Zidul a căzut, dar democrația se clatină. Astăzi se împlinesc 36 de ani de la prăbușirea Zidului Berlinului, iar Europa își ridică noi cordoane politice sanitare: vot liber, dar guvernare interzisă. În ciuda opțiunilor populare, partidele ant
9 noiembrie 1989. Se prăbușea Zidul Berlinului, cortina de fier dintre libertate și dictatură. În Europa de Est, vântul schimbării a adus și o adiere dulce de democrație. Oamenii își recâștigau dreptul la opinie, la exprimare și, mai ales, dreptul de a vota după cum le dictează conștiința, și nu partidul. Astăzi, la fix 36 de ani după acest moment istoric, care a declanșat prăbușirea regimurilor comuniste pe bătrânul continent, aceeași Europă pare că și-a ridicat singură un nou zid prin care să se apere chiar de votul oamenilor. Partidele antisistem câștigă alegerile, dar nu ajung la putere. Ronald Reagan: „Tear down this wall” („Dărâmați acest zid”) 155 de kilometri și 4 metri îi despărțeau pe oameni de democrație. Zidul Berlinului a fost ani la rând simbolul divizării Germaniei învinse, dar și al cortinei de fier care tăia Europa în jumătate, între libertatea Occidentului și dictatura de la Răsărit. În 1987, în fața Porții Brandenburg, Ronald Reagan, președintele SUA îi cerea deschis conducătorului URSS, Mihail Gorbaciov, să dărâme Zidul Berlinului. 12 iunie 1987, Berlin. Ronald Reagan îi cerea lui Gorbaciov să dărâme zidul Berlinului J.D. Vance: „There is no room for firewalls” („Nu e loc pentru ziduri de protecție”) La 36 ani distanță, tot în Germania, vicepreședintele SUA J.D. Vance a criticat politicile UE într-un discurs necruțător. A vorbit despre oamenii arestați pentru opiniile lor, dar și despre anularea alegerilor în baza unor „suspiciuni firave a serviciilor de informații și a presiunii enorme din partea vecinilor continentali.” „Democrația se bazează pe principiul sacru: vocea poporului contează. Nu există loc pentru ziduri de protecție. Respecți acest principiu sau nu. Europeni, oamenii au o voce.” 14 februarie 2025, Munchen. J.D. Vance cere liderilor Europei să renunțe la „firewalls” Ce sunt „cordoanele politice sanitare” ale Europei? În discursul liderilor europeni, cordoanele sanitare politice din Europa reprezintă strategii folosite de partidele democratice pentru a izola formațiunile considerate extremiste, populiste sau antidemocratice. Scopul este de a le împiedica să ajungă la guvernare sau să influențeze deciziile politice majore. Fenomenul a devenit vizibil mai ales după ascensiunea partidelor de extremă dreaptă în mai multe state europene, precum Adunarea Națională din Franța, AfD în Germania sau Partidul Libertății din Austria. În teorie, acest „zid de protecție” se construiește prin unirea tuturor forțelor politice împotriva partidelor considerate anti-sistem. În practică, se pot folosi și alte instituții pentru a opri ascensiunea acestor grupări. „Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei” Deși sunt vii în memoria oamenilor, imaginile cu Zidul Berlinului par desprinse dintr-o distopie. În partea de est, de-a lungul zidului exista un coridor izolat, bine păzit, mărginit de alte fortificaţii. Supranumită „fâşia morţii”, această a doua incintă îi împiedica pe berlinezii de est să se apropie de frontieră. În 28 de ani de existenţă au existat numeroase tentative de trecere în Vest, de multe ori mortale. După căderea sa în noaptea zilei de 9 noiembrie 1989, bucăți din zid au fost amplasate în diverse părți ale lumii, reprezentând un simbol al importanței unității în fața divizării. Nimeni nu și-ar fi imaginat că acest zid s-ar putea ridica la loc, sub o altă formă, invizibilă și chiar „în numele democrației.” Ce rămâne la 36 de ani de la dărâmarea Zidului Berlinului – sursă foto Mediafax Alternativa pentru Germania (AfD), pe primul loc în fostul RDG Ștefan Popescu, analist de politică externă, a explicat pentru Gândul paradoxul în care se află Germania, la 36 de ani de la căderea Zidului Berlinului. „În pofida a peste trei decenii de integrare politică și economică, Germania continuă să fie traversată de o frontieră invizibilă în interiorul ei. La scrutinul legislativ din februarie 2025, landurile din Est au plasat, pentru prima dată, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) pe primul loc. În Saxonia, formațiunea național- conservatoare a obținut chiar 45% din voturi, confirmând o înrădăcinare durabilă în fostele teritorii ale RDG. Diferențele economice persistă: salarii mai mici, infrastructuri inegale, perspective de carieră limitate. Dar, dincolo de cifre, continuă să existe un sentiment difuz de frustrare și înstrăinare. Pentru mulți est-germani, reunificarea a fost mai curând o anexare decât o fuziune între egali. „Occidentalii” au preluat nu doar companiile și capitalul, ci și funcțiile-cheie în administrațiile landurilor estice, alimentând impresia unei dominații culturale și politice continue”, a explicat analistul politic. Rezultatele alegerilor din luna septembrie 2024 au arătat că cele două landuri din estul Germaniei, Turingia și Saxonia, unde AfD, partidul de extremă dreaptă, a obținut victorii istorice, au cauze profunde și sunt o lovitură pentru partidele cancelarului Olaf Scholz. Alternativa pentru Germania (AfD, Alternative für Deutschland) a câștigat alegerile în landul Turingia cu 32,8%. Astfel AfD a ajuns a doua forță politică în Germania, depășind social-democrații. Aceștia s-au văzut nevoiți să intre în alianță cu rivalii lor tradiționali CDU/CSU pentru a ține puterea cât mai departe de „pericolul extremist.” Rassemblement National (Adunarea Națională) – a treia forță politică în Franța În 2024, Rassemblement National a devenit principalul partid de opoziție din Franța. Din ce în ce mai mulți oameni au rezonat cu platformă naționalistă, anti-imigrație și eurosceptică al partidului condus de Jordan Bardella, tânărul de 30 de ani, susținut de liderul de facto al grupării, Marine Le Pen. Jordan Bardella și Marine Le Pen Conform celui mai recent sondaj, partidul lui Bardella pare că se îndreaptă spre un rezultat istoric la următoarele alegeri parlamentare. Anularea alegerilor – „cordonul politic sanitar” în România? Pe 24 noiembrie, românii au fost chemați la urne pentru a vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe buletinul de vot se regăseau 14 candidați. Printre ei se număra și Călin Georgescu, un candidat independent care avea să producă cea mai mare surpriză din istoria alegerilor prezidențiale postdecembriste, intrând în turul al doilea alături de Elena Lasconi, candidata din partea USR. Sfârșitul anului 2024 aducea anularea alegerilor prezidențiale Alegeri anulate de CCR pe 6 decembrie 2024 Curtea Constituțională a decis pe 6 decembrie, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, potrivit unui comunicat al CCR. Decizia CCR a fost luată
Erika Kirk îl iartă pe ucigașul soțului ei: Răspunsul la ură nu este ura
„Soțul meu voia să salveze tineri, exact ca cel care i-a luat viața. Acel tânăr”, a spus femeia, adresându-se mulțimii prezente pe State Farm Stadium. Discursul său a avut și o tentă religioasă, oferind repere de învățături biblice din timpul răstignirii lui Iisus. Ea a făcut referire la momentul în care Mântuitorul a spus „Tată, iartă-i, că nu știu ce fac”. „Acel bărbat, acel tânăr, îl iert. Îl iert pentru că așa a făcut Hristos și așa ar fi făcut Charlie”, a spus văduva lui Kirk. Ea a rostit cuvintele cu lacrimi în ochi, iar cuvintele au fost urmate de un scurt moment de pauză. Văduva a continuat apoi, spunând: „Răspunsul la ură nu este ura. Răspunsul pe care îl cunoaștem din Evanghelie este iubirea și iubirea veșnică, iubirea pentru dușmanii noștri și iubirea pentru cei care ne persecută”, a declarat Erika Kirk. În timpul discursului, ea a reamintit ultimele momente petrecute alături de răposatul său soț, dar și momentele morții sale. Erika Kirk a menționat că fostul său soț a murit „făcând ceea ce iubea”. Discursul său a fost concentrat și pe schimbările observate în societatea din SUA, precizând că moartea lui Kirk nu a creat revolte, ba mai mult, i-a vulnerabilizat pe americanii conservatori. Ea s-a adresat mulțimii, îndemnând creștinii să participe la popularizarea religiei, dar și la slujbele religioase. „Voi cei care credeți, păstoriți-i pe acești oameni, plantați sămânța credinței”. Erika Kirk i-a îndemnat pe bărbații din SUA să devină „lideri puternici” care merită urmați, să-și iubească soțiile și să le respecte. Ea s-a adresat și femeilor, spunându-le să fie „curajoase” și „grijulii” cu soții lor. La finalul discursului său, Erika Kirk a precizat: „Te iubesc, puiul meu și te voi face mândru. Dumnezeu să binecuvânteze America, Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toți!”, a conchis aceasta. Gestul Erikăi, apreciat de Donald Trump. Momentul emoționant dintre cei doi Gestul Erikăi de a-l ierta pe agresor a fost apreciat de președintele Donald Trump, care a menționat că el nu ar putea să-și ierte oponenții și nici să le dorească binele. Președintele a dat de înțeles că proiectul Turning Point, fondat de Charlie Kirk va fi pe mâini bune, preluat de văduva activistului politic și că mișcarea MAGA va crește și se va dezvolta. La final, Donald Trump a chemat-o pe Erika Kirk pe scenă. Președintele SUA a îmbrățișat-o și a sărutat-o pe obraji. Momentul a fost unul emoționant pentru Erika Kirk, care avea lacrimi în ochi.
Donald Trump și membrii M.A.G.A., omagiu pentru Charlie Kirk la slujba din Arizona
Slujba de comemorare a lui Kirk, căruia Trump îi atribuie un rol esențial în victoria sa electorală din 2024, a atras zeci de mii de persoane îndoliate, printre care vicepreședintele JD Vance, înalți oficiali ai Casei Albe și tineri conservatori influențați de Kirk. „Astăzi vom celebra viața unui om extraordinar”, a declarat Trump, care le-a spus reporterilor că se pregătește pentru o „zi grea” în timp ce părăsea Casa Albă pentru a participa la slujba din Arizona. Asasinarea lui Kirk, survenită pe 10 septembrie în timpul unei apariții într-un campus universitar din Utah, a declanșat o dezbatere aprinsă despre violență, decență și libertatea de exprimare într-o perioadă de profundă divizare politică. Împușcăturile au stârnit, de asemenea, teama unor americani că Trump încearcă să exploateze indignarea provocată de crimă pentru a justifica suprimarea vocilor criticilor și oponenților săi politici. Slujba are loc la State Farm Stadium, sediul echipei Arizona Cardinals din NFL, la vest de Phoenix, unde se află organizația Turning Point a lui Kirk. Măsurile de securitate au fost stricte, cu un nivel de prezență a forțelor de ordine federale similar cu cel de la Super Bowl sau alte evenimente de mare amploare. Membrii publicului au început să se alinieze în fața stadionului înainte de răsărit pentru a-și asigura un loc, iar stadionul cu 63.400 de locuri s-a umplut rapid cu oameni îmbrăcați în roșu, alb și albastru, așa cum a sugerat organizatorul. Fotografii cu Kirk la locul de muncă sau alături de soția sa, Erika, erau expuse pe șevaleturi în toate zonele comerciale ale nivelului principal al holului. Unii oameni au pozat pentru fotografii lângă ele.
Scandal în Biserica Ortodoxă. Preot acuzat că ar fi dansat pe manele, ar fi consumat alcool și că ar avea o relație homosexuală
Un preot de la Schitul Stânișoara este acuzat că a dansat pe manele, ar fi consumat alcool și că are o relație homosexuală. Dovezile au fost făcute publice de preotul Ciprian Mega, iar Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților a reacționat printr-un comunicat oficial. Site-ul Actualitate.net spune că este vorba despre protosinghelul Emil Gabriel Acozmi, preot pedepsit disciplinar de biserică și trimis la Schitul Stânișoara. Scandalul a pornit de la controversatul preot Ciprian Mega, caterisit de Episcopia Oradiei, care a făcut publice pe Facebook mai multe imagini și video-uri în care protosinghelul Acozmi Emil Gabriel apare în ipostaze compromițătoare și scandaloase pentru Biserica Ortodoxă Română. Dacă la mine au ajuns informațiile concludente pentru paisprezece cazuri, am convingerea că, ținând cont de dimensiunea eparhiei și de tradiția monastică, arhiepiscopului Calinic i-au fost aduse la cunoștință, dacă nu sute, măcar zeci de homosexuali, care petrec din donații și din banii de la SSC. Domnul din imagine nu este un hipster, care merge cu motorul la festivaluri, ci egumenul schitului Stânișoara, din județul Suceava! În ianuarie 2025, arhiepiscopului Calinic i-a fost prezentat cazul unui ieromonah slujitor la Mănăstirea Sihăstria Râșcăi. Printre înregistrările și fotografiile scandaloase, Înaltpreasfinția Sa a avut ocazia să vizioneze inclusiv o secvență în care euromonahul, alături de un important stareț din aceeași eparhie (Mănăstirea P…ți), făceau liniuțe și dansau la bară, într-unul dintre cluburile lor din București. Ambii sunt protosingheli. Postez aici doar câteva fotografii, cu strângere de inimă. Consider că înregistrările video ar depăși limita decenței, pe care doresc să o păstrez pe această pagină. Dacă, din întâmplare, arhiepiscopul Calinic nu mai are respectivele fișiere, mă poate suna. I le voi transmite, deși le-a primit cu multă vreme înaintea mea…postează Maga Recomandarea autorului: ACUZAȚII de promovare a preoților homosexuali la Episcopia Ortodoxă Oradea: „Toți aleg să tacă”
Trump își extinde revoluția MAGA prin blugi și Coca-Cola
În timp ce este preocupat pentru reducerea taxelor și a datoriei naționale a Statelor Unite, care a ajuns la 36 trilioane de dolari, președintele Donald Trump își extinde revoluția mișcării „Make America Great Again” (Să facem America măreață din nou) prin revenirea la rețeta originală a băuturii răcoritoare Coca-Cola și complimentarea unei reclame controversate la blugi. La primul mandat, în 2017, președintele Trump a semnat decretul „Cumpără american, angajează american”. Președintele a urmărit de atunci să protejeze interesele economice ale Statelor Unite prin aplicarea riguroasă a legilor privind imigrația și să crească rata de ocupare a forței de muncă din rândul lucrătorilor americani. Potrivit BBC News, Trump crede că tarifele mărite la produsele din import vor încuraja consumatorii americani să cumpere mai multe bunuri fabricate în America. Blugii „MAGA” de la American Eagle Acțiunile companiei American Eagle au crescut cu peste 23% luni, după ce președintele Donald Trump a complimentat campania de marketing a retailerului cu actrița Sydney Sweeney. Cumpărătorii, mai ales cei din electoratul conservator, au fost foarte entuziasmați de reclamă, iar statisticile Google arată că interesul pentru blugii companiei American Eagle a crescut la cel mai mare nivel din ultimii 20 ani. „Sydney Sweeney, o republicană înregistrată, are cea mai TARE reclamă de pe piață. Este pentru American Eagle, iar blugii zboară de pe rafturi. Du-te și cucerește-i Sydney!”, a scris Trump pe site-ul său de socializare Truth Social, la scurt timp după deschiderea piețelor. Vedeta din „Euphoria”, fiind cap de afiș în campania sa de marketing de toamnă, cu sloganul „Sydney Sweeney are blugi grozavi”, a fost dur criticată de activiști de extrema stângă, influenceri WOKE și de votanți ai Partidului Democrat pentru o remarcă cu dublu sens, din care aceștia au înțeles că ar fi promovate eugenismul și supremația albă. În limba engleză, pronunția cuvântului „blugi” sună la fel cu „gene” (Jeans = Genes). Internauții de extrema stângă au acuzat retailerul americană că face o reclamă nu la pantaloni, ci la genetica actriței care are părul blond și ochii albaștri, potrivit CNBC. Trump: Go Woke, Go Broke Donald Trump a criticat o reclamă de la Jaguar , pe care a etichetat-o drept „stupidă”, „WOKE” și „dezastruoasă”, făcând referire și la directorul executiv care și-a dat demisia și situația financiară catastrofală în care se află compania de mașini sport. De asemenea, Trump a amintit și de reclama la Bud Light, acuzând că o „reclamă WOKE” cu actorul transsexual Dylan Mulvaney, ar fi ruinat compania de băuturi alcoolice. Președintele a criticat-o aspru și pe cântăreața Taylor Swift. „Sidney Sweeney, o republicană înregistrată, are cea mai grozavă reclamă. Este pentru American Eagle, și blugii zboară de pe rafturi. Du-te și cucerește-i Sydney. Pe de altă parte, Jaguar a făcut o reclamă stupidă și WOKE, care este un dezastru. Directorul executiv tocmai a demisionat, compania este într-o harababură. Ar fi trebuit să-și învețe lecția de la Bud Lite, care s-a făcut WOKE și a distrus compania printr-o reclamă WOKE foarte scurtă,. Distrugerea capitalizării pe piață a fost fără precedent, miliarde de dolari pierduți. Sau uitați-vă la cântăreața WOKE Taylor Swift. A fost huiduită la Super Bowl și nu mai este grozavă”. Într-un articol publicat, Rolling Stones a scris că Taylor Swift, deși n-a mai scos niciun album nou în 2025, încă face încasări uriașe în ciuda declarațiilor președintelui. Noua băutură „MAGA” de la Coca-Cola Potrivit CNN, după ce Donald Trump a anunțat pe rețeaua sa de socializare că susține înlocuirea îndulcitorilor pe bază de sirop de porumb cu trestia de zahăr și revenirea la rețeta originală a Coca-Cola de dinainte de 1974, pe 22 iulie, compania producătoare a confirmat că va lansa o nouă gamă de Coca-Cola din trestie de zahăr. Compania Coca-Cola a dezvăluit că noua băutură va fi lansată în toamnă. Secretarul pentru Sănătate și Servicii Umane al lui Trump, Robert F. Kennedy Jr., a pledat vehement pentru revenirea la trestia de zahăr. Kennedy, care a condus acțiunea de eliminare a multor ingrediente artificiale și extrem de procesate din alimentele americane, a catalogat siropul de porumb cu conținut ridicat de fructoză drept o „formulă care duce la obezitate și diabet” . Tarifele lui Trump perturbă marile economii ale lumii Tarifele propuse de administrația Trump vor taxa cu 10-50% mai mult produsele exportate din UE, Japonia, Coreea de Sud, China, India și Brazilia către SUA. În eventualitatea eșuării negocierilor diplomatice dintre Casa Albă și Kremlin în privința încheierii păcii în Ucraina, și produsele rusești ar putea fi suprataxate printr-un pachet de sancțiuni. Multe dintre tarifele impuse de președintele american Donald Trump au intrat în vigoare de joi. Cel mai recent val de tarife „reciproce” vizează practicile comerciale considerate „neloiale” de Washington, în încercarea președintelui Trump pentru a remodela comerțul global. Analiștii se așteaptă ca întreprinderile americane să transfere o parte mai mare din costurile tarifelor către consumatori, susține Deutsche Welle. Tarifele sunt plătite de compania americană care importă mărfurile din străinătate. Trump își acuză partenerii comerciali Donald Trump, a impus o serie de tarife vamale care au scumpit aproape toate bunurile importate în Statele Unite. Din ianuarie până în aprilie 2025, rata vamală medie aplicată în SUA a crescut de la 2,5% la aproximativ 27%, la cel mai înalt nivel din ultimul secol. Pe 2 aprilie 2025, Trump a anunțat în temeiul Legii Internaționale privind Puterile Economice de Urgență (IEEPA) „tarife reciproce” pentru importurile din toate țările care poartă acorduri „necinstite” cu SUA. Un tarif universal de 10% a intrat în vigoare pe 5 aprilie. Tarifele impuse în cadrul IEEPA au declanșat, de asemenea, un război comercial al SUA cu Canada, Mexic și China. Tarifele de bază ale SUA pentru mărfurile chinezești au ajuns la 145%, iar tarifele chinezești pentru mărfurile americane au ajuns la 125%. Într-un armistițiu care a expirat pe 12 august, SUA și-au redus tarifele la 30%, în timp ce China le-a redus la 10%. Pe 27 iulie 2025, UE și SUA au încheiat un nou acord comercial: Taxa vamală de 15% pentru produsele europene! Reacții adverse ale tarifelor lui Trump Produsele din peste 60 de țări sunt
Cazul Epstein: Trump spune că procurorul general ar trebui să publice orice informație credibilă despre dosar
Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat marți că procurorul general Pam Bondi ar trebui să facă public „tot ceea ce crede că este credibil” în cazul dosarului Jeffrey Epstein, scrie ABC News. Trump a declarat în fața jurnaliștilor că a primit o „informare foarte rapidă” cu privire la revizuirea de către Departamentul de Justiție (DoJ) și FBI a dosarelor Epstein. În urma acestui lucru, nu s-a găsit nicio dovadă că Jeffrey Epstein ar fi ținut o „listă de clienți” a asociaților și nu se așteaptă alte acuzații. Jeffrey Epstein a murit în anul 2019, într-o închisoare din SUA, în timp ce aștepta procesul federal privind rețeaua sa de exploatare sexuală, iar evenimentul a fost considerat o sinucidere. Cu toate acestea, membri MAGA au teoretizat faptul că detaliile privind infracțiunile lui Epstein au fost ascunse pentru a proteja figuri influente sau agenții de informații. Potrivit BBC, marți, Trump a lăudat modul în care procurorul său general a gestionat problema, spunând că „ea a gestionat-o foarte bine și va depinde de ea. Orice crede ea că este credibil, ar trebui să facă public”. Când a fost întrebat de un jurnalist dacă procurorul general i-a spus lui Trump dacă numele său apare în vreuna dintre înregistrări, el a răspuns: „Nu, nu”. De asemenea, liderul de la Casa Albă a declarat că nu înțelege de ce susținătorii săi manifestă un interes atât de mare pentru cazul lui Jeffrey Epstein, numind subiectul drept „plictisitor”. Anterior, administrația președintelui Joe Biden a avut acces la dosare, dar nu le-a făcut publice.
Declinul și căderea lui Elon Musk de la dreapta tătucului Trump: din figură revoluționară MAGA în personaj izolat și ignorat
A intrat în administrația Trump cu lanțul de drujbă în mână, promițând să reteze birocrația federală și să salveze 2.000 de miliarde de dolari din banii contribuabililor. S-a autointitulat reformatorul suprem, disruptorul Silicon Valley în inima Washingtonului, cu misiunea de a pune „guvernul leneș” pe steroizi tehnologici. Dar după doar patru luni, Elon Musk – liderul Tesla, SpaceX și X – a devenit simbolul unui eșec politic spectaculos, pierzând sprijinul agențiilor federale, respectul colegilor din administrație și, treptat, chiar și influența de care se bucura în cercul restrâns al președintelui Trump. Acum, Musk se retrage discret de pe scena guvernamentală, cu reputația zdruncinată și planurile sale ambițioase reduse la glume interne și eșecuri birocratice, scrie The Atlantic. Musk, co-președintele informal și reformatorul haotic Elon Musk a fost numit în funcția special creată de Trump în 2025: șef al noului „Department of Government Efficiency” – DOGE. Misiunea? Tăierea cheltuielilor, concedierea angajaților neperformanți, eliminarea risipei și „distrugerea virusului woke din interiorul guvernului federal”. Cu un ton populist, pălării DOGE și apariții teatrale, Musk a devenit rapid una dintre cele mai vizibile figuri din administrația republicană. Pentru o vreme, părea că are mână liberă. A descins prin agenții federale cu echipa sa de „DOGE bros”, cerând acces la date sensibile, restructurând departamente și lăsând în urma sa cutii de snacks-uri pe birourile angajaților. A forțat numiri controversate, precum cea a comisarului IRS, fără acordul Departamentului Trezoreriei. Și exact de acolo a început ruptura. Scandalul cu șeful Trezoreriei și pierderea sprijinului intern Într-un episod devenit viral în cercurile administrației, Musk a fost înjurat cu furie de Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, chiar pe holurile Casei Albe. Motivul: Musk a impus un nume pentru conducerea IRS fără consultare, iar Bessent a considerat gestul o sfidare intolerabilă. A câștigat confruntarea – omul lui Musk a fost înlocuit după trei zile. Aceasta a fost prima fisură serioasă. Apoi au urmat tot mai multe: secretari de stat care refuzau să implementeze tăierile propuse de DOGE, proiecte blocate în instanță, eforturi de economisire care s-au prăbușit în fața realităților birocratice. Musk a recunoscut chiar el, într-o întâlnire cu presa: „Este foarte, foarte dificil. Este un mod sigur de a-ți face mai mulți dușmani decât prieteni.” De la glorie la ridicol: izolat, ignorat, ironizat Izolarea lui Musk s-a accentuat pe măsură ce miniștrii și liderii de agenții s-au plâns direct lui Trump că „inovațiile” DOGE creează haos. Într-o întâlnire tensionată, Musk a fost pus la zid de nume grele din administrație, inclusiv Marco Rubio, care l-a acuzat că i-a „dizolvat” USAID fără consultare. Sean Duffy, Doug Collins și alți lideri au refuzat directivele DOGE, considerându-le lipsite de realism. Cu toate acestea, Musk a continuat să se afișeze public. La o reuniune de Cabinet, a purtat două șepci – una DOGE și una „Gulf of America” – glumind că „poartă multe pălării”, o referință la multiplele sale roluri. Gluma a fost primită cu râsete, dar atmosfera devenise una de sarcasm, nu de admirație. Obstacole legale, conflicte de interese și haos în agenții DOGE a susținut că a economisit 170 de miliarde de dolari, dar majoritatea sumelor au fost revizuite în jos, iar instanțele au blocat multe dintre concedieri. Angajații concediați au fost în unele cazuri reangajați. La FAA, interferența lui Musk a generat haos printre controlorii de trafic deja copleșiți. Cel mai controversat moment a fost afirmația lui Musk că Social Security este „cel mai mare joc Ponzi din toate timpurile”, într-un podcast cu Joe Rogan. Declarația a stârnit un scandal public și a pus administrația Trump în poziție defensivă, mai ales că președintele promisese să nu atingă sistemul. Din umbră, spre ieșire: o influență care dispare Musk și-a anunțat recent retragerea treptată din activitatea guvernamentală. Inițial spunea că va petrece „una-două zile pe săptămână” în Washington, apoi a corectat: „O dată la două săptămâni”. Într-un interviu video la Forumul Economic din Qatar, a declarat chiar că „nu mai vede rostul de a cheltui bani pe politică”. DOGE va continua, afirmă Casa Albă, dar fără Musk ca motor. Unele persoane din echipa sa au fost preluate oficial în diferite departamente, însă retorica tăioasă și metodele de forță au lăsat un gust amar în rândul birocrației. După luni de haos, promisiuni de miliarde economisite și confruntări interne, Elon Musk a devenit, în esență, o piesă de decor în administrația pe care voia să o transforme. A venit cu idei din Silicon Valley și s-a lovit de realitatea dură a Washingtonului. Unul dintre consilierii lui Trump a rezumat sec: „N-a înțeles că nu mai e în compania lui, unde poate face ce vrea.”
Dan Dungaciu: Pentru prima dată s-a spus că un candidat MAGA poate câștiga în România
Într-o ediție transmisă live de Gândul emisiunii Marius Tucă Show, prof. univ. dr. Dan Dungaciu a comentat rezultatele alegerilor și felul în care acestea pot fi interpretate din perspectivă geopolitică. În opinia sa, structura votului sugerează că nu s-au produs intervenții externe semnificative, iar narativele anterioare privind ingerințele străine devin tot mai greu de susținut. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Intruziuni externe și rezultatele electorale Pornind de la discuția despre eventualele ingerințe externe în alegerile din România, Dungaciu a comparat rezultatele din prezent și cele de acum șase luni. Concluzia sa a fost că, având în vedere similaritatea lor, posibilitatea unei intruziuni externe puternice, de tip statal, devine neconvingătoare. „Echivalența asta de astăzi și acum șase luni poate fi explicată dacă mergem pe ipoteza că acum șase luni a fost o intruziune externă, factor statal. Numai dacă demonstrăm că și acuma [există] aceeași intruziune, cu aceeași intensitate, cu același factor… N-a fost? Păi dacă nu a fost acuma, n-a fost nici atunci”, a argumentat profesorul. Apariția unui candidat MAGA – un semnal pentru Occident Profesorul a remarcat că, în urma alegerilor, a apărut pentru prima dată o formulare publică referitoare la posibilitatea ca un candidat cu profil MAGA – curentul conservator american inițiat de Donald Trump – să câștige în România. În acest context, Dungaciu a făcut o paralelă cu situația din Polonia, unde un candidat cu viziuni similare s-a întâlnit deja cu fostul președinte american. „Cel mai inspirat și cel mai inteligent comentariu a fost la cine nu mă așteptam. În care am spus: pentru prima dată, la București, un candidat MAGA – și în Polonia – poate câștiga alegerile, domnule. (…) Candidatul MAGA din Polonia s-a întâlnit cu Donald Trump. Candidatul MAGA din România încă nu s-a întâlnit cu doamna Trump. Deci noi trebuie să înțelegem că pe harta strategică a Americii nu stăm așa cum stă… Polonia”, a spus Dungaciu. Relații internaționale și o legitimitate politică în creștere Dungaciu a explicat că președintele AUR nu este izolat în plan extern. Profesorul a explicat că Simion face parte din familia Conservatorilor și Reformatorilor Europeni, o grupare frecvent luată în calcul pentru alianțe politice chiar de către oficialii de la Bruxelles. „Domnul George Simion are relații și cu Europa, și cu America. Are în primul rând cu America, atunci când e vorba de securitate. Și are relații și cu Europa,” a punctat profesorul, adăugând că liderul AUR face parte dintr-o structură politică „onorabilă”, alături de figuri precum Giorgia Meloni, „un personaj acreditat și la Bruxelles, și la Washington.”, susține Dungaciu. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele