Curtea de Comerț Internațional a blocat intrarea în vigoare a taxelor vamale impuse de Donald Trump: „Președintele și-a depășit autoritatea”
O instanță comercială din SUA a blocat intrarea în vigoare a taxelor vamale impuse de președintele Donald Trump. Instanța a constatat că președintele și-a depășit autoritatea prin impunerea de taxe generale asupra importurilor de la partenerii comerciali ai Statelor Unite. Curtea de Comerț Internațional a declarat că, prin Constituția SUA, Congresul are autoritatea exclusivă de a reglementa comerțul cu alte țări, o autoritate care nu este depășită de puterile de urgență ale președintelui pentru a proteja economia SUA, conform Reuters. „Curtea nu se referă la înțelepciunea sau eficacitatea probabilă a utilizării de către președinte a taxelor vamale ca pârghie”, a declarat completul de trei judecători în decizia de a emite o hotărâre judecătorească permanentă de interdicție asupra decretelor privind taxele vamale generale emise de Trump din ianuarie. „Această utilizare este inadmisibilă nu pentru că este neînțeleaptă sau ineficientă, ci pentru că [legea federală] nu o permite”. Judecătorii au ordonat, de asemenea, Administrației Trump să emită noi decrete care să reflecte hotărârea judecătorească în termen de zece zile. Administrația Trump a depus ulterior o notificare de apel și a pus la îndoială autoritatea instanței. Curtea a invalidat cu efect imediat toate decretele lui Trump privind taxele vamale din ianuarie, care erau înrădăcinate în Legea Puterilor Economice de Urgență Internațională (IEEPA), o lege menită să abordeze amenințările „neobișnuite și extraordinare” în timpul unei urgențe naționale. Curții nu i s-a cerut să abordeze unele taxe vamale specifice anumitor industrii pe care Trump le-a emis pentru automobile, oțel și aluminiu, folosind o lege diferită. Casa Albă: „Nu este de datoria unor judecători nealeși să decidă cum să abordeze o urgență națională” Deciziile Curții de Comerț Internațional din Manhattan, care audiază litigiile care implică comerțul internațional și legile vamale, pot fi contestate la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul Federal din Washington, D.C. și, în cele din urmă, la Curtea Supremă a SUA. Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat miercuri că deficitele comerciale ale SUA cu alte țări constituie „o urgență națională care a decimat comunitățile americane, a lăsat în urmă muncitorii noștri și a slăbit baza noastră industrială de apărare – fapte pe care instanța nu le-a contestat”. „Nu este de datoria unor judecători nealeși să decidă cum să abordeze în mod corespunzător o urgență națională”, a declarat Kush Desai, purtătorul de cuvânt, într-un comunicat. Decizia a venit în urma a două procese, unul intentat de Liberty Justice Center în numele a cinci mici companii americane care importă bunuri din țări vizate de taxe și celălalt de 12 state americane. Companiile, care variază de la un importator de vinuri și băuturi spirtoase din New York la un producător de truse educaționale și instrumente muzicale din Virginia, au spus că taxele vamale le vor afecta capacitatea de a face afaceri. „Dacă decretele tarifare contestate sunt ilegale în ceea ce privește reclamanții, sunt ilegale în ceea ce îi privește toți”, au scris judecătorii în decizia lor. Cel puțin alte cinci contestații legale împotriva taxelor vamale sunt în așteptare. Trump și-a revendicat autoritatea de a stabili taxe vamale conform prevederilor IEEPA, o lege care de-a lungul timpului a fost folosită pentru a impune sancțiuni inamicilor SUA sau pentru a le îngheța activele. Trump este primul președinte american care a folosit-o pentru a impune taxe vamale. Departamentul de Justiție a spus că procesele ar trebui respinse deoarece reclamanții nu au fost afectați de taxele vamale pe care nu le-au plătit încă și pentru că numai Congresul, nu companiile private, poate contesta o urgență națională declarată de președinte în conformitate cu IEEPA. Prin impunerea taxelor vamale la începutul lunii aprilie, Trump a numit deficitul comercial o urgență națională care a justificat taxa vamală generală de 10% pentru toate importurile, cu rate mai mari pentru țările cu care Statele Unite au cele mai mari deficite comerciale, în special China. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Trump îl critică din nou pe PUTIN /„Dacă nu aș fi fost eu, Rusiei i s-ar fi întâmplat lucruri rele”, acum practică ”jocul cu focul” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Un înalt oficial FMI cere SUA să își reducă deficitul fiscal și să abordeze povara datoriei „în continuă creștere
Un înalt oficial al Fondului Monetar Internațional a cerut Statelor Unite să își reducă deficitul fiscal și să abordeze povara datoriei „în continuă creștere”, într-un moment în care cresc îngrijorările cu privire la planurile președintelui Donald Trump privind reduceri fiscale radicale. „Deficitele fiscale ale SUA sunt prea mari și trebuie reduse”, a declarat Gita Gopinath, prim director general adjunct al FMI, pentru Financial Times. De asemenea, ea a avertizat că cea mai mare economie a lumii este încă afectată de incertitudinea „foarte ridicată” în materie de politică comercială, în ciuda „evoluțiilor pozitive”, cum ar fi reducerea taxelor vamale impuse Chinei de către Administrația Trump. Avertismentul Moody’s cu privire la deficitul SUA Comentariile lui Gopinath au venit după ce Moody’s a revizuit ratingul de credit AAA al SUA, din cauza îngrijorărilor legate de datoria în creștere a țării. Agenția de rating a declarat săptămâna trecută că legislația propusă, pe care Trump o numește „proiectul de lege cel mare și frumos”, ar crește deficitul SUA de la 6,4% anul trecut la puțin sub 9% până în 2035. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat duminică pentru NBC că retrogradarea ratingului Moody’s a fost „un indicator întârziat”, punând situația fiscală pe seama Administrației Biden. El a adăugat că Administrația este „hotărâtă să reducă cheltuielile și să crească economia”. El a declarat anterior că va reduce deficitul la 3% până la sfârșitul mandatului lui Trump. Dar Gopinath a remarcat că raportul datoriei SUA față de PIB „este în continuă creștere”, adăugând: „Ar trebui să avem o politică fiscală în SUA care să fie consecventă cu reducerea în timp a raportului datorie/PIB”. Potrivit Biroului de buget al Congresului, datoria Guvernului federal deținută de public se ridica la 98% din PIB în anul fiscal 2024, comparativ cu 73% acum un deceniu. FMI și-a redus prognoza de creștere a SUA cu aproape 1% FMI a anunțat luna trecută că se așteaptă ca deficitul fiscal al SUA să scadă în acest an atât timp cât veniturile din taxe cresc, dar aceste proiecții nu au luat în considerare legea fiscală a lui Trump, care își croiește drum prin Congres. Gopinath a adăugat că Bessent a avut dreptate să facă un „apel clar” pentru a reduce deficitele fiscale. Un deficit mai mare înseamnă că Guvernul va trebui să vândă mai multe obligațiuni într-un moment în care investitorii străini și interni au început să pună la îndoială stabilitatea pieței americane. În aprilie, FMI și-a redus prognoza de creștere a SUA cu aproape 1%, la 1,8 % în 2025, în timp ce și-a redus proiecția de creștere globală la 2,8%, după ce a luat în calcul impactul taxelor vamale ale lui Trump. „Pauza tarifară în relația cu China este o evoluție pozitivă”, a declarat Gopinath. Ea a salutat, de asemenea, acordul dintre SUA și Marea Britanie, dar a subliniat că rata tarifară efectivă a SUA rămâne mult mai mare decât anul trecut și că taxele ridicate impuse Chinei au fost doar suspendate. Cifrele privind PIB-ul din primul trimestru au fost aproximativ în conformitate cu așteptările FMI, a spus ea, adăugând că datele au rămas dificil de citit deoarece companiile s-au grăbit să cumpere bunuri înainte de implementarea taxelor vamale ale lui Trump. „Va dura ceva timp până când efectele tuturor acestor evoluții se vor regăsi în date”, a spus ea. „Este absolut pozitiv să avem rate tarifare medii mai mici decât cele pe care le-am presupus în aprilie, dar există un nivel foarte ridicat de incertitudine și trebuie să vedem care vor fi noile taxe vamale”. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Administrația SUA amenință cu taxe vamale la cote MAXIME țările care nu poartă negocieri corecte Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Previziunile economice ale Comisiei Europene pentru 2025: Creștere moderată pe fondul incertitudinii economice globale
Economia UE a început anul 2025 pe o bază ceva mai solidă decât se anticipase și se preconizează că va continua să crească la un ritm modest în acest an, anunță Comisia Europeană. O accelerare a creșterii este prognozată pentru 2026, în pofida incertitudinii politice și a tensiunilor comerciale sporite la nivel mondial. Previziunile economice din primăvara anului 2025 ale Comisiei Europene estimează că PIB-ul real va crește cu 1,1% în 2025 în UE și cu 0,9% în zona euro, în linii mari același ritm ca cel înregistrat în 2024. În 2026, se preconizează o accelerare a creșterii la 1,5% în UE și la 1,4% în zona euro. Inflația în zona euro ar trebui să încetinească de la 2,4% în 2024 la o medie de 2,1% în 2025 și 1,7% în 2026. În UE, inflația ar trebui să urmeze o dinamică similară, scăzând puțin sub 2% în 2026. O perspectivă deteriorată, dar o economie rezistentă În ultimul trimestru din 2024, economia UE a înregistrat o creștere peste așteptări, de 0,4%, în mare parte datorită cererii interne robuste. Această dinamică pozitivă a continuat în primul trimestru al anului 2025, datele preliminare indicând o creștere reală a PIB de 0,3%. Cele mai recente previziuni revizuiesc semnificativ în scădere perspectivele de creștere. Acest lucru se datorează în mare parte unei perspective mai slabe a comerțului mondial și unei incertitudini mai mari a politicii comerciale. Conform Le Figaro, Danemarca (cu o creștere economică de 3,6%), Irlanda (3,4%) și Polonia (3,3%) ar fi cele mai dinamice țări din zona euro în 2025. Germania și Austria sunt codașe, cu economii în stagnare sau chiar în recesiune în cazul Austriei. În cazul Franței, Comisia preconizează o creștere foarte modestă de 0,6%, o prognoză identică cu cea a FMI, care încă miza pe o creștere de 0,8% în toamna anului trecut. Creșterea economică globală în afara UE este acum estimată la 3,2% atât pentru 2025, cât și pentru 2026, în scădere față de rata de 3,6% prognozată în toamna anului 2024. Această revizuire în sens descendent reflectă în mare măsură o perspectivă mai slabă atât pentru SUA, cât și pentru China. Încetinirea comerțului mondial este și mai accentuată. În consecință, se preconizează că exporturile UE vor crește cu numai 0,7% în acest an, cu o nouă contracție a exporturilor de bunuri, parțial compensată de rezistența exporturilor de servicii, mai puțin afectate de tensiunile comerciale. În 2026, creșterea exporturilor ar trebui să se accelereze la 2,1%. În ceea ce privește consumul privat, se preconizează că creșterea va fi ușor mai robustă decât cea proiectată în toamnă, ajungând la 1,5% în 2025 și la 1,6% în 2026. Piața forței de muncă rămâne solidă, cu o îmbunătățire a salariilor reale În 2024, expansiunea continuă a ocupării forței de muncă a dus la crearea a 1,7 milioane de noi locuri de muncă în economia UE, atingându-se astfel un nou record pentru numărul de locuri de muncă din Uniune. În ciuda unei creșteri economice modeste, se preconizează că ocuparea forței de muncă va crește cu încă două milioane de locuri de muncă până la sfârșitul orizontului de prognoză. Rata șomajului ar trebui să scadă la un nou minim istoric de 5,7% în 2026. După ce a crescut cu 5,3% în 2024, creșterea salariilor nominale va încetini în 2025 și 2026. Lucrătorii vor continua să beneficieze de creșteri ale salariilor reale și, de asemenea, se așteaptă să recupereze pe deplin puterea de cumpărare pierdută în ultimii ani, cauzată de creșterea inflației. Procesul dezinflaționist în curs, care a început la sfârșitul anului 2022, este așteptat să avanseze în mod constant. După o scădere la 2,4% în 2024, se preconizează că inflația din zona euro, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, va atinge ținta BCE de 2% în 2025, scăzând în continuare în 2026. Riscurile la adresa perspectivelor sunt înclinate în sens negativ. Fragmentarea în continuare a comerțului mondial ar putea diminua creșterea PIB-ului și ar putea reaprinde presiunile inflaționiste. Pe de altă parte, reducerea în continuare a tensiunilor comerciale dintre UE și SUA sau extinderea mai rapidă a comerțului UE cu alte țări, inclusiv prin noi acorduri de liber schimb, ar putea susține creșterea UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea avea, de asemenea, o contribuție pozitivă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Von der Leyen: UE lucrează la NOI sancțiuni împotriva Rusiei. Pachetul nr. 17 a fost adoptat acum câteva zile Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
FT: Pentru bursele americane, primele 100 de zile din președinția lui Trump au fost cel mai prost început de mandat din 1974
Pentru piața bursieră americană, primele 100 de zile din mandatul lui Donald Trump au fost cel mai slab început al unei președinții de la Gerald Ford în 1974 încoace. Agenda comercială agresivă a lui Trump a declanșat valuri de volatilitate care au zdruncinat încrederea investitorilor în perspectivele de creștere ale Americii și au alimentat îngrijorările cu privire la o revenire a inflației, indusă de taxele vamale, în cea mai mare economie a lumii. Scăderea indicelui S&P 500 prin comparație cu ziua învestirii lui Donald Trump este pe cale să ajungă la 8%. Este cea mai mare scădere a indicelui pe parcursul primelor 100 de zile de mandat ale unui președinte din a doua jumătate a anului 1974, când Gerald Ford a ajuns la Casa Albă după demisia lui Richard Nixon, conform calculelor Financial Times. La acel moment, acțiunile americane au fost afectate de un val prelungit de vânzări, provocat de o recesiune și de creșterea rapidă a prețului petrolului. Jumătate de secol mai târziu, încercările lui Trump de a răsturna sistemul comercial global prin impunerea unor taxe vamale „reciproce” pentru majoritatea țărilor lumii au provocat turbulențe pe piețele financiare americane. În ultimele săptămâni, cele mai mari bănci americane și-au revizuit negativ estimările pentru S&P 500 la sfârșitul anului. „Am decis să ne luptăm cu toți copiii de pe terenul de joacă în același timp”, a declarat David Kelly, strateg șef global la JPMorgan Asset Management. „Piețele ne spun că există îndoieli dacă SUA are vreun avantaj atunci când se confruntă cu tot restul lumii.” „Investitorii au dreptul să se simtă epuizați” Potrivit lui George Pearkes, strateg macro la Bespoke Investment Group, investitorii au fost amețiți de avalanșa de anunțuri legate de comerț venite de la Casa Albă în ultimele luni. „Situația în care ne aflăm seamănă cu Wile E. Coyote dând din picioare în aer, încercând să își dea seama cât de mare este prăpastia în care tocmai a sărit”, a declarat Pearkes. Declinul pieței din acest an i-a luat prin surprindere pe majoritatea investitorilor de pe Wall Street, care se așteptau la un boom al pieței, în contextul unei Administrații republicane aplecată spre reducerea impozitelor și dereglementare. Lisa Shalett, director de investiții la Morgan Stanley Wealth Management, a declarat că investitorii „au dreptul să se simtă epuizați”. Rafala de taxe vamale ale lui Trump din „ziua eliberării” „a catalizat haosul de pe piață”, a adăugat ea, „cu politici tarifare impuse apoi anulate, provocând o incertitudine maximă punctată periodic de declarații ale Administrației menite să readucă liniște și să dezescaladeze situația”. Acțiunile americane din domeniul tehnologiei au fost cel mai puternic afectate Investitorii străini, care la începutul anului dețineau o cotă record de 18% din acțiunile americane, au vândut aproximativ 60 de miliarde de dolari de la începutul lunii martie, potrivit Goldman Sachs. Cea mai mare parte a vânzărilor a fost realizată de administratorii de fonduri europeni. Atât dolarul, cât și titlurile de Trezorerie americane au fost, de asemenea, afectate de reacția investitorilor la anunțurile imprevizibile ale lui Trump privind taxele vamale. Pe piețele bursiere, acțiunile americane din domeniul tehnologiei au fost cel mai puternic afectate. În decembrie, Tesla, Alphabet, Nvidia și Meta se numărau printre cele mai populare acțiuni americane, potrivit unei analize realizate de Citigroup. De atunci, investitorii și-au redus expunerea la acțiunile tuturor celor patru companii și, în unele cazuri, au început să parieze activ împotriva acestora, a anunțat Citi într-o notă adresată clienților în această săptămână. În ceea ce îl privește pe Donald Trump, el a respins în mod repetat reacția negativă a pieței la unele dintre anunțurile sale privind taxele vamale. Este posibil ca Trump să își fi evaluat primele 100 de zile „pe baza faptului că a făcut ceea ce a spus că va face, mai degrabă decât pe baza faptului că rezultatele au fost până acum bune sau rele”, a declarat Thierry Wizman, strateg global pentru valută și rate la Macquarie. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Administrația SUA este ÎNCREZĂTOARE că taxele vamale nu vor bloca rețelele de aprovizionare /Bessent: „Eu nu m-aș gândi că vom avea șocuri” Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Sondaj BCE: Inflația din zona euro în 2025 și 2026 va fi mai mare decât se credea anterior
Inflația din zona euro în 2025 și 2026 va fi ușor mai mare decât se credea anterior, potrivit celui mai recent sondaj trimestrial al Băncii Centrale Europene în rândul analiștilor financiari. Sondajul arată că analiștii se așteaptă la o creștere de 2,2% a inflației din zona euro în 2025 și respectiv 2% în 2026, în timp ce așteptările pentru 2027 și pe termen mai lung au rămas la 2%, ceea ce corespunde definiției BCE privind stabilitatea prețurilor. Perspectivele privind rata inflației, cu excepția energiei, alimentelor, alcoolului și tutunului, au fost revizuite în sus cu 0,1 puncte procentuale pentru perioada 2025-2027 dar și pe termen mai lung. Sondajul Băncii Centrale Europene a inclus 54 de analiști, intervievați în perioada 1-4 aprilie. Prognoza de creștere economică pentru 2025 a zonei euro a fost revizuită în sens negativ de la 1% la 0,9%. Pentru 2026, prognoza de creștere economică a fost revizuită de la 1,3% la 1,2%. Prognoza pentru 2027 a fost revizuită în sens pozitiv, de la 1,3% la 1,4%. Impactul taxelor vamale și al cheltuielilor pentru apărare au fost citate ca principalii factori care au stat la baza revizuirii estimărilor privind inflația și creșterea economică. Traiectoria preconizată a ratei șomajului a fost revizuită ușor în scădere. Se preconizează că rata șomajului va atinge o medie de 6,3 % în perioada 2025-2027, urmând să scadă la 6,2 % pe termen lung. Rezultatele sondajului nu reprezintă punctele de vedere ale organelor de decizie ale Băncii Centrale Europene sau ale personalului acesteia. Următoarele proiecții macroeconomice ale experților Eurosistemului pentru zona euro vor fi publicate pe 5 iunie 2025. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Președintele grupului de consultanță Blackstone avertizează: Statele Unite se confruntă cu risc de RECESIUNE din cauza taxelor impuse de Trump Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Donald Trump, acuzat de democrați că ar fi fost implicat în manipularea pieței bursiere: „Ce miliardar tocmai s-a îmbogățit și mai mult?”
Reprezentanții Partidului Democrat și experții în etică guvernamentală se întreabă dacă președintele Statelor Unite Donald Trump ar fi fost implicat într-un caz de manipulare a pieței bursiere. Donald Trump este acuzat că le-a oferit indicii susținătorilor săi, astfel încât aceștia să poată să speculeze evoluția prețurilor acțiunilor de la Bursă, cu puțin timp înainte de anunțul privind suspendarea temporară a taxelor vamale, conform The New York Times. Președintele Trump și-a început ziua de miercuri cu câteva sfaturi pentru cei profund afectați de taxele vamale ridicate impuse de Administrația sa. „PĂSTRAȚI-VĂ CALMUL”, le-a spus Trump urmăritorilor săi pe rețelele de socializare, după deschiderea piețelor bursiere. Doar câteva minute mai târziu Trump a scris: „ACESTA ESTE UN MOMENT MINUNAT PENTRU A CUMPĂRA!!” Câteva ore mai târziu, Trump a făcut ca piețele bursiere să crească, în momentul când a anunțat suspendarea taxelor vamale timp de 90 de zile. Indicele S&P 500 a urcat câteva puncte procentuale în câteva minute și era pe cale să înregistreze cea mai bună zi de după redresarea din urma crizei financiare din 2008. La scurt timp după anunțul președintelui Trump, Democrații și experții în etică guvernamentală au pus întrebarea probabil evidentă: Oare Trump le-a semnalizat suporterilor săi să profite de o creștere iminentă a prețurilor acțiunilor? „Dacă nu este o manipulare a pieței, ce este? Cine beneficiază? Ce miliardar tocmai s-a îmbogățit și mai mult?” „Cum să nu fie aceasta decât un caz de manipulare a pieței?”, a declarat pe rețelele de socializare Mike Levin, membru al Camerei Reprezentanților din partea Democraților: „Dacă ești un susținător al lui Trump și ai făcut ceea ce a spus el și ai cumpărat, atunci te-ai descurcat grozav. Pe de altă parte, dacă ești pensionar sau în vârstă sau cineva din clasa de mijloc, și în ultimele zile nu ai avut toleranță la risc și ai decis să vinzi, ai fost înșelat.” Anunțul lui Trump privind suspendarea taxelor vamale a venit în timp ce Jamieson Greer, reprezentantul comercial al SUA, depunea mărturie la Capitoliu. Steven Horsford, membru democrat al Camerei Reprezentanților, l-a presat pe Greer cu privire la obiectivul lui Trump. „Nu este o manipulare a pieței”, a spus Greer. „Încercăm să resetăm sistemul comercial global”. „Și ați reușit să faceți asta, măcar parțial?”, a întrebat Horsford. „Deci, dacă nu este o manipulare a pieței, ce este? Cine beneficiază? Ce miliardar tocmai s-a îmbogățit și mai mult?” Casa Albă: „Este responsabilitatea președintelui SUA să asigure piețele și americanii cu privire la securitatea lor economică” Oficialii de la Casa Albă au respins astfel de acuzații, susținând că postarea lui Trump a fost menită să-i liniștească pe americani. „Este responsabilitatea președintelui Statelor Unite să asigure piețele și americanii cu privire la securitatea lor economică în fața eforturilor non-stop a mass-mediei să stârnească frică”, a declarat Kush Desai, un purtător de cuvânt al Casei Albe. Oficialii de la Casa Albă au încercat să prezinte decizia lui Trump de a elimina majoritatea taxelor vamale ca fiind nu o capitulare, ci ceva care a venit doar după ce unii dintre cei mai apropiați aliați ai Chinei au căutat să semneze acorduri cu Statele Unite. „În loc să se agațe de orice pretext pentru a pune în scenă numere de spectacol în politică, Democrații ar trebui să se concentreze pe colaborarea cu Administrația pentru a restabili măreția americană”, a mai spus Desai. Senatorul democrat Adam B. Schiff din California a declarat că va contacta Casa Albă și va încerca să afle mai multe despre cine știa despre decizia iminentă a lui Trump de a suspenda taxele vamale. El a spus că schimbarea bruscă a oferit „oportunități periculoase pentru insider trading”. „A cumpărat sau vândut cineva acțiuni și a profitat din asta, pe seama publicului?”, a întrebat Schiff pe rețelele de socializare. Kathleen Clark, profesor specializat pe etica guvernamentală și corupție la Facultatea de Drept a Universității Washington din St. Louis, a declarat că acțiunile lui Trump „în mod obișnuit, ar declanșa o investigație a Comisiei pentru Valori Mobiliare și Burse”. Astfel de anchetatori ar căuta dovezi că Trump știa că va face un anunț care va influența piața și apoi a oferit un indiciu persoanelor care îi urmăreau postările, a spus Clark. „Dacă am mai avea un stat de drept, un sistem robust pentru statul de drept, problema ar fi investigată”, a spus ea. Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse, care are competența de a analiza posibilele încălcări ale legilor federale privind valorile mobiliare, a refuzat să răspundă la întrebările despre postarea lui Donald Trump. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Statele UE au votat: Primele contramăsuri împotriva taxelor vamale impuse de SUA intră în vigoare pe 15 aprilie
Statele membre ale Uniunii Europene au votat în favoarea propunerii Comisiei Europene de a introduce contramăsuri comerciale împotriva Statelor Unite. Propunerea Comisiei fusese făcută ca răspuns la decizia din martie a SUA de a impune taxe vamale la importurile de oțel și aluminiu din UE. Uniunea Europeană se alătură astfel Chinei și Canadei în inițierea de represalii și escaladarea unui conflict comercial global. “UE consideră că taxele vamale ale SUA sunt nejustificate și dăunătoare, provocând daune economice ambelor părți, precum și economiei globale. UE și-a exprimat preferința clară de a găsi rezultate negociate cu SUA, care ar fi echilibrate și reciproc avantajoase”, a anunțat Comisia Europeană. Un comitet de experți în comerț din cele 27 de țări ale UE a votat miercuri după-amiază propunerea Comisiei. Diplomații UE au declarat că 26 de membri ai UE au votat pentru, doar Ungaria împotrivă. Aprobarea a venit în ziua în care au intrat în vigoare taxele vamale „reciproce” ale SUA impuse Uniunii Europene și a altor câteva zeci de țări, inclusiv taxe de 104% asupra Chinei. Uniunea Europeană se confruntă cu taxe de import de 25% pentru oțel, aluminiu și mașini, precum și cu o nouă serie de taxe mai largi de 20% pentru aproape toate celelalte bunuri. Uniunea Europeană va institui taxe de 25% pe o serie de importuri din Statele Unite începând de marțea viitoare, ca răspuns la taxele impuse de SUA pentru metale. UE încă evaluează cum să răspundă la celelalte taxe vamale. Printre importurile americane se numără porumb, grâu, orz, orez, motociclete, păsări de curte, fructe, lemn, îmbrăcăminte și ață dentară, potrivit unui document consultat de Reuters. Acestea au totalizat aproximativ 21 de miliarde de euro anul trecut, ceea ce înseamnă că represaliile UE vor fi împotriva unor bunuri în valoare mai mică decât exporturile de metale ale UE în valoare de 26 de miliarde de euro, afectate de taxele americane. Taxele vamale urmează să intre în vigoare în etape – pe 15 aprilie, 16 mai și o etapă finală (pe migdale și soia) pe 1 decembrie. „Aceste contramăsuri pot fi suspendate în orice moment, în cazul în care SUA sunt de acord cu un rezultat negociat corect și echilibrat”, a declarat Comisia Europeană într-un comunicat. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Trump AMENINȚĂ că nu a terminat cu măsurile referitoare la importuri. Președintele spune că va viza sectorul farmaceutic
FT: Autoritățile de supraveghere bancară din UE avertizează că relaxarea reglementărilor riscă să provoace un nou colaps financiar
Demersul Comisiei Europene de a simplifica și raționaliza reglementarea financiară îi neliniștește pe reprezentanții principalelor autorități de supraveghere cu privire la riscul ca principalele măsuri de protecție să fie diluate. Doi dintre reprezentanții celor mai importante autorități de supraveghere financiară din UE au declarat pentru Financial Times că sunt hotărâți să prevină eliminarea măsurilor de prevenire a crizelor, în cadrul eforturilor de relansare a creșterii economice a regiunii. „Dacă este vorba despre dereglementare și scăderea nivelului de protecție financiară, nu vom fi pregătiți să facem față volatilității. Asta înseamnă crize, ceea ce înseamnă mai puțină creștere,” a declarat Dominique Laboureix, șeful Comitetului Unic de Rezoluție. Comitetul Unic de Rezoluție este o agenție a UE înființată la Bruxelles în 2015, ca parte a unui set mai larg de reforme cunoscut sub numele de “uniunea bancară”, și se ocupă de băncile falimentare din zona euro. Intervenția, care este neobișnuită pentru organismele de supraveghere, vine după ce Comisia Europeană a anunțat recent că intenționează să reducă drastic domeniul de aplicare al normelor de publicare a informațiilor privind durabilitatea companiilor, introduse în urmă cu doi ani. De asemenea, Comisia revizuiește normele privind capitalul pentru bănci și asigurători, ca parte a planurilor de stimulare a activității și a creșterii pieței financiare. Unii oficiali doresc ca Bruxelles-ul să meargă mai departe. Șefii băncilor centrale din Germania, Franța, Spania și Italia au scris recent Comisiei, solicitându-i să elimine secțiunile „nejustificat de complexe” ale normelor financiare care denaturează concurența internațională fără a îmbunătăți stabilitatea financiară. Șeful Comitetului Unic de Rezoluție: „Nu uitați criza din 2008” Laboureix a declarat că este „absolut pregătit” să răspundă solicitărilor de reducere a poverii reglementărilor, dar a avertizat factorii de decizie să nu uite lecțiile ultimei mari prăbușiri a sectorului bancar: „Nu uitați criza din 2008. Ce a însemnat aceasta? Nevoia de a salva o mulțime de bănci. Sunt gata să discut despre simplificare, dar nu sunt gata să cobor ștacheta în ceea ce privește protejarea stabilității financiare”. Frank Elderson, vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere al BCE, a subliniat că, după criza financiară din 2008, Guvernele din zona euro au cheltuit 1.500 de miliarde de euro pentru sprijinirea capitalului și 3.700 de miliarde de euro pentru sprijinirea lichidităților sistemului financiar. „Este bine să ne amintim de ce am făcut acest lucru în primul rând”, a declarat Elderson, adăugând: „Nu trebuie să fim relaxați și să spunem că următorul deceniu va fi roz – trebuie să fim precauți în ceea ce privește eliminarea funcțiilor de supraveghere care ar putea duce la repetarea acestei situații.” „Dezbaterea privind competitivitatea nu ar trebui să fie folosită ca pretext pentru atenuarea reglementărilor” Săptămâna trecută, Elderson a declarat în timpul unei conferințe bancare la Londra: „Dezbaterea privind competitivitatea nu ar trebui să fie folosită ca pretext pentru atenuarea reglementărilor”. În loc să reducă cerințele de reglementare, el a afirmat că UE ar trebui să se concentreze pe armonizarea acestora în cadrul celor 27 de state membre: „Nu reduceți normele, armonizați-le”, a spus Elderson . Reprezentantul BCE a declarat că sprijină „simplificarea într-un mod nuanțat” a normelor de publicare a informațiilor privind durabilitatea, dar a avertizat că, dacă se merge prea departe, băncile ar putea fi private de informațiile de care au nevoie de la companii pentru a-și evalua propria expunere la riscurile legate de schimbările climatice. „Au fost toate perfecte? Probabil că nu”, a spus el. „Putem să ne descurcâm mai bine fără să plătim un preț prea mare? Posibil. Dacă acest lucru ar duce la faptul că băncile nu ar mai avea datele de care au nevoie pentru a evalua aceste riscuri, aceasta ar fi o problemă pentru bănci și ne-ar îngreuna munca în calitate de autoritate de supraveghere.” „Câteva bănci” ar putea fi amendate 5% din cifra de afaceri pentru că nu au abordat riscurile privind schimbarea climatică BCE a presat băncile din zona euro să abordeze riscurile generate de inundații, secetă, incendii de vegetație și tranziția de la combustibilii fosili, amenințând că le va amenda pe cele care întârzie. BCE are puterea de a impune băncilor „penalități periodice” în valoare de până la 5% din cifra de afaceri medie zilnică în fiecare zi, timp de până la șase luni. Elderson a declarat că există „câteva bănci” pentru care astfel de penalități sunt încă „o posibilitate concretă”, după ce au ratat primul dintr-o serie de termene limită pentru a lua măsuri de abordare a riscurilor climatice din bilanțurile lor. „Există un număr mic” de alte bănci care au fost informate că ar putea, de asemenea, să se confrunte cu sancțiuni pentru ratarea celui de-al doilea termen limită al BCE privind acțiunile climatice, stabilit pentru sfârșitul anului 2023, a spus el. Un ultim termen a expirat atât de recent încât este „prea devreme pentru a spune” dacă vreo bancă ar putea fi amendată pentru acest lucru. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Uniunea Europeană a stabilit un termen de cinci ani pentru creșterea capacității de APĂRARE/ Premierul Poloniei sprijină inițiativele militare Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele