Ambasada Rusiei respinge acuzațiile României după incidentul cu drona: o provocare intenționată a regimului de la Kiev
„Pe 13 septembrie, Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spațiul aerian al țării și s-a grăbit să anunțe că ar fi vorba de o dronă rusească. În acest sens, pe 14 septembrie, Ministerul Afacerilor Externe al României l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-i transmite «protestul ferm» al autorităților române. În cursul discuției, însă, niciuna dintre întrebările adresate cu privire la identificarea dronei care ar fi pătruns în spațiul aerian român nu a primit un răspuns concret și convingător”, transmite Ambasada Rusiei la București. Potrivit sursei citată, „având în vedere lipsa unei confirmări obiective a provenienței naționale a aparatului zburător, protestul părții române a fost respins ca fiind nefondat și nejustificat”. „Ambasadorul a subliniat că toate circumstanțele indică faptul că, în realitate, a avut loc o provocare intenționată a regimului de la Kiev, care, temându-se de un eșec militar inevitabil și de răspunderea pentru crimele comise atât împotriva poporului rus, cât și a celui ucrainean, încearcă disperat, prin orice mijloace, să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federației Ruse”, se arată în finalul comunicatului. MAE a convocat ambasadorul Rusiei la București după intrarea unei drone rusești în spațiul aerian al României, transmitând protestul ferm al României și solicitând măsuri pentru evitarea unor astfel de incidente. O dronă a Rusiei a intrat sâmbătă seara în spațiul aerian al României și a survolat teritoriul timp de 50 de minute, înainte de a părăsi țara prin dreptul localității Padina.
MAE a emis o atenţionare de călătorie: Evitaţi călătoriile neesenţiale în Nepal
„În contextul deteriorării situaţiei de securitate din Nepal, pe fondul protestelor violente din ultimele zile, MAE a ridicat nivelul de alertă pentru această ţară la 6/9 – „EVITAŢI CĂLĂTORIILE NEESENŢIALE!”. Cursele aeriene interne şi internaţionale sunt suspendate, fără a exista o perspectivă clară cu privire la reluarea programului normal de zbor”, a transmis MAE. Ministerul precizează că au fost impuse restricţii de circulaţie în anumite zone şi regiuni, pe o perioadă de timp nedeterminată. Totodată, MAE semnalează posibile perturbări ale comunicaţiilor în mediul on-line, ca urmare a restricţiilor impuse de autorităţile locale. MAE recomandă cetăţenilor români să respecte cu stricteţe restricţiile impuse de autorităţi, să rămână vigilenţi, să evite aglomerările mari de oameni şi zonele în care au loc proteste şi demonstraţii şi să se informeze permanent din surse sigure. MAE sfătuieşte cetăţenii români aflaţi deja în Nepal să îşi anunţe prezenţa la Ambasada României în India, acreditată şi în Nepal. Datele de contact ale misiunii diplomatice a României la New Delhi sunt: +91 11 24111015 – apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport pentru Cetăţenii Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă; +91 81 30303444 – telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice. Mai multe proteste violente au avut loc în ţară, în semn de opoziţie faţă de interzicerea reţelelor sociale, ridicată marţi dimineaţă, la o zi după protestele antiguvernamentale soldate cu victime.
Ponta acuză MAE de mentalitate talibană prin nerespectarea cutumelor la moartea unui șef de stat
Victor Ponta susține joi, într-o postare pe Facebook, că de câte ori a decedat un șef de stat, la ambasada din București a acelei țări a fost deschisă o carte de condoleanțe, iar de fiecare dată un reprezentant al Guvernului României a mers să semneze în cartea de condoleanțe. „Este vorba despre protocol, respect între state, reguli internaționale. Și, mai ales, este vorba strict de relațiile între țări, de reguli și cutume internaționale! Nicio legătură cu persoana decedată, dacă a fost bună sau rea! Faptul că ura și prostia întunecă mintea atâtor oameni încât nu înțeleg niște lucruri simple și clare – e dezolant! Faptul că Ministerul de Externe al României a încălcat toate aceste cutume care trebuiau respectate (indiferent de opinia personală sau de persoana șefului de stat decedat) este un gest rușinos, care trădează o mentalitate „talibană”, susține fostul premier. El arată că imaginea, relevanța, prestigiul și importanța României pe plan extern nu se câștigă prin „exportarea” unor bătălii politice interne.
Atenționare MAE: Circulație perturbată în nordul Angliei și Țării Galilor din cauza furtunii Floris
„Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informează cetățenii români care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în zona de nord a Angliei şi a Țării Galilor asupra riscului ridicat de perturbări ale transportului rutier, feroviar şi aeronautic pentru data de 4 august 2025, în contextul condițiilor meteorologice nefavorabile (furtuna Floris)”, potrivit unui comunicat de presă. MAE recomandă cetățenilor români să verifice în permanenţă comunicările oficiale ale companiilor de transport, precum şi pagina de Internet a autorității meteorologice locale Met Office (https://www.metoffice.gov.uk). Cetățenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Manchester: 00441612360478; 00441612369687; 00441612371546; 00441612375513; 00441612368995; 00441619234947, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie telefonul de permanență al oficiului consular: 00447535604342. MAE recomandă consultarea paginilor de Internet https://mae.ro și https://manchester.mae.ro/.
MAE evaluează activitatea Agenţiei Române pentru INVESTIȚII şi Comerţ Exterior. Oana Țoiu: Au fost și vești bune, dar mai degrabă anecdotic
Rezultatele Agenţiei Române pentru Investiţii şi Comerţ Exterior (ARICE) sunt în curs de evaluare în prezent la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Externe, pe lângă care – și nu sub umbrela căruia – activează atașații economici care trebuie, conform legii de organizare și organizare, să promoveze interesele României peste hotare și să atragă investițiile străine în țară. Informația a fost făcută publică oficial, luni, ministrul Oana Țoiu, într-o întâlnire cu jurnaliștii acreditați. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a explicat că pentru evaluarea ARICE au fost întrebate chiar comunitățile de antreprenorii români în zonele în care activează atașații economici. „Ne-am uitat la bugetul alocat pentru ARICE, a consumat 27 de milioane de euro. Și am întrebat și întrebăm comunitatea de antreprenori români care este valoarea pe care au văzut-o, eu evaluat-o și în ce fel ne reorganizăm pentru ca această valoare să fie reflectată în cifrele fie de export, fie de felul în care un antreprenor român deschide în alte locuri sau antreprenorii români prezenți acolo sunt susținuți în țările respective”, a declarat Oana Țoiu. Potrivit demnitarului, oamenii de afaceri au spus că au avut cu unii dintre atașații economici relații bune, dar mai degrabă anecdotic, decât pentru toate structurile instituționale. „Au fost și vești bune, dar mai degrabă anecdotic, bazate pe activitatea câtorva dintre atașați”, a afirmat Oana Țoiu. Potrivit ministrului de Externe, sunt discuții care au nevoie de negociere în coaliție, dar orizontul de timp pentru finalizarea unei reorganizări a ARICE este anul acesta „În acest an ar trebui, totuși, să clarificăm tot ce ține de felul în care funcționăm instituțional, ca, în 2026, când pregătim și buget și tot să fie pe această nouă așezare”, a declarat Oana Țoiu. Care este rolul ARICE Agenţia Română pentru Investiţii şi Comerţ Exterior funcţionează în prezent ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi coordonarea prim-ministrului. Agenția este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin reorganizarea ca urmare a divizării parțiale a Ministerului Anreprenoriatului și Turismului. Agenţia are ca scop aplicarea politicii Guvernului pentru atragerea investiţiilor străine directe şi de portofoliu în România, promovarea comerţului exterior, inclusiv a serviciilor româneşti, exclusiv domeniul turismului, precum şi pentru urmărirea investiţiilor româneşti în străinătate Personalul Agenţiei este compus din demnitari, înalţi funcţionari publici, funcţionari publici, personal contractual şi diplomatic preluat de la Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului. Numărul maxim de posturi aprobat pentru aparatul propriu al Agenţiei este de 250 de posturi, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor, iar din numărul maxim de posturi, 76 de posturi sunt destinate reţelei de reprezentare externă. Conform legii, numirea personalului din birourile care constituie reţeaua de reprezentare externă se face de către preşedintele Agenţiei, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Activitatea birourilor de reprezentare externă se derulează în baza unui protocol de colaborare încheiat între Agenţie şi Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit raportului pe anul trecut publicat pe site-ul instituției, bugetul total pe 2024 al ARICE a fost 138,02 milioane de lei, adică aproximativ 27,7 milioane de euro, pentru atașații economici și inclusiv pentru cei din sediul central, pentru toate cheltuielile, atât resurse umane și chirii. Valoarea totală a comerțului internațional al României, în primele zece luni ale anului 2024, a fost de 182.661,7 milioane euro, în creştere cu +1,1% faţă de primele zece luni ale anului 2023, exportul înregistrând o scădere la 77.722,3 milioane euro (-1,2%), iar importul o creştere la 104.939,4 milioane de euro (+3,0%), se arată în raport. În aceste condiții, deficitul balanţei comerciale a României a crescut cu +17,2% de la 23.218,5 milioane de euro la 31 octombrie 2023, la -27.217,1 milioane de euro la 31 octombrie 2024. La finalul lui 2024, rețeaua externă a Departamentului de Comerț Exterior are 37 de posturi ocupate din cele 76 existente în organigramă. Potrivit raportului ARICE, acest lucru s-a întâmplat în principal din cauza neorganizării în ultimii 3 ani a concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din reţeaua externă a DCE/ARICE, ultimul concurs pentru misiune permanentă de patru ani având loc în anul 2021, iar ultima procedură în regim temporar de 13 luni în anul 2022. Din punct de vedere al distribuţiei acestora, 27 sunt în Uniunea Europeană (18 ocupate), 15 în Europa Necomunitară şi Asia Centrală (6 ocupate) şi 34 în America, Asia şi Orientul Mijlociu (13 ocupate). „Acest fapt determinat dezechilibre pe palierul asigurării continuităţii activităţii BPCE-urilor pе pieţe tradiționale, nevalorificării oportunităţilor existente pe aceste zone, inclusiv imposibilitatea organizării de acţiuni de promovare economică aflate în portofoliul ARICE”, se arată în raport. RECOMANDAREA AUTORULUI: Oana Țoiu, despre reintroducerea taxelor consulare: Nu mai există surse de buget. Nu putem să întreţinem această reţea de companii-parazite Oana Țoiu, de la Haga: Am reafirmat angajamentul României de a sprijini pacea şi suveranitatea Ucrainei, precum şi democraţia Republicii Moldova Primarul Chișinăului, REACȚIE după ce a fost interzis în România: Răfuială politică din partea Maiei Sandu și a regimului PAS
Va avea loc o întâlnire între Nicușor Dan și Donald Trump? Oana Țoiu anunță noi detalii
Sâmbătă, la Antena 3 CNN, ministrul de Externe al României, Oana Ţoiu, a anunţat că lucrează activ pentru pregătirea unei întâlniri între preşedinţii României şi Statelor Unite ale Americii. „Cu Marco Rubio (n.r. – Secretarul de Stat al SUA) am avut aceste discuţii în cadrul summit-ului de la Haga şi am stabilit că această vizită va avea loc”. Aceasta a anunţat o vizită în Statele Unite ale Americii, tocmai cu acest obiectiv: „Eu ajung în Statele Unite ale Americii în septembrie, în New York şi Washington, inclusiv cu miza de a pregăti întâlnirea bilaterală dintre Donald Trump şi Nicuşor Dan”, însă despre un posibil calendar al întâlnirii, oficialul a declarat că „sunt încă în lucru aceste discuţii şi mi-ar plăcea să pot să le anunţ în momentul în care sunt finalizate”. Despre evoluţia Programului Visa Waiver, Oana Ţoiu a declarat: „Cred că palierul pe care lucrăm acum, care este palierul Statele Unite ale Americii-Uniunea Europeană, în zona de apărare, este un palier care încălzeşte şi deschiderea faţă de a extinde accesul la Visa Waiver tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. Pentru noi este foarte important să lucrăm pe acest palier şi facem asta activ”.
Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, despre tensiunile religioase din Ucraina: Nu există o acţiune ostilă a guvernului ucrainean
Sâmbătă, la Antena 3 CNN, Oana Ţoiu a declarat că a abordat subiectul incidentelor de natură religioasă din Ucraina în întâlnirile bilaterale cu oficiali ucraineni. De asemenea, ministrul a făcut o serie de precizări „Nu există o acţiune ostilă a guvernului ucrainean asupra creştinilor ortodocşi români”. Despre demersurile autorităţilor de la Kiev de a reduce influenţa bisericilor ruseşti în Ucraina, ministrul a declarat „Decizia iniţială a Ucrainei nu este o decizie greşită în ceea ce priveşte scoaterea bisericilor ortodoxe de sub tutela Rusiei şi tutela Moscovei. Aici cred că putem să fim toţi de acord că acea parte a deciziei este o decizie necesară”. Şefa diplomaţiei a adăugat că datoria sa este de protejarea drepturilor tuturor românilor şi din acest motiv există o colaborare cu Biserica Ortodoxă Română „Datoria mea ca ministru să mă asigur că drepturile românilor, dreptul la credinţă, drepturilor la a fi în siguranţă fiinţicuranţă este respectat peste tot şi de aceea am adresat această problemă şi în relaţia bilaterală şi echipa mea din minister împreună cu Biserica Ortodoxă Română au avut conversaţii să căutăm soluţii”. Despre demersurile bisericilor române din Ucraina care intenţionează să intre sub tutela B.O.R., Oana Ţoiu şi arătat susţinerea şi a declarat că pentru a obţine un succes „este nevoie de o asociaţie făcută împreună cu Biserica Ortodoxă Română pe teritoriul Ucrainei sub care să fie practic trecute, bisericile româneşti şi în direcţia asta lucrăm”.
Ministrul de Externe anunţă posibile noi rechemări de ambasadori şi concursuri în 2025
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a confirmat într-o intervenţie la Observator că sunt posibile noi rechemări de ambasadori pe modelul cazului Andreei Cristescu, în contextul evaluărilor în curs la nivel diplomatic. „E nevoie să ne uităm în acest moment şi la cine a ajuns în roluri cheie fără să fie avut parcursul profesional”, a explicat ministrul, într-o intervenţie la Antena 1, subiniind necesitatea unei distribuţii corecte a oportunităţilor în cadrul MAE. Ţoiu a anunţat că vor fi organizate concursuri pentru posturile diplomatice, cu două soluţii în plan: realocarea resurselor salariale în funcţie de obiectivele strategice şi îmbunătăţirea promovării concursurilor. Ministrul vrea ca şi românii din diaspora să aibă acces la timp la informaţii şi să poată aplica la concursuri. Referitor la colaborarea cu preşedintele Nicuşor Dan, ministrul a precizat că discută constant cu şeful statului şi că există câteva ţări cheie pentru care s-ar putea face un pachet de numiri prioritar. „Sunt şi capitale europene unde nu avem sau unde trebuie să se facă un schimb”, a spus ea.
MAE respinge informațiile false privind importurile din Ucraina
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis joi un comunicat în care respinge „informațiile factual eronate” apărute în spațiul public cu privire la poziția României și a ministerului în ceea ce privește importurile de produse alimentare din Ucraina. Potrivit MAE, România are o poziție clară și agreată în cadrul Uniunii Europene în ceea ce privește relațiile comerciale cu Ucraina, poziție care include prevederi precum clauze de salvgardare și standarde de calitate pentru produsele agroalimentare. Discuțiile pe această temă au loc în formate europene consolidate, în cadrul politicilor agricole și comerciale comune, și nu în formate regionale. „Poziția României integrează interesele multisectoriale și urmărește protejarea și sprijinirea agricultorilor și producătorilor români, fără a exclude continuarea sprijinului pentru Ucraina”, transmite MAE, precizând că narativele care opun aceste obiective urmăresc să genereze tensiuni într-un context deja dificil. Ministerul reamintește că impactul războiului asupra agriculturii ucrainene și asupra pieței interne a UE se află pe agenda Consiliului Agricultură și Pescuit din 14 iulie 2025, la care participă miniștrii de resort din România.
MAE: Importurile de alimente din Ucraina în România sunt parte a contribuției de război a UE împotriva Rusiei
Ministerul Afacerilor Externe publică oficial, joi seară, că poziţia României referitoare la importurile de produse din Ucraina pleacă de la integrarea intereselor multisectoriale şi urmăreşte protejarea şi sprijinirea corespunzătoare a agricultorilor şi producătorilor români simultan cu continuarea sprijinului pentru Ucraina. În traducere liberă, importul de grâne sau alte produse din Ucraina este parte a efortului de război împotriva Rusiei. La finalul lunii iunie, Uniunea Europeană și Ucraina ajungeau la un acord comercial preliminar. UE a introdus încă din 2022 o scutire de la obligațiile vamale pentru produsele agricole ucrainene, în ideea de a sprijini Kievul în fața invaziei rusești. Ministerul Afacerilor Externe a transmis, joi seară, precizări, ”având în vedere apariţia în spaţiul public a unor informaţii factual eronate ce vizează poziţia României şi a Ministerului Afacerilor Externe (MAE) cu privire la importurile de produse alimentare din Ucraina”. România are o poziţie agreată pe subiectul relaţiilor comerciale între UE şi Ucraina inclusiv în materie de importuri agricole. Această poziţie include inclusiv introducerea în textul acordului revizuit dintre UE şi Ucraina a unor elemente cum este clauza de salvgardare precum şi a standardelor de calitate pentru produsele agro-alimentare, a transmis Ministerul de Externe. Parte a efortului comunitar MAE a precizat că subiectul acordului revizuit este discutat la nivelul Uniunii Europene, în formate consolidate, fiind vorba de politici europene sectoriale agricole, comerciale şi economice, şi nu în formate regionale. Subiectul impactului războiului asupra Ucrainei şi implicaţiile asupra sectorului său agricol, dar şi cele ce vizează modul în care acestea afectează piaţa internă a Uniunii Europene sunt pe agenda de lucru a Consiliului Agricultură şi Pescuit, care are loc luni, 14 iulie 2025, iar miniştrii de resort din România (ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrul economiei, digitalizării, antreprenorialului şi turismului, ministrul afacerilor externe) au discuţii pentru a asigura împreună susţinerea intereselor României, a precizat Bucureștiul. MAE a transmis că poziţia României a fost deja exprimată, inclusiv la nivelul COREPER, în vederea discuţiilor privind acordul revizuit şi a pregătirii reuniunii de săptămâna viitoare. Poziţia României pleacă de la integrarea intereselor multisectoriale şi urmăreşte protejarea şi sprijinirea corespunzătoare a agricultorilor şi producătorilor români simultan cu continuarea sprijinului pentru Ucraina. Narativele care pun aceste obiective în contradicţie nu ţin de realitatea obiectivă a politicilor României şi vizează generarea de tensiuni într-un context dificil în care categorii de cetăţeni, cum sunt fermierii, au îngrijorări legitime care sunt speculate, transmis Externele. Citiți și: Uniunea Europeană majorează cotele de IMPORT pentru anumite produse agricole din Ucraina