Mandat de arestare pe numele lui Garry Kasparov, emis de Rusia. De ce este acuzat fostul campion mondial
Tribunalul Zamoskvorețki din capitala Rusiei a emis ordinul de arestare în contumacie împotriva lui Garry Kasparov, fost campion mondial de șah și activist politic stabilit în străinătate. Conform legislației ruse, acuzația de „apologie a terorismului” este considerată deosebit de gravă. Agenția de presă Tass precizează că măsura presupune o privare de libertate de două luni, calculată din momentul în care Kasparov ar intra în Rusia sau ar fi predat autorităților. Decizia a fost aprobată pe 22 decembrie 2025, urmând să fie aplicată oficial începând cu 26 decembrie. Garry Kasparov, pe lista persoanelor căutate La Stampa precizează că Kasparov figurează ca „dat în urmărire” încă din anul 2024. Deși se află în afara granițelor ruse, dosarul său este inclus într-o cauză penală activă, iar noul mandat de arestare consolidează poziția Kremlinului față de opozanții din exil. Până la acest moment, Kasparov nu a transmis nicio reacție publică referitoare la hotărârea instanței. Născut în 1963, Garri Kimovici Kasparov este considerat unul dintre cei mai mari jucători de șah din istorie. A obținut titlul suprem în 1985, la vârsta de 22 de ani, stabilind un record de tinerețe, și l-a păstrat până în anul 2000. După retragerea din competiții, Kasparov s-a implicat în politică, devenind o voce puternică a opoziției față de regimul Putin. În 2013 a părăsit Rusia, stabilindu-se la New York, iar ulterior a obținut cetățenia croată. Critic al războiului și susținător al Ucrainei Din exil, fostul campion a continuat să denunțe politica Kremlinului. El a sprijinit deschis Ucraina după declanșarea invaziei ruse, cerând oprirea lui Putin „prin orice mijloace necesare”. Aparițiile sale frecvente în presa internațională l-au transformat într-una dintre cele mai vizibile figuri ale opoziției ruse din afara țării. Kasparov a mai avut dealtfel conflicte directe cu autoritățile ruse. În 2007, a fost reținut la Moscova în timpul unui protest, fiind eliberat ulterior după plata unei amenzi. Represiunea asupra opozanților din exil Situația lui Kasparov se înscrie în tendința recentă a Kremlinului de a intensifica presiunile asupra criticilor aflați în afara țării. În ultimii ani, au fost deschise dosare penale împotriva jurnaliștilor, activiștilor și foștilor oficiali care contestă războiul din Ucraina sau legitimitatea puterii actuale. Analiștii consideră mandatele de arestare în lipsă drept instrumente politice menite să descurajeze opoziția și să transmită un avertisment: criticile la adresa conducerii ruse nu vor rămâne fără consecințe, indiferent de locul din care sunt formulate.
Mandate de arestare pentru liderii talibani, acuzați că au persecutat femeile din Afganistan
Curtea Penală Internațională a anunțat că a emis mandate de arestare pentru doi dintre conducătorii principali ai talibanilor, acuzați că au comis abuzuri grave împotriva femeilor și fetelor din Afganistan, potrivit CNN. Instituția susține că cei doi lideri au „ordonat, incitat sau solicitat” acțiuni prin care femeile, fetele și alte persoane care nu respectă regulile talibanilor au fost supuse persecuțiilor. Haibatullah Akhundzada, conducătorul suprem al talibanilor, și Abdul Hakim Haqqani, principalul judecător al grupării, sunt acuzați că poartă „răspundere penală” pentru persecutarea femeilor pe baza sexului lor, încă „cel puțin” din 15 august 2021, după cum a transmis procurorul șef al Curții. Talibanii au respins decizia și au numit mandatele de arestare „absurdități”. Într-un comunicat, aceștia au afirmat că nu recunosc Curtea Penală Internațională. După ce talibanii au preluat conducerea Afganistanului în august 2021, au impus măsuri dure împotriva femeilor. Acestea nu mai au voie să vorbească în public, nici măcar prin sunetul vocii. Fetelor le-a fost interzis accesul la școală după clasa a șasea. Femeile sunt obligate să își acopere complet corpul și fața când ies din casă și nu au voie să privească bărbați cu care nu au legături de familie. „Deși talibanii au impus anumite reguli și interdicții întregii populații, aceștia au vizat în mod specific fetele și femeile din cauza sexului lor, privându-le de drepturi și libertăți fundamentale”, a declarat Curtea Penală Internațională marți.