Secretarul Trezoreriei americane: China încearcă să facă rău economiei globale / „Vor să-i tragă pe toți ceilalți în jos cu ei
Secretarul Trezoreriei americane Scott Bessent a turnat gaz pe focul temerilor privind un nou război comercial între SUA și China, după ce a acuzat Beijingul că încearcă să dăuneze economiei lumii. Bessent a criticat Beijingul pentru că a impus noi restricții la exportul de minerale rare săptămâna trecută – o decizie care l-a iritat pe președintele SUA Donald Trump – sugerând că inițiativa Chinei s-ar putea întoarce împotriva sa. Într-un interviu acordat Financial Times, Bessent a spus că restricțiile Chinei asupra exporturilor de minerale rare, cu trei săptămâni înainte ca președintele Trump să se întâlnească cu președintele chinez Xi Jinping, reflectă doar cât de slabă este economia Beijingului. „Acesta este un indiciu cu privire la cât de slabă este economia lor și ei vor să-i tragă pe toți ceilalți în jos cu ei”. Secretarul Trezoreriei SUA Scott Bessent la sediul Consiliului Rezervei Federale din Washington, DC, pe 9 octombrie 2025. Bessent a declarat pentru Financial Times: “Poate că există vreun model de afaceri leninist în care este o idee bună să le faci rău propriilor clienți, dar ei sunt cel mai mare furnizor al lumii. Dacă vor să încetinească economia globală, ei vor fi cei mai afectați”. Comentariile lui Bessent vin în timp ce starea de spirit de pe piețe se înrăutățește din nou, după o îmbunătățire luni. Donald Trump: „Foarte respectatul președinte Xi tocmai a avut un moment neinspirat” Totul, în contextul în care Donald Trump părea să calmeze o situație pe care a inflamat-o vineri, când a amenințat China cu taxe vamale de 100% începând cu 1 noiembrie. Trump a făcut aluzie la o posibilă dezescaladare a tensiunilor tarifare și comerciale dintre SUA și China, în timp ce a lansat o amenințare voalată la adresa președintelui chinez Xi Jinping. „Nu vă faceți griji pentru China, totul va fi bine! Foarte respectatul președinte Xi tocmai a avut un moment neinspirat. El nu vrea ca țara sa să aibă o depresiune economică, și nici eu nu vreau. SUA vrea să ajute China, nu să o rănească!!”, a scris Trump pe Truth Social. Piețele bursiere din regiunea Asia-Pacific au înregistrat scăderi pe linie. Criptomonedele, deasemenea, au fost afectate – Bitcoin a scăzut cu 2,7% și ether a pierdut 5%. Disputa amenință să umbrească reuniunile anuale ale Grupului Băncii Mondiale (GBM) și ale Fondului Monetar Internațional (FMI) care au loc la Washington săptămâna aceasta. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: DONALD TRUMP este pregătit să aibă o întâlnire cu XI JINPING în Coreea de Sud. Tensiunile comerciale dintre SUA și China persistă
China transformă mineralele rare într-o armă în conflictul comercial cu Trump
China și-a înăsprit recent restricțiile asupra exporturilor de minerale rare, determinându-l pe președintele american Donald Trump să amenințe cu represalii economice. Trump a sugerat că va anula întrevederea cu președintele chinez Xi Jinping în timpul unei viitoare vizite în Asia. Restricțiile ar putea avea un impact major, deoarece SUA depind în mare măsură de China pentru mineralele rare: între 2020 și 2023, 70% din importurile americane de minerale rare au provenit din China, notează CNN. Avertismentul Chinei Lupta pentru mineralele rare durează de mult timp; pe parcursul mai multor ani, China și-a asigurat un control aproape total asupra mineralelor, ca parte a politicii sale industriale mai largi. Mină de minerale rare în județul Ganxian din provincia Jiangxi din centrul Chinei Cu toate acestea, extragerea acestor minerale a avut un impact asupra mediului. Standardele de mediu laxe și nivelul industrial scăzut au dus la o supracapacitate gravă pe piața de minerale rare din China în perioada 1990-2010. Exploatarea excesivă și dezordonată a acestei resurse neregenerabile a cauzat apoi degradarea mediului și risipa gravă a resurselor: în 2010, de exemplu, din cauza tehnologiilor miniere înapoiate, jumătate din resurse erau irosite în timpul extracției și procesării. Cariera minieră din Bayan Obo, regiunea autonomă Mongolia Interioară din nordul Chinei Încă din 2019, Xi Jinping declara: “Mineralele rare sunt o resursă strategică vitală.” Un alt oficial declara: “Dacă cineva vrea să folosească produsele fabricate din minerale rare exportate de China pentru a limita și suprima dezvoltarea Chinei, cred că… poporul chinez nu va fi fericit.” Iar presa de stat chineză a avertizat și ea Washingtonul, cu cuvintele: „Să nu spuneți că nu v-am avertizat.” Mineralele rare, vitale pentru tehnologiile de zi cu zi dar și pentru armate Termenul de „minerale rare” folosit pentru 17 elemente din tabelul periodic – scandiu, ytriu și lantanidele – este puțin incorect, deoarece ele se găsesc în toată scoarța terestră. Sunt mai abundente decât aurul, dar sunt dificil și costisitoare de extras și procesat și dăunează mediului. Mineralele rare sunt omniprezente în tehnologiile de zi cu zi, de la telefoane și tablete la turbine eoliene, la lumini LED și televizoare cu ecran plat. Ele sunt cruciale în fabricarea de baterii pentru vehicule electrice, scanere RMN dar și pentru tratamentele împotriva cancerului. Mineralele rare sunt, de asemenea, esențiale pentru forțele armate americane. Ele sunt folosite în avioane de luptă F-35, submarine, lasere, radare, sonare, sisteme de vedere pe timp de noapte, sateliți, sisteme de ghidare a rachetelor, motoare de avion, aliaje pentru vehicule blindate, rachete Tomahawk și multe altele. 61% din producția de minerale rare provine din China 61% din producția de minerale rare provine din China, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie, iar țara controlează 92% din producția globală în etapa de procesare, în parte datorită costurilor mai mici ale forței de muncă și a reglementărilor de mediu mai puțin stricte. SUA au o mină operațională de minerale rare în California, dar nu au capacitatea de separare după extracție. „Până la începutul anului, mineralele rare exploatate în California erau trimise în China pentru separare”, a declarat Gracelin Baskaran, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale. Anunțul Administrației Trump privind taxele vamale pentru China în aprilie a deraiat acest proces. „China și-a arătat disponibilitatea de a transforma într-o armă” dependența Americii de China pentru separarea mineralelor rare, a spus ea. Reacția lui Trump Nu este prima dată când China se folosește de cvasi-monopolul asupra mineralelor rare. În 2010, în urma unei dispute cu Japonia privind niște insule contestate, China a întrerupt exporturile de pământuri rare către acea țară. Trump și-a exprimat deja furia față de politica Chinei privind mineralele rare, acest an, dar cele mai recente restricții sunt văzute ca o escaladare dramatică a războiului comercial. „În funcție de ceea ce spune China despre ‘ordinul’ ostil pe care tocmai l-au emis, voi fi forțat, în calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, să contracarez financiar mișcarea lor”, a scris Trump. „Pentru fiecare element pe care au reușit să-l monopolizeze, avem două.” Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Le Monde: În războiul GEOECONOMIC, Trump mizează pe forța dolarului, dar dominația monetară este fragilă
Rusia ar putea naționaliza și vinde rapid activele deținute de străini, ca represalii pentru inițiativele europenilor
Rusia ar putea naționaliza și vinde rapid activele deținute de străini în cadrul unui nou mecanism de privatizare, ca represalii pentru orice inițiativă europeană de a confisca proprietăți rusești din străinătate, potrivit unei persoane apropiate Guvernului de la Kremlin. Președintele Vladimir Putin a semnat marți un ordin care permite vânzarea rapidă de active deținute de stat, în cadrul unei proceduri speciale. Decretul este menit să grăbească vânzarea de companii, atât rusești, cât și străine, a spus persoana familiarizată cu chestiunea, care a cerut să nu fie identificată, conform Bloomberg. În cazul în care Uniunea Europeană începe să pună sechestru pe activele rusești, Moscova ar putea răspunde cu măsuri simetrice, a spus persoana. Plan de a oferi Ucrainei împrumuturi folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei Sute de companii occidentale încă operează în Rusia, în domenii de la sectorul bancar la bunuri de larg consum. Decizia lui Putin vine în timp ce liderii UE reuniți în Danemarca sunt în favoarea unui plan de a oferi Ucrainei împrumuturi de 140 de miliarde de euro folosind activele imobilizate ale Băncii Centrale a Rusiei. Decretul limitează evaluările înainte de vânzare la zece zile și accelerează înregistrarea de stat a proprietății, potrivit documentului publicat pe site-ul guvernului. Compania de stat Promsvyazbank PJSC a fost desemnată să se ocupe de astfel de tranzacții. Decretul lui Putin a subliniat că modificările sunt un răspuns la sancțiunile împotriva Rusiei. Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov a numit planul UE o „confiscare ilegală a proprietății rusești, furt”. Rusia s-a abținut de la naționalizarea activelor aparținând corporațiilor internaționale Putin a avertizat că ordinea financiară globală ar fi subminată dacă Occidentul ar decide să confiște rezervele de stat ale Rusiei din străinătate, care au fost blocate ca răspuns la invadarea Ucrainei în 2022. Până acum, Rusia s-a abținut de la naționalizarea activelor aparținând corporațiilor internaționale. În schimb, a acționat pentru a lua unele companii în administrare temporară, înainte de a aranja vânzări către unii cumpărători preferați, cu discounturi mari. Noul decret ar putea fi folosit și pentru a vinde active deținute anterior de investitorii ruși. Kremlinul a intensificat confiscările de bunuri ale cetățenilor ruși, inclusiv cei cu pașapoarte străine sau care au fost acuzați de extremism sau corupție. Proprietățile sunt adesea revândute pentru a strânge fonduri pentru bugetul de stat. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Raiffeisen NU poate ieși de pe piața rusă. Autoritățile de la Moscova se opun vânzării
Bloomberg: În schimbul unor taxe vamale mai mici pe mașini, UE elimină taxele pe importurile de bunuri industriale din SUA
Uniunea Europeană va încerca să accelereze până la sfârșitul săptămânii procedurile pentru a elimina toate taxele vamale pentru importurile de bunuri industriale americane. Eliminarea taxelor vamale pe bunurile industriale americane este o condiție pusă de președintele SUA Donald Trump pentru ca Statele Unite să reducă taxele vamale pe importurile de automobile din Uniunea Europeană. În plus, Comisia Europeană ar percepe taxe vamale preferențiale pentru anumite produse agricole și fructe de mare, potrivit unor persoane la curent cu chestiunea, notează Bloomberg. Comisia va renunța la efectuarea unei evaluări a impactului propunerii – procedura normală în aceste situații – în încercarea de a avansa rapid, au mai spus sursele, care au dorit să rămână anonime. UE a recunoscut că acordul comercial încheiat cu Trump favorizează SUA, dar a subliniat că acordul este necesar pentru a le oferi companiilor stabilitate și certitudine. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a descris anterior acordul cu SUA ca „un acord puternic, chiar dacă nu este perfect”. Automobilele, una dintre cele mai importante categorii de exporturi ale UE către SUA În prezent, automobilele și piesele auto din UE se confruntă cu o taxă vamală de 27,5% când sunt exportate către SUA. Chiar dacă SUA și UE au încheiat un acord comercial care ar duce la scăderea taxelor vamale americane pentru aproape toate produsele europene la 15%, Trump a spus că acest lucru nu se va aplica automobilelor până când nu va fi propusă o legislație pentru eliminarea taxelor vamale pe produsele industriale. Dacă UE propune legislația până la sfârșitul lunii, atunci rata tarifară de 15% pentru mașinile europene va fi aplicată retroactiv începând cu data de 1 august. Automobilele constituie una dintre cele mai importante categorii de exporturi ale UE către SUA. Doar Germania a exportat mașini și piese în valoare de 34,9 miliarde de dolari în SUA în 2024. Demersurile UE vin în contextul în care Trump a amenințat că va impune taxe vamale și alte sancțiuni țărilor care taxează serviciile online, fără a specifica ce națiuni va viza și dacă UE va fi implicată. Trump a criticat de mult timp reglementările UE în domeniul tehnologiei și antitrust în legătură cu companiile gigant americane din domeniul tehnologiei, inclusiv Google și Apple. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Comisia Europeană RESPINGE amenințările lui Trump privind noi tarife comerciale /UE își menține „suveranitatea” în sectorul digital
Dacă nu se ajunge la un acord cu SUA, UE va răspunde rapid cu taxe vamale de 30% asupra importurilor de produse americane
Uniunea Europeană intenționează să impună rapid taxe vamale de 30% pentru bunuri în valoare de aproximativ 100 de miliarde de euro din SUA – dacă nu se ajunge la un acord comercial cu SUA și dacă președintele american Donald Trump își pune în practică amenințarea de a impune taxa de 30% pentru majoritatea exporturilor UE spre SUA după 1 august. Ca parte a unui prim val de contramăsuri, UE va combina într-un singur pachet o listă deja aprobată de taxe vamale pentru bunuri americane în valoare de 21 de miliarde de euro și o listă propusă anterior pentru alte produse americane în valoare de 72 de miliarde de euro, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Exporturile americane s-ar confrunta cu o taxă egală cu cea de 30% menționată de Trump, potrivit unor persoane familiarizate cu chestiunea, notează Bloomberg. Taxele Bruxelles-ului ar afecta aproximativ o treime din exporturile americane către UE. Taxele vor intra în vigoare luna viitoare, dar numai dacă nu există un acord și SUA își implementează taxele anunțate după termenul limită din august, au declarat sursele care au vorbit sub condiția anonimatului. Comisia Europeană discută cu statele membre folosirea instrumentului anti-coerciție Pe lângă taxele vamale pe bunuri, Comisia Europeană lucrează și la măsuri care ar putea duce la controlul exporturilor, precum și restricții asupra unor contracte de servicii și achiziții publice introduse în viitor. Comisia Europeană discută cu statele membre folosirea instrumentului anti-coerciție, au spus sursele. Activarea sa necesită aprobarea unei majorități calificate a statelor membre. Instrumentul anti-coerciție ar permite UE să lanseze o gamă largă de acțiuni, inclusiv noi taxe pentru companiile americane din domeniul tehnologiei, restricții specifice asupra investițiilor americane și limitarea accesului la piața UE. În timp ce unele state membre au făcut presiuni pentru folosirea instrumentului anti-coerciție, majoritatea vor să aștepte să vadă cum evoluează situația după 1 august. Preferința covârșitoare este de a menține negocierile cu Washingtonul pe drumul cel bun în încercarea de a rezolva impasul înainte de termenul limită de luna viitoare. Între timp, marți, Trump a anunțat marți două acorduri comerciale – unul cu Filipine și altul cu Japonia, iar liderii europeni se află la Tokyo și Beijing săptămâna aceasta pentru discuții cu unii dintre cei mai mari parteneri comerciali ai UE din Asia. Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat miercuri că UE nu a adus încă nimic la fel de inovator ca oferta japonezilor. „Discuțiile merg mai bine decât anterior”, a spus el. „Cred că facem progrese bune cu UE, dar, așa cum am mai spus, UE are o problemă cu acțiunea colectivă, cu 27 de țări”. Negociatorii UE și SUA sunt programați să continue discuțiile miercuri. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: China dorește să „intensifice cooperarea” cu SUA/ „Vom promova o DEZVOLTARE stabilă, sănătoasă și durabilă a relațiilor sino-americane”
UE și SUA fac progrese spre un acord cu taxe vamale de 15%, dar decizia finală a lui Donald Trump este dificil de prezis
Uniunea Europeană și Statele Unite înregistrează progrese spre un acord care ar stabili o taxă vamală de 15% pentru majoritatea importurilor, potrivit mai multor diplomați informați despre negocieri. Statele membre ar putea fi gata să accepte taxe la acest nivel, iar oficialii UE fac presiuni pentru ca acestea să acopere sectoare precum automobilele, au spus diplomații. Importurile de oțel și aluminiu peste o anumită cotă s-ar confrunta cu o taxă vamală mai mare, de 50%, a adăugat unul dintre diplomați. Diplomații au avertizat că, deși negociatorii UE sunt optimiști că se poate ajunge la un acord, ei sunt, de asemenea, conștienți de faptul că orice acord va trebui aprobat de președintele american Donald Trump, iar decizia sa finală este dificil de prezis, notează Bloomberg. Negocierile rămân fluide și un acord ar putea să nu fie anunțat imediat, a declarat un oficial american. Ambele părți au accelerat discuțiile în ultimele săptămâni pentru a evita un război comercial în toată regula. Negociatorii UE și SUA se apropiau de un acord în urmă cu două săptămâni, dar negocierile au stagnat după ce președintele american a amenințat UE cu o taxă vamală de 30% pentru majoritatea bunurilor dacă ambele părți nu reușesc să ajungă la un acord până la 1 august. În cazul în care nu va exista un acord până la acest termen limită și dacă Trump și-ar duce la capăt amenințarea de a crește taxele la 30%, UE pregătește contramăsuri. Răspunsul UE ar include un pachet de taxe vamale pentru bunuri americane în valoare de peste 90 de miliarde de euro, cu taxe egale cu cele 30% ale lui Trump. Uniunea Europeană analizează, de asemenea, activarea instrumentului anti-coerciție, un instrument care oferă oficialilor puteri largi pentru a restricționa accesul companiilor americane la piețele europene. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: UE avertizează asupra situației internaționale, pe fondul TENSIUNILOR cu Rusia, China și SUA /„Concurenții geopolitici sunt puternici”
Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare /Managerii sunt preocupați de inflație și de tensiunile comerciale
Firmele din zona euro așteaptă îmbunătățirea condițiilor de creditare în următoarele luni, în contextul actualei stări de nemulțumire față de situația economică și geopolitică, arată un raport de evaluare elaborat de experții Băncii Centrale Europene (BCE). ”Firmele din zona euro au continuat să perceapă perspectivele economice generale ca fiind principalul factor care afectează accesul la finanțare externă. În al doilea trimestru al anului 2025, 17% dintre companii au raportat deteriorarea perspectivelor economice generale, cu impact direct asupra disponibilităților financiare”, conform raportului Băncii Centrale Europene. Concluziile constituie o îmbunătățire a situației în raport cu primul trimestru al anului 2025, deși preocupările persistă. ”La modul general, rezultatele relevă că actualul ciclu de relaxare a politicii monetare continuă să contribuie la reducerea dobânzilor bancare. (…) Cu toate acestea, companiile continuă să perceapă condiții bancare dificile, ținând cont de restul costurilor asociate creditării”, subliniază experții Băncii Centrale Europene. Raportul de evaluare a fost elaborat pe baza unui studiu vizând 5.367 de firme din zona euro, în perioada aprilie-iunie 2025. Firmele așteaptă îmbunătățirea mediului de afaceri și se tem de efectele tensiunilor comerciale Firmele operaționale în zona euro au raportat intensificarea activităților, dar scăderea profiturilor. Potrivit studiului, 13% dintre firme au semnalat declinul profiturilor în trimestrul al doilea, comparativ cu 16% în primul trimestru. ”În acest context, așteptările privind perspectivele viitorului trimestru au devenit mai puțin optimiste. Firmele solicită îmbunătățirea accesului la finanțarea externă în următoarele trei luni”, subliniază specialiștii BCE, avertizând asupra preocupărilor companiilor pentru litigiile comerciale și oscilațiile inflației. ”Companiile din zona euro au raportat provocări considerabile generate de tensiunile comerciale. Potrivit studiului, 22% dintre firme au raportat un impact major, 31%, un impact mediu și 47%, un impact redus. La nivelul firmelor care exportă în Statele Unite, 34% au raportat un impact major al tensiunilor comerciale, față de o pondere de 19% în rândul firmelor care nu exportă în SUA. (…) În același timp, majoritatea companiilor, deși mai puține decât în perioada precedentă, continuă să indice riscuri în creștere asupra perspectivelor pe termen lung ale inflației”, subliniază BCE. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Guvernul GERMANIEI acționează pentru relansarea economiei /Friedrich Merz: „Vrem să deblocăm potențialul de investiții”
BCE menține o politică monetară prudentă în ZONA EURO /Philip Lane: Există riscul reactivării inflației, din cauza problemelor fiscale și a crizelor
Zona euro are nevoie de menținerea unei abordări prudente în materie de politică monetară, în contextul în care încetinirea inflației riscă să fie perturbată de tensiunile internaționale, inclusiv de disputele comerciale, precum și de problemele structurale ale Uniunii Europene, afirmă Philip Lane, membru al Comitetului Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE). ”Începând de la creșterile extraordinare ale inflației din perioada 2021-2022, principala provocare în materie de politică monetară a constat în readucerea inflației la ținta stabilită. Deși media inflației este în prezent aproape de obiectivul fixat, inflația serviciilor mai are de parcurs o distanță până să se stabilizeze”, a declarat Philip Lane, în discursul rostit la Forumul Barclays-CEPR, conform Băncii Centrale Europene. Procesul de stabilizare a inflației, afectat de tensiunile geopolitice Oficialul BCE a notat că tensiunile internaționale, în special cele asociate tarifelor comerciale, afectează procesul de stabilizare a inflației. ”Problema reducerii inflației a fost depășită de o nouă serie de provocări, astfel că decidenții în materie de politică monetară trebuie să se asigure că ținta inflației este protejată în actualul mediu volatil, marcat, printre altele, de o incertitudine puternică asupra situației sistemului comercial internațional. Incertitudinea se extinde dincolo de calibrarea noilor tarife vamale, incluzând posibilitatea barierelor non-tarifare, a politicilor economice și de securitate, precum și a modificării portofoliilor investițiilor. În afară de incertitudinea politică, tensiunile internaționale, precum războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și conflictul tragic din Orientul Mijlociu, rămân o sursă majoră de incertitudine”, a explicat Philip Lane. BCE trebuie să mențină o politică monetară dependentă de datele economice și financiare ”Reflectând aceste evoluții, anul acesta am observat o volatilitate puternică a tarifelor la energie și a cursurilor valutare. De asemenea, există volatilitate considerabilă pe piețele financiare”, a notat Philip Lane, avertizând și asupra problemelor fiscale și bugetare cu care se confruntă statele Uniunii Europene. ”Ca reacție internă la modificarea peisajului de securitate, perspectivele fiscale ale zonei euro se modifică pentru următorii ani, deficitul urmând să rămână peste nivelul de 3,0%”, a argumentat oficialul BCE, evocând și ”modificările structurale” asociate tranziției ecologice și implementării în mediile corporative a sistemelor digitale bazate pe inteligență artificială. ”Mai ales în actualele condiții de incertitudine puternică, este esențial să menținem o abordare dependentă de datele financiare la fiecare sesiune dedicată politicii monetare, fără a asuma anticipat angajamente asupra ratei dobânzilor”, a concluzionat Philip Lane. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Trump emite DUBII asupra apărării colective în cadrul NATO: „Depinde de definiție” /Președintele SUA a dezvăluit mesaje de la Mark Rutte Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Eurostat: În mai 2025, inflația din zona euro a scăzut sub nivelul-țintă al Băncii Centrale Europene
Inflația din zona euro a scăzut sub ținta Băncii Centrale Europene de 2% luna trecută, au arătat datele publicate de Eurostat marți. Datele susținând așteptările pentru o nouă reducere a ratei dobânzii BCE în această săptămână, chiar dacă tensiunile comerciale globale alimentează presiunile pe termen lung asupra prețurilor. Inflația prețurilor de consum în cele 20 de țări din zona euro a încetinit la 1,9% în mai, de la 2,2% în aprilie, sub așteptările de 2,0%, din cauza scăderii prețurilor la energie și a scăderii accentuate a inflației din sectorul serviciilor. Inflația de bază, sau prețurile excluzând prețurile volatile la combustibil și alimente, a coborât de la 2,7% în aprilie la 2,3% în mai, determinată de o încetinire a creșterii prețurilor la servicii de la 4,0% la 3,2%, a anunțat Eurostat. Unii economiști se așteaptă ca inflația să continue să scadă sub ținta de 2% a BCE în acest an Banca Centrală Europeană a redus ratele dobânzilor de șapte ori din iunie anul trecut, iar o altă reducere joi este aproape certă, având în vedere creșterea modestă a salariilor, scăderea prețurilor la energie, un euro puternic și o creștere economică modestă, factori care indică în direcția reducerii inflației. Presiunile asupra prețurilor sunt atât de slabe încât unii economiști se așteaptă ca inflația să continue să scadă sub ținta de 2% a BCE în acest an și să nu revină până cândva în 2026, conform Reuters. Acest lucru ridică o dilemă pentru BCE, deoarece perspectivele pe termen scurt și pe termen lung ale prețurilor diferă foarte mult: inflația ar putea fi supusă unei presiuni ascendente din partea unei serii de factori pe termen mai lung. Acesta este motivul pentru care investitorii cred că BCE va lua o pauză de la reducerile de dobânzi după iunie și va mai face o singură reducere în acest an, posibil în toamnă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Bloomberg: BCE trebuie să mențină deschise opțiunile de politică MONETARĂ pe parcursul verii, pe fondul tensiunilor dintre UE și SUA Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Curtea de Comerț Internațional blochează intrarea în vigoare a celor mai multe taxe vamale impuse de Trump. Decizia este temporară
O instanță comercială din SUA a blocat temporar intrarea în vigoare a celor mai multe taxe vamale impuse de președintele Donald Trump. Instanța a constatat că președintele și-a depășit autoritatea prin impunerea de taxe generale asupra importurilor de la partenerii comerciali ai Statelor Unite. Curtea de Comerț Internațional a declarat că, prin Constituția SUA, Congresul are autoritatea exclusivă de a reglementa comerțul cu alte țări, o autoritate care nu este depășită de puterile de urgență ale președintelui pentru a proteja economia SUA, conform Reuters. „Curtea nu se referă la înțelepciunea sau eficacitatea probabilă a utilizării de către președinte a taxelor vamale ca pârghie”, a declarat completul de trei judecători în decizia de a emite o hotărâre judecătorească permanentă de interdicție asupra decretelor privind taxele vamale generale emise de Trump din ianuarie. „Această utilizare este inadmisibilă nu pentru că este neînțeleaptă sau ineficientă, ci pentru că [legea federală] nu o permite”. Judecătorii au ordonat, de asemenea, Administrației Trump să emită noi decrete care să reflecte hotărârea judecătorească în termen de zece zile. Administrația Trump a depus ulterior o notificare de apel și a pus la îndoială autoritatea instanței. Curtea a invalidat cu efect imediat toate decretele lui Trump privind taxele vamale din ianuarie, care erau înrădăcinate în Legea Puterilor Economice de Urgență Internațională (IEEPA), o lege menită să abordeze amenințările „neobișnuite și extraordinare” în timpul unei urgențe naționale. Curții nu i s-a cerut să abordeze unele taxe vamale specifice anumitor industrii pe care Trump le-a emis pentru automobile, oțel și aluminiu, folosind o lege diferită. Casa Albă: „Nu este de datoria unor judecători nealeși să decidă cum să abordeze o urgență națională” Deciziile Curții de Comerț Internațional din Manhattan, care audiază litigiile care implică comerțul internațional și legile vamale, pot fi contestate la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul Federal din Washington, D.C. și, în cele din urmă, la Curtea Supremă a SUA. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat miercuri că deficitele comerciale ale SUA cu alte țări constituie „o urgență națională care a decimat comunitățile americane, a lăsat în urmă muncitorii noștri și a slăbit baza noastră industrială de apărare – fapte pe care instanța nu le-a contestat”. „Nu este de datoria unor judecători nealeși să decidă cum să abordeze în mod corespunzător o urgență națională”, a declarat Kush Desai, purtătorul de cuvânt, într-un comunicat. Decizia a venit în urma a două procese, unul intentat de Liberty Justice Center în numele a cinci mici companii americane care importă bunuri din țări vizate de taxe și celălalt de 12 state americane. Companiile, care variază de la un importator de vinuri și băuturi spirtoase din New York la un producător de truse educaționale și instrumente muzicale din Virginia, au spus că taxele vamale le vor afecta capacitatea de a face afaceri. „Dacă decretele tarifare contestate sunt ilegale în ceea ce privește reclamanții, sunt ilegale în ceea ce îi privește toți”, au scris judecătorii în decizia lor. Cel puțin alte cinci contestații legale împotriva taxelor vamale sunt în așteptare. Trump și-a revendicat autoritatea de a stabili taxe vamale conform prevederilor IEEPA, o lege care de-a lungul timpului a fost folosită pentru a impune sancțiuni inamicilor SUA sau pentru a le îngheța activele. Trump este primul președinte american care a folosit-o pentru a impune taxe vamale. Departamentul de Justiție a spus că procesele ar trebui respinse deoarece reclamanții nu au fost afectați de taxele vamale pe care nu le-au plătit încă și pentru că numai Congresul, nu companiile private, poate contesta o urgență națională declarată de președinte în conformitate cu IEEPA. Prin impunerea taxelor vamale la începutul lunii aprilie, Trump a numit deficitul comercial o urgență națională care a justificat taxa vamală generală de 10% pentru toate importurile, cu rate mai mari pentru țările cu care Statele Unite au cele mai mari deficite comerciale, în special China. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump îl critică din nou pe PUTIN /„Dacă nu aș fi fost eu, Rusiei i s-ar fi întâmplat lucruri rele”, acum practică ”jocul cu focul” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele