Etichetă: mae

România cere Ucrainei să păstreze școlile cu predare în limba română. Discuții la nivelul ministerelor de Externe

Secretarul de stat pentru afaceri strategice și globale, Ana Tinca, a avut vineri consultări politice cu Oleksandr Mișcenko, adjunct al ministrului Afacerilor Externe al Ucrainei. Potrivit unui comunicat al MAE, discuțiile au vizat situația de securitate regională, evoluțiile războiului din Ucraina și perspectivele de consolidare a cooperării dintre cele două țări. România cere păstrarea școlilor cu predare în limba română „În ceea ce privește educația în limba română în Ucraina, partea română a subliniat necesitatea asigurării continuității, sustenabilității și accesului adecvat la educația în limba română la toate nivelurile”, se arată în comunicatul MAE. Ministerul a precizat că această solicitare include „păstrarea rețelei tradiționale de școli cu predare în limba română și evitarea oricăror măsuri regresive în contextul reformei educației din Ucraina”. De asemenea, partea română „a reiterat importanța unei consultări regulate, transparente și substanțiale a reprezentanților minorității române, inclusiv în perspectiva modificărilor legislative aflate în discuție”. România reafirmă sprijinul pentru Ucraina În cadrul consultărilor, România a reafirmat sprijinul pentru Ucraina și importanța continuării cooperării în domeniul securității regionale. „Partea română a reafirmat sprijinul ferm și multidimensional al României pentru Ucraina și a subliniat importanța continuării eforturilor comune pentru consolidarea rezilienței și securității în regiune, inclusiv în fața amenințărilor convenționale și hibride ruse. A fost evidențiată în acest context relevanța cooperării în domeniul securității cibernetice și al combaterii amenințărilor hibride”, a transmis MAE. Discuțiile au reconfirmat disponibilitatea celor două țări de a continua dialogul politic și cooperarea în domeniile de interes comun, în spiritul Parteneriatului Strategic. În domeniul conectivității, au fost salutate progresele recente, inclusiv deschiderea noului punct de trecere a frontierei și a podului peste Tisa de la Sighetu Marmației. Totodată, a fost subliniată necesitatea continuării proiectelor de infrastructură, transport și energie dintre România, Republica Moldova și Ucraina.

Oana Țoiu, la trei ani de la atacul din 7 octombrie: Astfel de atrocități nu trebuie să se mai repete niciodată. Continuăm să susținem soluția celor două state

Ministra Oana Țoiu a adus un omagiu victimelor atacului de acum trei ani, condamnând violența grupării Hamas.  „Astăzi se împlinesc trei ani de la îngrozitoarele atacuri teroriste din 7 octombrie, din Israel. Comemorăm viețile tinere și nevinovate curmate brusc la un festival de muzică. Le onorăm memoria și recunoaștem calvarul continuu prin care trec cei luați ostatici, precum și suferința profundă a familiilor acestora. Gândurile noastre rămân alături de familiile victimelor și de toți cei care au trăit într-o stare de teamă continuă de la acea zi tragică”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa diplomației de la București.  Today marks three years since the horrific terrorist attacks of 7 October in Israel. We remember the innocent young lives cut short at a music festival—a generation that gathered with hopes, dreams, and their entire future ahead of them. We honor their memory and recognize the enduring ordeal faced by those taken hostage, as well as the profound suffering of their families. Parents, brothers and sisters, grandparents and neighbours, colleagues and people all over the world were face with the shock of unjustified violence and killings. Our thoughts remain with the families of the victims and all those who have lived in constant fear since that tragic day. Such atrocities must never happen again. To ensure lasting security, every voice, every action, and every stand against violence matters. Nothing justifies acts of terror. It is only through peace that we can begin to rebuild trust. We reaffirm that Hamas must be disarmed, and we continue to stand in support for the two-state solution as a path to long term peace. — Toiu Oana (@oana_toiu) October 7, 2026 Apel pentru soluția celor două state Ministra a subliniat că astfel de atrocități „nu trebuie să se mai întâmple niciodată” și a pledat pentru susținerea soluției celor două state, susținând că este singurul mod prin care în regiune se poate instala o pace durabilă.  „Astfel de atrocități nu trebuie să se mai repete niciodată. Pentru a asigura o securitate durabilă, fiecare voce, fiecare acțiune și fiecare luare de poziție împotriva violenței contează. Nimic nu justifică actele de teroare. Doar prin pace putem începe să reconstruim încrederea. Reafirmăm necesitatea dezarmării Hamas și continuăm să susținem soluția celor două state ca o cale către pacea pe termen lung”, a conchis Oana Țoiu.  Bilanțul tragic al Războiului din Gaza Atacul lansat de Hamas asupra sudului Israelului în dimineața zilei de 7 octombrie 2023 a provocat moartea a aproximativ 1.200 de persoane. Alte 251 de persoane au fost luate ostatice și duse în Fâșia Gaza. Atacul din 7 octombrie 2023 a declanșat războiul dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza. Aproximativ 74.000 de palestinieni au fost uciși și peste 175.000 au fost răniți de la începutul conflictului, potrivit autorităților sanitare din Gaza. 

MAE avertisment: Polonia prelungește controalele la granițele cu Germania

Ministerul Afacerilor Externe avertizează că românii aflați în tranzit sau care au intenția să călătorească în Polonia trebuie să ia în calcul că vor sta mai mult la punctele de trecere a frontierei. Autoritățile poloneze au prelungit până pe anul viitor controalele temporare la frontiera cu Germania și Lituania. Măsura a intrat în vigoare din 7 iulie 2025 cu scopul să reducă intrarea ilegală a imigranților în țară. Autoritățile poloneze au decis să prelungească controalele la frontierele cu Germania și Lituania cu încă 6 luni, mai precis până pe 30 martie 2027. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat cetățenii că timpii de așteptare pot crește la punctele de trecere a frontierei cu cele două țări. Măsura a fost instituită pe 7 iulie 2025 și ar avea ca scop reducerea migrației ilegale și creșterea securității naționale. Măsurile vor intra în vigoare din 2 octombrie Ministerul de Interne din Polonia a relatat că măsurile intră în vigoare din 2 octombrie. În urma unor controale, autoritățile poloneze au verificat 4,5 milioane de persoane și 2,3 milioane de vehicule. Guvernul polonez a anunțat că peste 1.300 de persoane nu au avut voie să intre în țară și peste 100 au fost reținute pentru trecerea ilegală a frontierei. „În total, aproape 118.000 de persoane au fost implicate în activitățile de control, dintre care aproape 41.000 de ofițeri ai Poliției de Frontieră, peste 6.000 de ofițeri de poliție și peste 69.000 de militari”, a transmis ministerul din Polonia. Ce fac românii care au probleme la graniță Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Varșovia. Apelurile vor fi redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate și preluate de operatorii call center în regim de permanență: +48 22 628 31 56; +48 22 622 25 70.  Loading … Cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție numărul de telefon de permanență al Ambasadei României la Varșovia: +48 694 486 683. Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de internet varsovia.mae.ro și www.mae.ro și reamintește cetățenilor români care călătoresc că au la dispoziție aplicația „Călătorește informat”, care oferă informații și sfaturi de călătorie. Polonia și Lituania pregătesc un plan pentru evacuarea civililor din statele baltice în cazul unei crize Polonia și Lituania licrează la un plan comun de evacuare a civililor în cazul unei crize majore sau al unei amenințări militare. Planul ar permite, dacă va fi nevoie, evacuarea unor locuitori din Lituania, Estonia și Letonia către Polonia. Autoritățile de la Vilnius și Varșovia analizează în prezent procedurile de logistică și capacitatea infrastructurii. Un plan detaliat urmează să fie elaborat după ce cele două țări vor ajunge la un acord, potrivit Euronews. Pregătirile au loc în cadrul exercițiilor „Vyčio Skliautas 2026”, începute pe 25 septembrie în Lituania. Exercițiile, care se desfășoară până pe 3 octombrie, au ca scop testarea sistemului național de mobilizare și a modului în care instituțiile ar coopera în cazul unei crize.

Mai multe drone au survolat Republica Moldova. Una a căzut și a luat foc

În jurul orei 4.00, patrulele Poliției de Frontieră din Republica Moldova au observat mai multe aparate de zbor necunoscute în zona localității Căplani. Două dintre acestea au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova pe direcția Olănești–Cistovodnoe, iar un alt aparat a fost observat deasupra localității Căplani, deplasându-se din direcția Crocmaz și părăsind ulterior spațiul aerian al Republicii Moldova pe direcția Căplani–Crutoiarovca. La ora 5.19, partea ucraineană a informat Poliția de Frontieră că, la aproximativ 1,5-2 kilometri de frontiera de stat, în direcția extravilanului localității Troițcoe, a fost observată căderea unui obiect, urmată de un incendiu. O patrulă a Poliției de Frontieră s-a deplasat în zonă, iar verificările sunt în desfășurare pentru stabilirea circumstanțelor și identificarea eventualelor fragmente sau obiecte căzute. Reacția MAE Separat, Ministerul Afacerilor Externe din Republica Moldova a anunțat că, în apropierea localității Colonița, în urma unei deflagrații, au fost depistate componente asemănătoare celor ale unei drone fără pilot, dotată cu sistem de propulsie turboreactiv. MAE a condamnat incidentul și a afirmat că acesta reprezintă o consecință a războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Ministerul susține că orice pătrundere neautorizată în spațiul aerian al Republicii Moldova este inacceptabilă și reprezintă o încălcare gravă a suveranității țării.

Clasa de limba română din Orlivka se redeschide

Clasa cu predare în limba română din Orlivka, localitatea din sudul regiunii Odesa, va fi redeschisă după intervenția diplomației române. Consulatul General al României la Odesa a anunțat că cei șapte copii înscriși vor putea reveni de luni la cursuri în limba maternă. Decizia vine după ce Nicușor Dan și Volodimir Zelenski au dat asigurări, într-o conferință de presă în Ucraina, că școlile românești nu vor fi închise. Consulatul General al României la Odesa a anunțat vineri că autoritățile ucrainene au revenit asupra deciziei de desființare a clasei I cu predare în limba română de la școala din Orlivka. Consiliul Profesoral a aprobat reînființarea clasei, iar hotărârea a primit acordul Consiliului Local Reni. Copiii deja înscriși ar urma să înceapă cursurile luni.  Loading … Consulul gerant al României la Odesa, Claudiu Tătaru, s-a deplasat din nou vineri la Orlivka pentru găsirea unei soluții definitive care să le permită copiilor români să învețe limba maternă. Potrivit Consulatului General al României la Odesa, la discuții au participat șeful Administrației Militare Raionale Ismail, Rodion Abashev, primarul orașului Reni, Igor Plehov, șefa secției de învățământ din Reni, Lilia Bondarenko, directoarea școlii din Orlivka, Olena Kaluian, părinții copiilor și reprezentanții mai multor asociații românești din regiunea Odesa. „A fost o discuție cu o foarte mare încărcătură emoțională și într-un context dificil, dar Consulatul nu a dezarmat și a făcut scut în fața etnicilor români pentru a asigura, în continuare, dreptul copiilor de a învăța în limba maternă”, a transmis Consulatul General. Clasa fusese închisă după numai patru zile Clasa cu predare în limba română a fost închisă la 1 septembrie, după doar patru zile de funcționare. Părinții ar fi fost îndemnați să treacă cei șapte copii care urmau cursuri în limba maternă în clasa cu predare în limba ucraineană. Nicușor Dan a anunțat o investigație a MAE Cazul a ajuns vineri și pe agenda discuțiilor la nivel prezidențial. Aflat în Ucraina la Summitul Inițiativei pentru Integrare Carpatică „Carpathian 8”, președintele Nicușor Dan a anunțat că Ministerul Afacerilor Externe verifică situația de la Orlivka. „În cazul Orlivka, în acest moment este investigația noastră, a Ministerului Afacerilor Externe și, de asemenea, a Ambasadei Ucrainei la București. Vă voi da toate detaliile când cercetarea se va finaliza”, a declarat Nicușor Dan. De altfel, MAE solicitase anterior autorităților ucrainene clarificări și o soluție care să asigure continuarea educației în limba română. Ambasada Ucrainei la București anunțase, la rândul său, că instituțiile competente verifică împrejurările în care clasa a fost închisă. Zelenski: „Potrivit legii, nimeni nu poate închide nimic” Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a admis că au existat „situații izolate” legate de închiderea unor clase sau școli cu predare în limba română, dar a susținut că acestea au fost rezolvate. „Potrivit legii, nimeni nu poate închide nimic”, a declarat liderul de la Kiev.

Oana Țoiu: România vrea să devină un liant transatlantic pentru mineralele critice

Oana Țoiu a arătat că accentul pus recent de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe dosarul mineralelor critice reflectă o muncă tehnică de durată a statelor membre.  „România este parte a grupului de lucru pentru minerale critice. Lucrăm deja de mai bine de un an de zile la aceste propuneri. Practic, Ursula von der Leyen a ridicat acum la nivelul discursului său o prioritate la care statele membre lucrează de mai mult timp. Sunt deja proiecte pilot pentru depozitare. Vorbim de schimbarea mecanismelor de finanțare, de exemplu, astfel încât să poți să te asiguri că ai procesarea necesară”, a declarat Oana Țoiu, miercuri, la Euronews.  Miza procesării locale a resurselor Șefa diplomației române a precizat că strategia națională trebuie să depășească faza de simplă extracție brută și să dezvolte capacități industriale de procesare.  „România, de exemplu, are cupru,  și multe alte minerale, are o miză însă să poată să facă mai mult din procesare, mai aproape de locul în care se face extracția mineralului respectiv. De multă vreme există o atenție aparte pentru zona de grafit, grafen. Ați văzut de la Ministerul Economiei o atenție sporită”, a subliniat ministra.  Pentru atragerea de investiții concrete, ministra a subliniat că datele geologice istorice trebuie aduse la standardele actuale demers în care există o colaborare cu Statele Unite. „Noi trebuie să actualizăm și studiile.  Într-o zonă în care să poți să te uiți la planurile concrete, ai nevoie și de studii actualizate. De exemplu, cu Statele Unite ale Americii, una dintre discuțiile pe care le avem, ține de echipe comune ale experților, ale institutelor de cercetare, ca să poată să asigure acest tip de evaluare”, a continuat șefa diplomației.  Competiția cu monopolul Chinei și rolul de liant transatlantic Țoiu a vorbit și despre competiția de pe piața globală, în special despre poziția Chinei.  „O provocare majoră în acest moment pentru autonomia strategică este piața globală. Când ai o țară cum este China, care are atât de mult din piață, dacă vrea să controleze prețul și să poată să vină cu prețuri la care pur și simplu nu poți să fii competitiv”, a mai precizat oficialul.  În acest context, România urmărește consolidarea cooperării atât în interiorul Uniunii Europene, cât și în relația transatlantică.  „Pentru noi e foarte important să lucrăm în interiorul Uniunii Europene, în grupul de lucru strategic și în relația transatlantică pe asta. Au apărut atunci semne de întrebare legate de alegerea României între Uniunea Europeană și Statelor Unite ale Americii și am clarificat și atunci că alegerea noastră este să fim un liant”, a mai subliniat Țoiu. 

Diplomații români care susțin democrația și libertatea presei vor putea primi Premiul Rațiu

Premiul va fi acordat în fiecare an, la 1 septembrie, de Ziua Diplomației Române. Anunțul a fost făcut de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, în cadrul ediției din 2026 a Reuniunii Anuale a Diplomației Române (RADR), organizată la Opera Națională București, potrivit informațiilor publicate marți de MAE pe platforma Facebook. Noua distincție poartă numele lui Ion Rațiu și urmărește, potrivit inițiatorilor, să recompenseze activitatea diplomaților români care contribuie la apărarea și promovarea principiilor democratice. Oana Țoiu: Viitorul occidental al României trebuie protejat În discursul susținut cu prilejul lansării premiului, Oana Țoiu a pus inițiativa în legătură cu moștenirea politică și diplomatică a lui Ion Rațiu și cu orientarea occidentală a României. „Imaginea României în lume este mai puternică datorită curajului cetățenilor săi în lupta pentru de a-și constitui viitorul pe care și-l doresc în libertate, datorită rezilienței unei tinere democrații în fața provocărilor. Ion Rațiu a avut curajul să vrea pentru țara lui un viitor occidental și astăzi îl avem, dar trebuie protejat și ancorat în voința acestui popor și în prieteniile pe care le construim în lume”, a declarat ministrul Afacerilor Externe. Oana Țoiu a arătat că noul premiu este destinat diplomaților români și reprezintă, în același timp, o pledoarie pentru rolul dialogului în politica externă. „Premiul Rațiu pentru Diplomație, pe care îl lansăm astăzi, este o distincție anuală pentru diplomații români și o reamintire a faptului ca dialogul respectuos, curajos și deschis aduce putere diplomației”, a afirmat șefa diplomației române. Nicolae Rațiu: Aderarea la NATO, „cheia absolută” pentru orientarea României spre Vest Nicolae Rațiu, președintele Fundației Familiei Rațiu, a declarat că instituirea premiului reprezintă o onoare pentru familia sa și contribuie la păstrarea moștenirii lui Ion Rațiu. „Acest Premiu Rațiu pentru Diplomație este o mare onoare pentru numele răposatului meu tată, care va fi astfel păstrat în memoria posterității pentru propria sa activitate în diplomație pentru România și ca model pentru diplomați”, a afirmat Nicolae Rațiu. El a evocat și importanța pe care tatăl său o acorda integrării euroatlantice a României. „Aderarea la NATO era un obiectiv pe care îl considera cheia absolută pentru a asigura orientarea ireversibilă a României către Vest și pentru a-i garanta securitatea geopolitică”, a declarat Nicolae Rațiu. MAE evocă rolul lui Ion Rațiu în susținerea aderării la NATO Ministerul Afacerilor Externe amintește că Ion Rațiu a susținut activ integrarea României în Alianța Nord-Atlantică. Potrivit MAE, acesta a fost numit în 1992 reprezentant al României la Consiliul Atlanticului de Nord, Adunarea Parlamentară a NATO, iar începând din 1994 a pledat pentru aderarea țării la Alianță. Ion Rațiu a susținut inclusiv ideea organizării, în viitor, a unui summit NATO la București. Premiul face parte din Planul de acțiune convenit în baza unui protocol de colaborare semnat recent de Ministerul Afacerilor Externe și Fundația Rațiu pentru Democrație. Parteneriatul urmărește, potrivit MAE, consolidarea cooperării dintre instituțiile publice și societatea civilă în domenii precum apărarea valorilor democratice, dialogul public, jurnalismul independent, educația și promovarea intereselor României în plan internațional. Premiul Rațiu pentru Diplomație urmează să fie acordat anual, cu prilejul Zilei Diplomației Române, celebrată la 1 septembrie.

Dan Dungaciu: România, izolată geopolitic la reuniunea MAE

Dan Dungaciu semnalează că la reuniunea diplomației românești nu a participat niciun oficial străin. Acesta susține că România a ajuns să fie o țară irelevantă. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „România este o țară de chirpici” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu afirmă că România a devenit o țară „de chirpici”. Acesta a semnalat că la reuniunea diplomației românești, niciun oficial străin nu a participat. Sociologul menționează că în urmă cu 2 ani au mai fost prezenți oficiali din Ucraina și Republica Moldova. Acesta a ținut să precizeze că sosirea Angelei Merkel la București nu are nicio legătură cu reuniunea diplomației românești. „România a ajuns să fie o țară irelevantă. Toate aceste narațiuni ne-au făcut atâta rău și au făcut din România o țară irelevantă. Suntem o țară de chirpici și s-a văzut asta. Eu am semnalat chestiunea asta, la o reuniune a diplomației române nu-ți vine niciun oficial străin. Este pentru prima dată când se întâmplă asta. Acum 2 ani de zile mai veniseră, în siajul probabil al vechii imagini despre România. Anul trecut a mai fost ministru de externe Păpușoi al Republicii Moldova. Acum 2 ani a fost un reprezentant al Ucrainei și al Republicii Moldova. Astăzi nu a venit nimeni. Angela Merkel nu a venit la reuniunea diplomației române, ci la o întâlnire cu Nicușor Dan.”, explică sociologul. Reuniunea diplomației române a avut loc pe 31 august – 1 septembrie și a fost găzduită de MAE. Prima zi a reuniunii a avut ca temă situația din Orientul Mijlociu. În comunicatul MAE s-a precizat că „la sesiunea dedicată situației din Orientul Mijlociu invitatul special, prin videoconferință, va fi ministrul afacerilor externe al Regatului Bahrain, Dr. Abdullatif bin Rashid Al Zayani, iar participanții vor urmări un mesaj video al ministrului egiptean al afacerilor externe, Badr Ahmed Mohamed Abdelatty.”. Niciun oficial străin nu a fost prezent fizic la evenimentul organizat de Oana Țoiu. Ce caută Merkel la București? Sociologul a vorbit și despre venirea Angelei Merkel la București. Acesta a menționat că Merkel a fost cea care a susținut apropierea Rusiei de Europa. Dungaciu subliniază că este de neînțeles cum a fost primită aceasta la București, în același timp în care este criticată orice fel de apropiere de Rusia. „Angela Merkel a făcut toată conexiunea și a făcut condominiu ruso-german sau ruso-european în care Republica Moldova, Ucraina au fost prinse. Nebunia face că Angela Merkel a fost perpetuatoare, nu inventatoare, a condominiului ruso-german împotriva căruia americanii au luptat de fiecare dată. Și foarte multe tensiuni din Ucraina cred că pot să fie descifrate prin prisma faptului că americanii s-au temut de fiecare dată de o apropiere prea mare între Rusia și Europa, adică Rusia și Germania. Unul dintre promotorii acestui proiect de apropiere între Europa și Rusia, între Germania și Rusia este Angela Merkel. Și o duci pe Angela Merkel acuma să-i faci statuie când tu pretinzi că de fapt asta a fost un lucru rău și tu lupți împotriva Rusiei și a oricărei relații între Rusia și Europa?”, menționează Dungaciu. Nicușor Dan a primit-o marți, 1 septembrie, la Palatul Cotroceni, pe Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei. Aceasta se află în România cu ocazia lansării volumului său de memorii. „Am fost încântat să o primesc astăzi, la Palatul Cotroceni, pe fosta cancelară federală a Germaniei, dr. Angela Merkel. Am avut o discuție foarte bună despre contextul politic și de securitate global. A fost foarte util să aflu opiniile doamnei Merkel, bazate pe vasta sa experiență politică”, a transmis Nicușor Dan pe platforma X.

Profesorul Dan Dungaciu (prim-vicepreședinte AUR): MAE a devenit un ONG de stat!

„IRELEVANȚA a devenit politică de stat! La Reuniunea Anuală a Diplomației Române, niciun oficial străin de rang înalt nu a fost prezent în sală. Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR) ar fi trebuit să fie demonstrația influenței externe a României, locul în care Bucureștiul își prezintă proiectele, își adună partenerii și își afirmă interesele. Ediția din acest an a demonstrat însă contrariul: niciun oficial străin de rang înalt nu a considerat necesar să fie prezent în sală. Au rămas videoconferințele, mesajele înregistrate și discursurile oficiale rostite între reprezentanții aceluiași aparat de stat. O reuniune a diplomației fără diplomați străini de rang înalt este imaginea exactă a izolării și irelevanței în care actuala putere a împins România. Din 2024 încoace, pașii irelevanței strategice au fost fermi și implacabili. În 2024, la RADR au fost prezenți ministru de externe al Luxemburgului, reprezentanți ai Ucrainei și R. Molodva. În 2025, doar reprezentantul R. Moldova. În 2026, nu a mai venit nimeni. (Ministrul de externe al Bahrainului a fost anunțat inițial drept „invitat special” – „invitatul special” nu a mai venit și a participat numai prin… videoconferință.) În timp ce statele din regiune construiesc formate de cooperare, negociază, intermediază și propun proiecte, România repetă mecanic aceleași fraze scrise la Bruxelles sau în sediile Partidului Democrat din SUA și își confundă politica externă cu activismul ideologic. Grupul de la Vișegrad își relansează cooperarea și discută proiecte concrete privind infrastructura Nord–Sud, energia, transporturile, digitalizarea și securitatea regională. Polonia își construiește sistematic profilul de putere regională. Turcia discută atât cu aliații occidentali, cât și cu actorii aflați în conflict și produce inițiative proprii pentru Marea Neagră. Bulgaria își definește interesele, dezvoltă cooperarea regională și încearcă să transforme poziția sa geografică într-un avantaj politic. România ce proiect are? Care este inițiativa regională concepută la București și asumată de alte capitale? Ce format diplomatic a creat România? Ce negociere importantă a inițiat? Ce dosar european a construit? Ce idee românească a fost preluată de partenerii noștri? În lipsa unor răspunsuri, MAE nu mai funcționează ca instituția care formulează și apără interesele unui stat. A devenit un ONG finanțat de stat: produce lozinci, organizează evenimente, distribuie comunicate, proclamă valori și execută teme ideologice, dar nu construiește putere, influență sau capacitate de negociere pentru România. Ministerul Afacerilor Externe trebuie să fie centrul de gândire strategică al statului român. Astăzi, MAE se comportă ca o organizație de activism diplomatic plătită din bugetul public. Față de evoluțiile din regiune, MAE este strident, belicos și isteric, fără ca această retorică să fie susținută de o strategie românească. A condamna agresiunea Rusiei și a apăra securitatea României sunt obligații firești. Dar politica externă nu înseamnă concurs de strigăte și nici multiplicarea mecanică a comunicatelor altora. România trebuie să fie fermă, lucidă și puternică. Fermitatea fără proiect devine gălăgie. Belicismul verbal, atunci când nu este susținut de putere, inițiativă și obiective proprii, nu impresionează pe nimeni și nu apără niciun interes național. Potăile sunt isterice. Dulăii nu sunt isterici. Statele puternice nu țipă: își definesc interesele, își construiesc alianțele, deschid canale, impun teme și obțin rezultate. Actuala conducere a MAE confundă diplomația cu indignarea publică, iar politica externă cu semnalizarea morală. România nu are nevoie nici de ambiguitate față de Rusia, nici de obediență față de altcineva. Are nevoie de propria strategie. România are nevoie de un proiect pentru Marea Neagră, de o politică articulată pentru Republica Moldova, de o strategie pentru Balcani, de o poziție coerentă în interiorul Uniunii Europene și de reconstruirea relației strategice cu Statele Unite. Are nevoie să transforme poziția geografică, dimensiunea, resursele energetice și apartenența la NATO într-o capacitate reală de influență. AUR solicită conducerii MAE să prezinte public răspunsuri clare: Care este proiectul regional major propus de România partenerilor săi? Care sunt obiectivele proprii ale României la Marea Neagră? Ce inițiativă diplomatică românească a fost acceptată în ultimul an de aliații noștri? Care sunt rezultatele măsurabile ale diplomației române, dincolo de reuniuni, declarații și fotografii? Cum explică MAE faptul că la principala reuniune anuală a diplomației române nu a fost prezent fizic niciun oficial străin de rang înalt? Absența invitaților străini din sala Reuniunii Anuale a Diplomației Române nu este un simplu accident de protocol. Este diagnosticul unei instituții care vorbește tot mai tare și contează tot mai puțin. MAE trebuie să redevină Ministerul Afacerilor Externe al României, nu un ONG ideologic finanțat de stat”, a declarat Dan Dungaciu, prim-vicepreședinte AUR.

Silviu Predoiu: Oana Țoiu a fost inconștientă cu Rusia

Generalul Silviu Predoiu critică declarațiile Oanei Țoiu despre capacitatea României de a răspunde militar în fața Rusiei. Acesta susține că reprezentanții României ar trebui să fie mai precauți în ceea ce spun. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.  Loading … „Trebuie să dai dovadă de precauție, nu de slugărnicie” Invitat la Marius Tucă Show, Silviu Predoiu critică declarația Oanei Țoiu prin care anunța că România este gata să răspundă militar Rusiei. Acesta susține că România nu are cum să răspundă militar celei mai mari forțe nucleare din lume. Generalul SIE îi sfătuiește pe liderii români să fie mai precauți în declarații. Acesta afirmă că un stat nu se apără cu adjective, ci cu proceduri și acțiuni concrete. „Atunci când ești ministru de externe și vorbești despre faptul că România e pregătită să răspundă militar, dar vorbești despre cea mai mare putere nucleară a lumii, trebuie să fii inconștient. Trebuie să dai dovadă de precauție, nu de slugărnicie. Aici n-ar fi o problemă, pentru că suntem foarte antrenați, că noi suntem slugarnici cu toți. Ce ne-ar costa? Trebuie să dai dovadă de precauție, să înțelegi greutatea vorbelor tale. Un stat nu se apără cu adjective sau cu invective. Se apără cu proceduri, cu măsuri și cu acțiuni concrete. Noi credem că dacă vorbim vorbe și le spunem răstit și răspicat am rezolvat problema. N-am rezolvat nimic.”, explică generalul SIE. Silviu Predoiu critică reacția MAE în scandalul dronelor rusești Generalul susține că România nu a dat răspunsuri diplomatice în incidentele cu drone de pe teritoriul țării. Acesta afirmă că oricine poate lua măsuri organizatorico-administrative, cum sunt cele de închidere de consulate. „Atunci când ai un ministru de externe care spune că România este pregătită să răspundă atât diplomatic, cât și militar Rusiei… Oameni buni, în primul rând, că n-am văzut răspunsuri diplomatice ale României. Închiderea de consulate și declararea de non-grata a unor cetățeni nu înseamnă răspuns diplomatic. Înseamnă niște măsuri organizatorice, administrative, dacă vrei, până la urmă, pe care le poate lua oricine.”, susține Predoiu.