Alexandru Chituță preia conducerea Palatului Culturii din Iași. Bilanțul mandatului lui Andrei Apreotesei: aproape 690.000 de bilete vândute
La Palatul Culturii din Iași are loc astăzi, 13 august 2026, o conferință de presă dedicată schimbării conducerii Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași. Andrei Apreotesei va prezenta bilanțul celor 931 de zile de mandat și va preda ștafeta lui Alexandru Chituță, fostul manager al Muzeului Național Brukenthal din Sibiu. Potrivit bilanțului prezentat de Apreotesei, în perioada mandatului său, Palatul Culturii a găzduit 167 de expoziții și 307 evenimente, iar instituția a publicat 12 albume. „Sunt ferm convins că Alexandru Chituță va face lucruri frumoase aici, la fel cum a făcut și la Brukenthal”, a declarat Andrei Apreotesei. În ceea ce privește numărul de vizitatori, au fost vândute 688.712 bilete, în timp ce alți 444.125 de beneficiari au avut acces gratuit. Veniturile proprii ale instituției au ajuns la 12.485.000 de lei. „Presiunea este mult mai mare să rămâi la acelaşi nivel pentru că instituţia a mers extraordinar. O să încercăm să dăm mediului cultural românesc un gând şi o colaborare excelentă. Uşile Palatului sunt deschise pentru Andrei Apreotesei oricând doreşte să vină. Astfel, colaborarea cu Andrei va continua. Nu există un final sau un început, ci o continuitate. Politica nu se face aici, se face la Bucureşti. În ultimele zile s-au auzit mai multe zvonuri. Luaţi şi analizaţi mandatele unor manageri cu drept deplin şi ale unor manageri interimari şi e posibil să aveţi o surpriză”, a declarat Alexandru Chituță.
Ciprian Rogojan merge în instanță, după ce i-a fost respinsă contestația privind revocarea sa de la conducerea Teatrului Muzical Ambasadorii
Muzicianul Ciprian Rogojan – Cici, fost membru al trupei Sistem – a declarat, în exclusivitate pentru MEDIAFAX, că va deschide o acțiune în instanță împotriva deciziei prin care a fost revocat din funcția de manager al Teatrului Muzical Ambasadorii. Demersul său vine după ce Ministerul Culturii i-a respins contestația formulată împotriva rezultatului evaluării anuale, sub pragul minim, în condițiile în care în anii anteriori a obținut calificative de peste 9. „Azi s-a încheiat și ultimul capitol din epopeea evaluării de 6,66 puncte! Am depus, după prânz, contestația la rezultatul evaluării – un demers de la care nu mă așteptam să obțin anularea evaluării (…), dar absolut necesar pentru a putea duce cazul în fața instanței de judecată”, a declarat Rogojan pentru MEDIAFAX. El a ironizat rapiditatea cu care a fost analizată contestația și susține că soluția era previzibilă. „Spre surprinderea mea (deși puține lucruri mă mai surprind acum), am primit răspunsul la contestație în aproximativ 5 ore de la depunere. Și asta, bineînțeles, pentru că am avut parte de o comisie de soluționare incredibil de eficientă, competentă și atât de profesionistă, încât a stat peste program doar ca să-mi rezolve mie contestația chiar mai repede decât era obligată prin lege (…) Ce soluție credeți că am primit? (…) Începând de mâine, managementul Teatrului Muzical Ambasadorii va fi preluat de altcineva”, a spus Rogojan într-o declarație exclusivă pentru MEDIAFAX. Rogojan, despre raportul de evaluare: Conține formulări generale Muzicianul și, acum, fostul manager al Teatrului Muzical Ambasadorii, susține că raportul de evaluare conține formulări generale, care nu au legătură cu indicatorii prevăzuți în contractul său de management. „Vreau doar să vedeți ce am primit eu ca motivație a acestei evaluări. Ce spune onorata comisie de evaluare? Că «parteneriatele sunt minime și conjuncturale, că «lipsește impactul național», că «viziunea managerială nu reușește…», că «managementul intern funcționează strict formal», că «analiza beneficiarului este scriptică», că «proiectele financiare sunt lipsite de realism». Adică nimic concret”, a subliniat Rogojan. În plus, el mai susține că aceste mențiuni din raportul de evaluare sunt lipsite de criterii obiective și măsurabile. „Este doar o înșiruire de vorbe fara sens, formule pompoase, fără conținut verificabil, fără criterii măsurabile și fără nicio legătură cu ceea ce trebuiau să analizeze”, a afirmat Rogojan pentru MEDIAFAX. Cazul va fi dus în instanță În aceste condiții, „de dragul publicului căruia acest teatru i se adresează și din respect pentru ideea de dreptate”, Ciprian Rogojan a anunțat că va sesiza autoritățile competente. „Voi duce acest caz în fața tuturor autorităților competente începând de mâine dimineață. Pentru ca astfel de lucruri să nu mai poată fi făcute nimănui”, a mai spus Rogojan într-o declarație exclusivă pentru MEDIAFAX. Ordinul emis de Ministerul Culturii Între timp, joi, ministrul Culturii, Andras Demeter, a emis un ordin prin care „începând cu data de 10.07.2026, încetează Contractul de management încheiat între Ministerul Culturii, în calitate de autoritate, și domnul Mihai-Ciprian ROGOJAN, în calitate de manager al Teatrului Muzical „Ambasadorii”. Joi seara, Ministerul Culturii a emis un comunicat de presă în privința interimatelor la unele instituții de cultură, în acest caz fiind și situația de la Teatrul Muzical Ambasadorii, în care precizează că „interimatul nu poate fi o formulă de administrare pe termen nelimitat”. „Concursul de proiecte manageriale trebuie să fie regula, iar interimatul să rămână ceea ce legiuitorul a prevăzut încă de la primul concurs de acest gen din România: o soluție excepțională și, ca atare, limitată în timp”, se mai precizează în comunicatul de presă.
Andrei Apreotesei nu va candida la concursul pentru șefia Palatului Culturii din Iași. Ministerul Culturii caută manager și la Operă
După luni de incertitudine pentru cultura ieșeană, concursurile pentru ocuparea funcțiilor de manager la Opera Națională Română Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (Palatul Culturii) au fost reluate de către Ministerul Culturii. În prezent, instituțiile sunt conduse de manageri interimari, iar ultimele luni de zile nu au fost lipsite de controverse în ceea ce privește conducerea a două dintre cele mai importante spații culturale din România. Actualul manager de la Palatul Culturii, Andrei Apreotesei, a anunțat că nu va candida la noul concurs de proiecte manageriale. La finalul anului 2025, au fost organizate ultimele concursuri pentru șefia celor două instituții. Ultimele luni au fost marcate de controverse legate de conducerea instituțiilor de cultură. Ministerul Culturii reia concursurile pentru conducerea Operei și a Palatului Culturii din Iași După o perioadă marcată de interimate, controverse și concursuri fără câștigător, Ministerul Culturii a relansat oficial procedurile pentru ocuparea funcțiilor de manager la două dintre cele mai importante instituții culturale din România, și anume Opera Națională Română Iași, condusă la acest moment de Andrei Fermeșanu, și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, aflat sub conducerea lui Andrei Apreotesei. Managerul interimar al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, Andrei Apreotesei, a anunțat că nu va participa la noul concurs organizat de Ministerul Culturii. „Întrucât condițiile de participare nu îmi permit să mă înscriu la acest concurs, în luna august voi încheia această etapă frumoasă la Palat”, a transmis Andrei Apreotesei. Pentru mediul cultural ieșean, vestea vine după o serie de concursuri care au eșuat spectaculos. La Opera Națională Română Iași, concursul organizat la finalul anului 2025 s-a încheiat fără niciun câștigător, după ce niciun candidat nu a reușit să obțină nota minimă necesară pentru a accede în etapa finală a interviului. Potrivit noului calendar, candidații interesați de conducerea Operei Naționale Române Iași își pot depune dosarele și proiectele de management până la data de 22 iulie 2026. Analiza proiectelor va avea loc între 28 iulie și 7 august, iar interviurile sunt programate pentru 10 și 11 august. Viitorul manager trebuie să aibă studii superioare în domeniul muzicii sau al artelor spectacolului, experiență profesională de minimum cinci ani și experiență managerială ori specializări în domeniul managementului. Reluarea concursului vine într-un moment delicat pentru Opera ieșeană, instituție care în ultimii ani a fost afectată de conflicte interne, acuzații publice și dispute între artiști și conducere. Eșecul precedentului concurs a lăsat instituția fără un manager validat prin competiție, situație care a alimentat numeroase discuții în mediul cultural. Instituțiile se află sub conducerea managerilor interimari În paralel, Ministerul Culturii a lansat și concursul pentru ocuparea funcției de manager al Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, instituția care administrează Palatul Culturii și muzeele aflate în subordine. Pentru această funcție sunt acceptate studii în domenii precum istorie, patrimoniu, arte vizuale, studii culturale sau arhitectură, iar termenul-limită pentru depunerea candidaturilor este 16 iulie 2026. Interviurile finale vor avea loc în perioada 3-4 august. Concursul este reluat după ce procedurile anterioare au generat numeroase controverse. La sfârșitul anului trecut, niciun candidat nu a reușit să obțină media necesară pentru a câștiga conducerea instituției, ceea ce a obligat Ministerul Culturii să reia întregul proces. Miza acestor concursuri depășește simpla ocupare a unor funcții administrative. Opera Națională Română Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” sunt două dintre cele mai importante instituții culturale din regiunea Moldovei, gestionând bugete importante, proiecte internaționale și activitatea a sute de angajați. Reporterii BZI l-au contactat pe managerul interimar al Operei Naționale Române Iași, tenorul Andrei Fermeșanu, pentru a afla dacă se va înscrie la concursul pentru conducerea instituției, dar acesta nu a oferit niciun răspuns până la închiderea ediției. Astfel, Ministerul Culturii a anunțat reluarea concursului pentru ocuparea funcțiilor de manager la Opera Națională Română Iași și la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.
Cornel Constantin Ilie a preluat oficial conducerea Muzeului Național de Istorie a României. Care sunt prioritățile mandatului
„Astăzi, domnul dr. Cornel Constantin Ilie a preluat oficial mandatul de manager al Muzeului Național de Istorie a României pentru perioada 2026–2031. Contractul de management a fost semnat de către ministrul culturii, Demeter András István, în cursul zilei de ieri”, transmite pe Facebook Ministerul Culturii. Pilonul central al strategiei noului manager pentru următorii cinci ani este proiectul „Noul MNIR”, o inițiativă complexă ce presupune lucrări masive de restaurare, consolidare structurală, modernizare tehnologică și, în final, redeschiderea completă a sediului central al muzeului. „Este cel mai important proiect al instituției, menit să creeze condițiile pentru funcționarea Muzeului Național de Istorie a României ca muzeu modern al secolului XXI”, notează Ministerul. „Istoric și muzeograf cu o experiență îndelungată în domeniul patrimoniului cultural, al cercetării și managementului muzeal, Cornel Constantin Ilie își asumă conducerea uneia dintre cele mai importante instituții muzeale din România într-un moment esențial pentru viitorul acesteia”, se mai arată în informarea instituției.
Managerul Operei Naționale din Iași, Andrei Fermeșanu, furios pe angajații care își declară nemulțumirile: Instituția care îi plătește salariul lunar este prejudiciată
Managerul Operei din Iași evită să răspundă concret la întrebări. Angajații susțin că nu s-a schimbat nimic cu adevărat Tenorul Andrei Fermeșanu, managerul Operei Naționale Române din Iași, este de părere că angajații instituției ar trebui să acorde mai multă atenție și energie profesiei, în loc să își facă publice nemulțumirile. În ultimele săptămâni, membri ai corpului de balet au făcut acuzații grave în ceea ce privește activitatea instituției și conducerea, dar managerul a refuzat să ofere un răspuns legat de măsurile pe care le-a luat pentru a echilibra situația. Managerul Operei din Iași recomandă angajaților să nu își mai facă publice nemulțumirile Situația de la Opera Națională Română Iași continuă să stârnească reacții contradictorii. În timp ce conducerea instituției vorbește despre rezultate excelente, spectacole de succes și cifre care confirmă performanța managerială, o parte dintre angajați susțin că în interior persistă aceleași tensiuni și că promisiunile privind schimbarea au rămas doar la nivel declarativ. Managerul Operei, Andrei Fermeșanu, afirmă că instituția traversează o perioadă foarte bună, însă evită să ofere răspunsuri concrete legate de problemele semnalate de angajați. În ultimele săptămâni, mai mulți membri ai corpului de balet au vorbit despre neregulile care au loc în cadrul Operei Naționale Române Iași, dar și despre climatul de muncă tensionat din cauza șefei corpului de balet, Cristina Todi. Balerinii au declarat că multe dintre angajări sunt făcute fără audiții, iar rolurile sunt distribuite elevilor Cristinei Todi, în funcție de relațiile pe care aceasta le are cu părinții lor. Întrebat ce măsuri a luat pentru a îmbunătăți colaborarea dintre angajații instituției, managerul Operei Naționale Române Iași a oferit un răspuns general, punând accent pe activitatea artistică și pe indicatorii de performanță. „Situația Operei din Iași este una foarte bună. Asta o confirmă cifrele, spectacolele, premierele pe care le avem. De ce nu comparați cifrele Operei Naționale Române Iași cu cifrele altor instituții și veți vedea care este situația. Vorbiți cu toți angajații, cu toți membrii corpului de balet. Este important cum contribuie Opera din Iași la viața culturală. Și dacă nu vă răspund, nu cred că ar fi o problemă, veți formula dumneavoastră ceva”, a declarat managerul Operei din Iași, Andrei Fermeșanu. De asemenea, acesta a ținut să precizeze că activitatea corpului de balet al Operei a fost una bogată, refuzând, în continuare, să precizeze în ce fel a gestionat conflictele apărute în instituția pe care o conduce. „În cadrul Operei Naționale Române din Iași, Serviciul Balet este unul dintre cele mai mici departamente artistice sub aspect numeric și, de asemenea, o componentă integrată în ansamblul mecanismului instituțional, care numără sute de angajați. În ultimii patru ani, corpul de balet a fost implicat în mai multe premiere, atât în cele care țin eminamente de sfera dansului cult, cât și în cele de operă, care includ interludii coregrafice”, a declarat Andrei Fermeșanu pentru reporterii BZI. Membrii corpului de balet susțin că nu s-a schimbat nimic În același mesaj, acesta a subliniat că, atunci când membrii corpului de balet sunt mai preocupați să își facă publice nemulțumirile decât să se perfecționeze pe plan profesional, preocuparea pentru artă ajunge, cel puțin, în plan secund. „Viața unui balerin, ca de altfel a tuturor artiștilor valoroși, are în centru preocuparea constantă și minuțioasă pentru rafinarea tehnico-interpretativă. Când în viața unui balerin prevalează pelerinajul lamentourilor în spațiul public, înseamnă că studiul și preocuparea pentru profesie cad, cel puțin, pe locul doi și, totodată, instituția la care el este angajat și care îi plătește salariul lunar este prejudiciată de energia și devotamentul interpretativ, conducând într-un final la evoluții scenice modeste. Dacă energia aceasta ar fi folosită doar pentru pasiunea profesiei, cu siguranță d-voastră, publicațiile, ați fi vocea care să le propage în toată societatea reușitele și nu lamentourile”, a încheiat managerul Operei Naționale Române Iași, tenorul Andrei Fermeșanu. Reporterii BZI au încercat să obțină un punct de vedere și din partea Cristinei Todi, coordonatoarea corpului de balet al Operei Naționale Române Iași, în legătură cu actuala stare de spirit din instituție, dar și pentru a afla dacă au apărut modificări în ceea ce privește cele trei contracte de muncă pe care aceasta le deține, dintre care două cu normă întreagă, însă aceasta nu a putut fi contactată. În contrast cu mesajul optimist transmis de conducere, membrii corpului de balet susțin că situația internă a rămas aceeași și că problemele reclamate în trecut nu au fost rezolvate. „Nu e nimic diferit, pentru că nu s-a schimbat nimic. Sunt aceleași probleme și aceleași intenții. Dacă s-au mai liniștit puțin lucrurile acum, e doar până trece valul”, a declarat, sub protecția anonimatului, un membru al corpului de balet. Cazul Operei Naționale Române Iași pare să ilustreze existența a două perspective complet diferite asupra instituției. Pe de o parte, conducerea invocă spectacolele, premierele, publicul numeros și contribuția culturală a instituției, iar angajații, pe de altă parte, spun că succesul de pe scenă nu reflectă realitatea din culise sau din sălile de repetiție. Astfel, managerul Operei Naționale Române Iași, Andrei Fermeșanu, susține că angajații instituției ar trebui să acorde mai mult timp pregătirii tehnice, în loc să își facă nemulțumirile publice Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Ministerul Culturii a anunțat comisia de concurs pentru selecția managerului Teatrul Național I.L. Caragiale din București
Ministerul Culturii a anunțat oficial comisia de concurs pentru selecția viitorului manager al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, procedură organizată în cadrul concursului de proiecte de management pentru conducerea instituției. Potrivit comunicatului publicat pe site-ul ministerului, comisia de concurs este alcătuită din specialiști din domeniul cultural și artistic. Din această comisie fac parte Cristina Uruc, Alexandru Boureanu, Vlad Mateescu, Cosma Mihai, Antoniu Zamfir și Ovidiu Florian Andriș. Aceștia vor analiza și evalua proiectele de management depuse de candidați, conform procedurilor prevăzute de legislația în vigoare pentru ocuparea funcțiilor de conducere în instituțiile publice de cultură. Anunțarea componenței comisiilor de concurs face parte dintr-o practică de transparență instituită la nivelul Ministerului Culturii, prin care sunt făcute publice structurile care evaluează proiectele de management pentru instituțiile aflate în subordinea ministerului. Concursul pentru funcția de manager al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București se desfășoară prin depunerea și evaluarea unor proiecte de management care vizează strategia artistică și administrativă a instituției pentru următorii ani. Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București este una dintre cele mai importante instituții de spectacole din România, cu o activitate artistică de referință în viața culturală a Capitalei. Procedura de selecție a managerului are rolul de a stabili direcția artistică și administrativă a teatrului pentru perioada următoare.
Două candidaturi depuse pentru postul de manager al TNB. Anunțul dat de ministrul Culturii
„Acum ne aflăm în proximitatea unui nou concurs pentru postul de manager TNB. Concurs al cărui rezultat final sperăm să așeze teatrul în normalitate, în armonie internă și în cea mai bună rezonanță posibilă cu publicul său. Concurs pentru care, la încheierea perioadei de înscriere, au fost depuse două candidaturi”, se arată în postarea publicată de András István Demeter. Ministrul Culturii a precizat că intenționează ca, din comisia de evaluare, care va include nouă membri, ar trebui să facă parte și cât mai mulți dintre cei care au candidat pentru postul de manager al TNB, la ultimele concursuri. „(…)cred că cea mai incontestabilă componență a acestei comisii este una care să-i includă pe toți, sau pe cât mai mulți dintre cei care au candidat pentru postul de manager al TNB la ultimele concursuri”, a declarat András István Demeter. Acesta a precizat că foștii candidați au un avantaj important: „au parcurs și au analizat cu extremă atenție caietul de sarcini și obiective, au muncit să scrie proiecte adecvate acestor cerințe, s-au pregătit pentru interviurile care nu au mai avut loc, și-au asumat o viziune prin care să facă bine instituției, așa cum fiecare a considerat că e necesar, potrivit, ideal, realist etc. În plus, ei sunt niște specialiști în domeniu foarte diferiți ca experiență și ca areal de concepție managerială; sunt personalități distincte, tipologii foarte variate ca viziune și ca abordare artistică”, a continuat Demeter. Despre comisia de analiză a candidaturilor, acesta a precizat că va include 9 membri: „Intenționăm ca ea să includă nouă membri, iar celor trei reprezentanți ai autorității, dorim să li se alăture foștii candidați, în calitate de specialiști. Mizez pe obiectivitatea și exigența lor în procesul de evaluare, în măsura în care dau credit total respectului, generozității profesionale și preocupării lor față de viitorul TNB”, a conchis ministrul Culturii. Reamintim că, la finalul anului 2025, actorul și profesorul universitar Adrian Titieni a devenit manager interimar al TNB, anunțând, atunci și începerea concursului pentru ocuparea funcției de director.
Opera Națională Română Iași și Palatul Culturii rămân conduse de manageri interimari. András István Demeter, ministrul Culturii: Nu scrie nicăieri că orice concurs trebuie să aibă, la final, desemnat un câștigător
Două dintre cele mai importante instituții culturale, atât din Iași, cât și din România, Opera Națională Română Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (Palatul Culturii), funcționează în continuare fără manageri desemnați prin concurs, situație care ridică semne de întrebare cu privire la interesul real pentru spațiul cultural. Ministrul Culturii, András István Demeter, spune că „trebuie să avem răbdare”. Opera Națională Română Iași și Palatul Culturii rămân conduse de manageri interimari Opera Națională Română Iași și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași funcționează fără manageri desemnați în urma unui concurs, deși nu vorbim despre instituții marginale și nici despre un oraș periferic pe harta culturală românească. Ministrul Culturii, András István Demeter, susține că este vorba de o chestiune de timp. După două concursuri consecutive fără rezultat la Operă și un concurs eșuat la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași, unde ambii candidați au fost respinși, situația pare să fi intrat într-o zonă de normalitate administrativă, cel puțin din perspectiva ministrului Culturii, András István Demeter. András István Demeter, ministru al Culturii din partea UDMR, explică printr-o declarație – care spune mai multe prin ton decât prin conținut – că nu există nicio regulă conform căreia fiecare concurs trebuie să aibă un câștigător. „În primul rând, nu am obligația să răspund la astfel de întrebări. În al doilea rând, nu scrie nicăieri că orice concurs trebuie să aibă, la final, desemnat un câștigător. Nu trebuie să ne pripim doar pentru a avea un manager desemnat prin concurs”, a declarat András István Demeter reporterilor BZI. Mai mult, recomandarea adresată celor care se întreabă cât va mai dura această stare de provizorat este una simplă: „stați cu răbdare până la următorul concurs”. Ministrul Culturii spune că avem nevoie de candidați mai bine pregătiți la următoarele concursuri În aceeași intervenție, ministrul Culturii a mai transmis și că rolul său se rezumă la asigurarea integrității comisiei de jurizare, iar soluția pentru viitor ar fi o mediatizare mai puternică. „Tot ce pot eu să fac este să mă asigur că avem parte de o comisie de jurizare integră, iar pe viitor vom încerca să mediatizăm mai mult aceste concursuri, astfel încât să se înscrie mai mulți candidați bine pregătiți. În acest caz, va câștiga cineva măcar adecvat, dacă nu cel mai bun. Eu consider că interimatele au funcționat destul de bine până acum”, a declarat András István Demeter. Amintim că atât Opera Națională Română Iași, cât și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași (Palatul Culturii) reprezintă două instituții recunoscute la nivel național și internațional și nu sunt doar simple structuri administrative care să poată funcționa, la nesfârșit, „din inerție”. Ironia situației este că, în timp ce Iașul își revendică constant statutul de pol cultural major al României, două dintre instituțiile sale reprezentative sunt lăsate „în așteptare”, cu promisiunea unui viitor concurs și cu îndemnul oficial de a nu se pripi. Se pare că, pentru ministrul Culturii, absența unui manager ales nu este o problemă urgentă, ci o chestiune de timp, răbdare și, eventual, de noroc. Până la următoarele concursuri, atât Opera Națională Română Iași, cât și Palatul Culturii rămân conduse de manageri interimari, în urma eșecurilor precedente. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Simona Halep a anunțat că va candida, iar managerul îi face deja campanie! Întâlnire cu Roger Federer
Simona Halep (34 de ani) are planuri mari după retragerea din tenis, constănțeanca mărturisind deja că își dorește să candideze pentru includerea în International Tennis Hall of Fame (ITHF). La scurt timp după anunțul Simonei Halep, managerul dublei campioane de Grand Slam s-a întâlnit, coincidență sau nu, cu legendarul tenismen Roger Federer (44 de ani), proaspăt acceptat în Hall of Fame-ul tenisului. Halep este manageriată în prezent de Grupul Sports Festival din Cluj-Napoca, companie deținută de Patrick Ciorcilă (29 de ani). Acesta pare să aibă planuri importante în ceea ce privește imaginea Simonei, iar întâlnirea recenta cu Roger Federer poate fi privită ca un prim pas important în contextul candidaturii româncei la Hall of Fame. La scurt timp după ce a anunțat că își dorește să candideze pentru Hall of Fame, managerul Simonei Halep s-a întâlnit cu Roger Federer După ce Simona Halep și-a anunțat intenția de a candida pentru includerea în Hall of Fame, managerul ei a avut o întâlnire chiar cu Roger Federer. Deținător a 20 de titluri de Grand Slam, elvețianul este cel mai recent nume intrat în Galeria Gloriilor, în condițiile în care Juan Martin Del Potro (Argentina) și Svetlana Kuznetsova (Rusia) nu au reușit să obțină suficiente voturi. După cum se poate vedea în imaginile postate de Patrick Ciorcilă pe contul său de Instagram, întâlnirea cu Roger Federer a avut loc în cadrul unui eveniment privat, organizat de Netjets, unul dintre partenerii elvețianului. Nu a lipsit de la eveniment nici tatăl lui Patrick, Horia Ciorcilă, care este președintele Băncii Transilvania. Managerul Simonei Halep a stat de vorbă cu Federer și chiar a jucat tenis cu maestrul elvețian, întâlnirea fiind una memorabilă: „Cel mai tare schimb de mingi pe care l-am avut vreodată… Amintiri pentru totdeauna”, a scris Patrick Ciorcilă, care a practicat și el tenis de performanță, iar Simona Halep a apreciat imediat postarea. Ce condiții trebuie să îndeplinească Simona Halep pentru a deveni eligibilă să candideze la International Tennis Hall of Fame Simona Halep a dezvăluit că și-a fixat un obiectiv extrem de îndrăzneț, dorindu-și să candideze pentru International Tennis Hall of Fame! Din organizația care onorează gloriile tenisului mai fac parte nume uriașe precum Steffi Graf, Maria Sharapova, Justine Henin, dar și românii Ilie Năstase și Ion Țiriac. „Probabil ar fi cel mai frumos moment dacă aș fi inclusă în Hall of Fame. Am vorbit cu Darren, fostul meu antrenor, și mi-a spus: ‘Vei ajunge acolo într-o zi’. I-am răspuns: ‘Sper’, pentru că ar fi cireșa de pe tort. Dar vom vedea”, a declarat Halep pentru The National. Simona Halep mai are de așteptat până în 2030 pentru a putea candida, întrucât trebuie să fi trecut cel puțin cinci ani de la participarea activă a sportivilor în tenis pentru a deveni eligibili. Intrarea în prestigioasa organizație necesită aprobarea a 75% dintr-un grup oficial de votare, format din jurnaliști, istorici și membri ITHF, plus voturi bonus din partea fanilor.
Daniel Băluță: La alegerile locale alegem MANAGERI, administratori ai orașului
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Daniel Băluță, politician și primar al Sectorului 4 din București, a vorbit despre care sunt motivele pentru care a ales să candideze la Primăria Capitalei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Daniel Băluță: „Nu se mai poate și au dreptate, pentru că nu se mai poate să avem un trafic cum îl avem. Nu se mai poate să trăim în mizeria în care trăim. Nu se mai poate să nu avem un transport rezonabil, să nu avem spitale în regulă.” Invitat la Marius Tucă Show, Daniel Băluță a vorbit despre care sunt motivele pentru care a ales să candideze la Primăria Capitalei. Acesta a început prin a spune că este prima dată când candidează la Primăria Capitalei. De asemenea, a precizat și că este o campanie foarte diferită. Politicianul susține că problemele Sectorului 4 se regăsesc în tot Bucureștiul. „Da, este prima campanie pentru Primăria Capitalei. Da, este foarte diferită această campanie dintr-un motiv simplu. La sector am constatat că pentru oameni sunt foarte importante rezultatele. Aici încerc să explic, pe baza credibilității pe care o am, pe baza credibilității fundamentată pe rezultate. Că pot continua acest lucru și este mai greu să explic tuturor oamenilor din oraș că la aceste alegeri nu alegem parlamentari, nu alegem politicieni și alegem manageri, administratori ai orașului. Vedeți, un lucru pozitiv este că am reușit să schimb destul de mult modul în care funcționează acea parte din București. Regăsesc foarte multe dintre problemele pe care le-am avut de-a lungul timpului în Sectorul 4, într-o bucată mare din oraș. Văd supărare, văd frustrare, văd revoltă din partea oamenilor, văd că spun… Nu se mai poate și au dreptate, pentru că nu se mai poate să avem un trafic cum îl avem. Nu se mai poate să trăim în mizeria în care trăim. Nu se mai poate să nu avem un transport rezonabil, să nu avem spitale în regulă. Nu se mai poate ca toate aceste componente ale vieții de zi cu zi să nu fie într-o stare de funcționare corectă.”, a explicat politicianul.