Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pe reforma pensiilor magistraților. Bolojan: Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani
UPDATE 16:20 Premierul a prezentat motivele pentru care Guvernul își asumă răspunderea pe proiect Premierul Ilie Bolojan spune că proiectul pe care Guvernul își angajează răspunderea prevede creșterea vechimii în muncă la minim 35 de ani și introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net. „De asemenea, față de primul proiect, extinde perioada de tranziție de la 10 ani la 15 ani. Asta înseamnă că, în fiecare an de acum înainte, fiecare generație de magistrați va trebui să lucreze un an în plus, în așa fel încât, treptat, treptat, de la 50 până la 65 de ani, să crească vârsta de pensionare în următorii 15 ani”, a declarat șeful Guvernului. El spune că proiectul răspunde unui aspect de inechitate socială pe care cetățenii îl percep. „Nicăieri nu există pensionări în aceste sisteme la 48-50 de ani și nicăieri, într-o țară civilizată, nu există o pensie cât ultimul salariu sau, așa cum știți, ani de zile a fost mai mare decât ultimul salariu. Oamenii care lucrează în schimburi în România, care se duc autobuzele la serviciu, care țin benzele de producție, funcționarii publici care își fac datoria corect, investitorii noștri, nu se simt respectați cât timp acest sistem este funcțional”, a declarat Bolojan. Totodată, el adaugă că proiectul va pune economia pe baze sănătoase. „În condițiile în care suntem pe penultimul loc în Europa ca număr de cetățeni din populația activă implicați în economie, între 55 și 64 de ani doar 53% din cetățenii României sunt implicați în economie într-o formă contractuală, ceilalți, din păcate, sau sunt plecați din țară sau prin diferite formule de pensionare anticipată sau alte drepturi, nu mai sunt implicați în economie. Dacă vrem să avem bugete mai mari, dacă vrem să avem o economie mai puternică, unul din lucrurile care trebuie să le urmărim în anii următoare este să avem mai mulți oameni implicați în economie, mai mulți angajați în economia reală și o economie mai competitivă puse pe baze sănătoase”, susține premierul. El declară că proiectul răspunde aceste realități: „Să avem garanția unui sistem de pensii sustenabil în anii următori”. „În ultimul rând, răspunde unei necesități legate de accesarea fondurilor europene, pentru că așa cum știți, corectarea acestei nedreptăți este una din condițiile pe care România și le-a sumat, și este jalon în PNRR, și odată cu demararea procedurii de angajarea răspundării pe data de 28, credem că sunt respectate condițiile, în așa fel încât România să încaseze banii care îi are reținuți din fondurile europene. Acestea sunt motivele pentru care Guvernul a decis să își angajeze răspunderea cu acest proiect de lege”, a încheiat premierul. UPDATE 15:52 A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor A început ședința plenului reunit pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind pensiile magistraţilor. Sunt 375 de parlamentari prezenți dintr-un total de 463. UPDATE 15:10 Ședinţa solemnă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului dedicată aniversării Zilei Naţionale a României Iau cuvântul mai mulți parlamentari: Mircea Chelaru (AUR), Gigel Știrbu (PNL), Ștefan Pălărie (USR), Turos Lorand (UDMR), Varujan Pambuccian (minoritățile naționale) UPDATE 14:42 Bolojan, huiduit în Parlament, unde Guvernul își asumă răspunderea pe reforma pensiilor speciale Ilie Bolojan a ajuns în Parlament, unde are loc ședința solemnă de Ziua Națională a României, apoi asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul reformei pensiilor magistraților. Premierul a fost huiduit pe holurile Parlamentului de angajații care au organizat un protest spontan. Angajații Parlamentului au scandat „Demisia, demisia” și au venit cu foi pe care au scris mesaje antiguvernamentale. UPDATE Guvernul a respins toate amendamentele la proiectul privind pensiile de serviciu Toate cele 42 de amendamente depuse de parlamentari la proiectul de lege privind pensiile de serviciu au fost respinse de Guvern, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. În total, au fost analizate 42 de amendamente, cele mai multe provenind de la partidul POT. Deputatul Dumitru Barna a depus 12 amendamente, deputata Raisa Enache – 6 amendamente, iar grupul AUR – 5 amendamente. Știrea inițială: Guvernul își angajează răspunderea în plenul reunit al Parlamentului, marți. Plenul se reunește la ora 14.30, în ședința festivă dedicată Zilei Naționale a României, ulterior urmând angajarea răspunderii Guvernului. Este a doua oară când Guvernul își asumă proiectul, de această dată având și avizul de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Avizul este, însă, unul negativ. Cu toate acestea, avizul este doar consultativ, așadar, din acest punct de vedere, nu mai există motiv ca legea pe care își va asuma răspunderea Guvernul să pice la CCR, așa cum s-a întâmplat la prima încercare. Diferența dintre cele două proiecte este că perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a crescut de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026. Asta înseamnă că, în următorii 15 ani, vârsta de pensionare va crește treptat cu câte un an, până când se va ajunge la 65 de ani în 2042. Proiectul nu este dorit de magistrați, toate curțile de apel din țară manifestându-se împotriva acestuia și este de așteptat ca Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) să depună o nouă sesizare la CCR, la fel cum a făcut și la prima încercare a Guvernului de a trece legea. În 20 octombrie, judecătorii Curții Constituționale au admis sesizarea de neconstituționalitate depusă împotriva reformei pensiilor de serviciu. Magistrații nu sunt de acord nici nu modul de calcul al pensiei. Practic, potrivit proiectului, pensia se va calcula la 70 din salariul brut, iar ei își doresc să se calculeze la 65 din salariul net. Guvernul accelerează reforma pensiilor magistraților pentru a respecta jaloanele PNRR. Premierul Bolojan spune că schimbările sunt necesare pentru sustenabilitate și accesarea fondurilor europene. Miza este una majoră: România trebuie să bifeze până vineri trei jaloane din PNRR, între care și reforma pensiilor speciale ale magistraților, pentru a nu pierde aproximativ 800 de milioane de euro. Ilie Bolojan a explicat că proiectul vine cu modificări esențiale pentru corectarea unor dezechilibre și pentru a pune sistemul pe baze durabile. „Proiectul de lege privind pensiile magistraților este justificat de trei aspecte. Pe
Șefa CMS, Elena Costache, despre pensia pe care o va lua după tăierile anunțate de Guvernul Bolojan: Mi se pare puțin
Șefa Consiliului Superior al Magistraturii, Elena Costache, a declarat că judecătorii și magistrații nu vor accepta „tăierile” anunțate de Guvernul Bolojan. Într-un interviu pentru Digi24, șefa CMS susține că o pensie de 11.000 de lei este „mică” și că nu va accepta pachetul de austeritate anunțat de guvern, presupunând creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și o pensie care va fi 70% din salariul net al magistratului. În țara în care mulți pensionari trăiesc cu 1.281 lei lunar, șefei CMS i se pare „prea mică” pensia de 11.309 lei Pentru Elena Costache, pensia de 11.309 de lei ar fi prea mică, după pensionarea de la 65 de ani. Șefa CMS se plânge că după ce judecă un dosar, nu poate să își deschidă un birou de consultanță de avocatură pentru a acorda consultații juridice, cu scopul de a obține venituri suplimentare. „Ar trebui să fac un calcul mic, nu l-am făcut încă. Acum o să îmi asum și un răspuns direct – da, mi se pare puțin și o să vă spun și de ce mi se pare puțin. Haideți să vedem cât e un salariu mediu. La nivel de Curte de Apel, NET lunar: 20.000 de lei, are o virgulă… 346; Tribunal: 17.948; Judecătorie: 16.157. Să aplicăm 70% din aceste sume. Ar fi 11.309 lei pensie. În ce condiții? Ca să ieși la pensie cu această pensie, ce înseamnă? La ce vârstă? 65 de ani. Dom’le, eu nu am nevoie să fac nimic ca judecător. Eu nu pot, după ce judec un dosar, să mă duc să îmi deschid un birou de consultanță de avocatură și să acord consultații juridice și să mai câștig niște bani. Și atunci toată lumea a fost de acord: să nu picăm în acest păcat al comparațiilor care nu-și au rostul. Din toate punctele de vedere suntem unici, nu am de ce să mă feresc de acest cuvânt”. Pe de altă parte, nu îndeamnă pe niciun român să protesteze în stradă pentru Justiție, după ce a fost întrebată despre protestele anti-corupție din 2017-2019. „Eu nu vreau să iasă nimeni în stradă pentru Justiție. Nu asta este ideea. Noi nu vrem revoltă populară și noi vrem liniște, noi vrem echilibru, noi vrem să ne facem treaba, da? Vrem ca toată lumea să fie mulțumită de munca noastră”. Șefa CMS: Magistrații duc un trai mediu Șefa CMS dezvăluie că nivelul de trai al magistraților este de nivel mediu, iar lipsa banilor în Justiție ar duce la „pierderea imparțialității magistraților” și toți românii ar fi afectați de deciziile incorecte. În urma „tăierilor”, ea crede că Justiția ar deveni una „șubredă” și „aservită”, iar magistrații ar ajunge în situația de a se transforma „în proprii lor avocați”. Elena Costache a precizat că este conștientă de existența altor pături sociale cu pensii mult mai mici, dar a declarat că „nu este interesată”. „Dar nu suntem oameni? Noi cum trăim? Noi trăim în afara emisferei? Noi nu trăim? Nu mâncăm? Nu bem? Nivelul nostru de trai este un nivel normal, este un nivel mediu zic eu. Sunt mult mai multe pături sociale, straturi sociale sau ce mai vreți dumneavoastră, dar pe mine nu mă interesează chestiunea asta. Elena Costache: Justiția ar deveni șubredă și aservită, cu judecători care au grija zilei de mâine Elena Costache prezintă un scenariu în care un judecător ar avea grija zilei de mâine și nu ar mai fi capabil să fie obiectiv: „Suntem puși în situația de a ne transforma în proprii noștri avocați. Nu este normal așa ceva. Oamenii trebuie să înțeleagă că fără o justiție independentă, societatea nu are cum să funcționeze normal. Toate turbulențele, toate legile, toate modificările, inclusiv pachetele acestea de măsuri care se doresc a fi luate acum de puterea executivă dau naștere la litigii, pentru că ele au impact pe mai multe sectoare din societatea românească. Oamenii afectați, oamenii considerați ca fiind nedreptățiți de către aceste măsuri unde se duc să își caute dreptatea? În Justiție. Ce faci cu o Justiție șubredă, cu o Justiție aservită? Dumneavoastră, de exemplu, v-ar conveni ca într-un litigiu personal să fiți judecat de un judecător care să nu fie obiectiv, care să aibă grija zilei de mâine, care să se gândească la ce probleme are acasă, financiare sau de orice natură, care să nu știe exact ce lege să aplice. V-ar conveni așa ceva?” Elena Costache a comentat și declarația unuia dintre membrii CSM, care l-a asemănat pe premierul Ilie Bolojan cu un măcelar, după anunțarea măsurilor fiscale, explicând care este poziția magistraților față de guvern: „A fost o comparație aceea cu măcelar. A fost o comparație și nu a fost o sintagmă care i s-a atribuit domnului prim-ministru de către colegul meu, care a făcut acea comparație. Nu obișnuim să punem astfel de etichete. Nu obișnuim să jignim. Suntem, consider, oameni de bun-simț, oameni echilibrați, dar pentru a răspunde cu aceeași monedă trebuie să fim tratați cu aceeași monedă”. Sursa Foto: Digi24 Autorul recomandă: Am făcut calculul | Ce PENSIE vei avea de la 1 august 2025, dacă până acum primeai 4.000 lei Consultările cu președintele, premierul și reprezentanții instituțiilor din sistemul judiciar, ÎNCHEIATE fără nicio concluzie