Training day cu Miruță și rezerviștii. Cum a decurs exercițiul Mobex București – Ilfov, de la pistoale blocate la fasole cu ciolan
Rezerviștii care au fost chemați miercuri la poligonul de tragere de la Domnești, Ilfov, au avut parte de o zi însorită de instrucție. Peste 100 de militari ieșiți la pensie au tras cu pistoale de calibru 9 mm, iar la ora prânzului au luat masa alături de ministrul Miruță. Șeful de la Apărare s-a remarcat printr-o ținută de iarnă, când afară erau 27 de grade. Încă de la primele ore ale dimineții, peste 100 de rezerviști care au lucrat ca militari s-au strâns la poligonul Domnești din județul Ilfov, acolo unde și-au făcut instructajul pentru sesiunea de tragere. Exercițiul nu a fost lipsit de mici incidente. În timpul tragerii, pistolul unui rezervist s-a blocat pentru puțină vreme, dar situația a fost rezolvată de militarii profesioniști de la unitatea militară aflată pe Șoseaua de Centură a Capitalei. Meniul de la popotă După instrucție, rezerviștii au avut parte de o masă delicioasă, preparată la popotă, „ca pe vremuri”. Militarii chemați la exercițiul MOBEX B-IF-26 s-au bucurat de o ciorbă țărănească fierbinte, iar la felul doi s-a servit tradiționala fasole cu ciolan și cârnați, alături de o salată de varză albă. „Asta da mâncare, făcută la popotă. Mereu a fost atât de bună”, spune unul dintre rezerviștii aflați la masă. Așa arată meniul pentru rezerviștii de la Domnești, compus din ciorbă de porc și fasole cu ciolan și cârnați Radu Miruță, la masă cu rezerviștii Lângă foștii militari chemați la instrucție s-a aflat și ministrul Apărării, Radu Miruță, care și-a cărat singur tava cu mâncare. Miruță a luat masa alături de rezerviști Miruță a fost însă neinspirat în ceea ce privește „uniforma” purtată la acest eveniment. Pe un soare ca de vară, cu temperaturi de 26-27 de grade, ministrul interimar de la Armată și Transporturi a purtat o bluză foarte groasă, cu material polar la gât. Radu Miruță a purtat o bluză mult prea groasă pentru cele 26-27 de grade de la ora prânzului „Cifrele arată destul de bine: 85% dintre cei care au fost convocați s-au prezentat până acum la acest exercițiu de mobilizare”, și-a început Radu Miruță discursul de la Unitatea Militară din Domnești. Marea chemare la unități, până pe 12 octombrie România își verifică în această săptămână mecanismul prin care își poate completa structurile militare cu personal și resurse, în cadrul exercițiului de mobilizare MOBEX B-IF-26, desfășurat între 5 și 12 octombrie în municipiul București și județul Ilfov. O parte dintre rezerviștii din Capitală și Ilfov au fost chemați la unitățile militare în care sunt repartizați, iar miercuri a avut loc în Poligonul de tragere Domnești o secvență de instruire cu rezerviștii. Exercițiul este organizat și condus de Ministerul Apărării Naționale, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Administrația Națională a Penitenciarelor. Potrivit MApN, exercițiul urmărește verificarea stadiului pregătirii populației pentru apărare și, mai concret, a modului în care structurile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale pot fi completate cu resurse umane și materiale.
Radu Miruță spune că guvernul Mureșan are șanse medii să primească votul de încredere al Parlamentului, însă anunță că salariile românilor trebuie să crească
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a fost invitat joi dimineață la postul de radio RFI, unde a vorbit despre criza politică din România. Întrebat ce șanase are guvernul Mureșan să obțină votul de încredere al Parlamentului, Radu Miruță a răspuns: ”Șanse medii, în derulare. Eu cred că trebuie să arătăm maturitate. Lumea s-a săturat. Este multă gălăgie politică de patru luni de zile, cu acest guvern interimar. Oamenii așteaptă ca această problemă, întreținută pe bună dreptate, să ia sfârșit”, a spus Miruță. De asemenea, Radu Miruță a vorbit și despre poziția PSD față de continuarea unora dintre măsurile adoptate de Guvernul Bolojan. El a invocat declarațiile făcute anterior de Adrian Veștea și poziția lui Sorin Grindeanu, susținând că există o contradicție între argumentele folosite atunci și cele prezentate în prezent. ”Am văzut o contrazicere a argumentelor. Domnul Adrian Veștea declarase că va continua măsurile Guvernului Bolojan. Sorin Grindeanu spunea că îl votează pe Adrian Veștea, ceea ce s-a și întâmplat. Acum aud că PSD spune că este deranjat că se continuă o parte din măsurile Guvernului Bolojan. Păi este exact același lucru pentru care îl votase pe Veștea”, a precizat ministrul interimar. ”Despre creșteri de taxe nu se pune problema” Totodată, Radu Miruță a vorbit și despre politica fiscală pe care ar urma să o susțină viitorul Executiv. Potrivit acestuia, nu se discută despre noi majorări de taxe. ”Despre creșteri de taxe nu se pune problema. Este absolut legitim și argumentat să discutăm ușor și despre creșteri de salarii. Este o inflație care se întâmplă în România, banii pe care îi câștigă românii încep să aibă o valoare mai mică și atunci nu putem ține blocate la infinit aceste lucruri. Trebuie să dăm drumul la creșterea salariilor, pe măsură ce Guvernul face niște pași”, a mai spus Radu Miruță. Radu Miruță a susținut și măsurile fiscale adoptate de Executivul condus de Ilie Bolojan, afirmând că efectele acestora sunt deja vizibile în finanțele statului. ”Măsurile fiscale luate de Guvernul Bolojan se văd în contabilitatea statului român. Aceste verificări de rating de țară arată că măsurile luate au fost corecte. Nu merge să îți treacă durerea fără să iei un tratament”, a mai precizat Miruță.
Dronă găsită pe plaja Modern. Garda de Coastă intervine
Alertă pe Plaja Modern din Constanța, în seara zilei de sâmbătă, 29 august 2026. Ar fi fost descoperită o altă dronă. Potrivit presei locale, autoritățile ar fi pregătit, inițial, o intervenție pentru detonarea controlată a acesteia. Ulterior, presa locală a relatat că drona nu avea încărcătură explozivă. Aparatul a fost recuperat de autorități și predat Gărzii de Coastă pentru investigații suplimentare, arată Ziua de Constanța. Loading … Ar fi fost găsită o altă dronă. Garda de Coastă a intervenit Vă reamintim că sâmbătă, 29 august 2026, au fost descoperite și alte fragmente de dronă pe plajele de la malul mării, în Eforie Nord și Eforie Sud. Turiștii și localnicii sunt sfătuiți de autorități să nu atingă obiectele suspecte care ajung la țărm. De altfel, marți noaptea, un fragment de dronă a fost semnalat în zona Cazinoului din Constanța. Zona a fost delimitată și au fost efectuate verificări. Obiectul nu avea încărcătură explozivă. Vă reamintim că în luna iunie, o dronă maritimă ucraineană s-a autodetonat în Portul Constanța. Explozia nu a provocat victime, dar a avariat o hală și o navă din apropiere. Zona fusese evacuată și securizată înaintea detonării. O dronă ar fi fost scoasă de 2 turiste, în stațiunea Olimp Totodată, drona cu încărcătură explozivă găsită în stațiunea Olimp a fost detonată controlat de autorități. Aparatul fusese observat în apă la ora 06:15. Înainte de intervenția forțelor de ordine, două turiste ar fi scos drona din apă, spre plajă, în apropierea șezlongurilor. Un turist din Neamț a observat drona în apă și a fost primul care a sunat la 112. Potrivit martorului, cele două turiste au intrat în apă și ar fi luat drona de aripi, trâgând-o câțiva metri spre mal, fără să conștientizeze pericolul. Vezi AICI momentul detonării. „Era în buza mării așa, ajungea un pic apa la ea și o mișca, dar atât. Am sunat la 112, mi s-a cerut să trimit și niște poze, am trimis pozele și ne-am dus pe dig. Ceea ce este îngrijorător este faptul că oamenii nu conștientizează pericolul au venit două doamne care pur și simplu au luat drona de aripi și au cărat-o cam 5 metri pe interiorul plajei. Mi se pare un risc extraordinar”, a povestit bărbatul la Știrile Pro TV. Sursă foto: Ziua de Constanța
Cristoiu desființează operațiunea MApN cu drona Neptun Deep
Ion Cristoiu desființează operațiunea MApN cu drona marină de lângă Neptun Deep. Jurnalistul afirmă că drona marină nu era un real pericol, iar operațiunea a fost doar o campanie mediatică. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Misiunea de lângă Neptun Deep a fost „o operațiune mediatică” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu se întreabă ironic ce făcea drona marină care a fost detonată astăzi lângă Neptun Deep. Acesta pune problema securității Mării Negre și se întreabă de unde s-a tras concluzia că o dronă marină în derivă este o amenințare. Jurnalistul susține că întreaga operațiune a fost una mediatică pentru că drona nu reprezenta un pericol real. „Ce făcea drona marină? Plutea în derivă. De unde știu ei că drona avea de gând să devină o amenințare? Ia, stai puțin… Ce au avut ei cu drona? Le-a făcut drona ceva? Dacă trece cineva pe la tine pe acasă pe la fereastră, îl împuști? Dacă ești acasă și trece unul pe stradă și se uită la tine pe fereastră, îl împuști? Este o operațiune mediatică, pentru că drona nu reprezenta niciun pericol, nicio amenințare.”, explică jurnalistul. O dronă marină încărcată cu explozibil a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, a anunțat că incidentul a avut loc astăzi, 20 august, la 80 de mile est de Constanța. Drona se afla la câteva sute de metri de lucrările pentru extracția gazelor. MApN a decis intervenția pentru protejarea oamenilor și a infrastructurii. Autoritățile ucrainene au confirmat că drona nu provenea din Ucraina. „Eu vreau să-l văd pe comandantul nostru suprem, Nicușor Dan, cum a coordonat misiunea” Scriitorul ironizează și declarația lui Radu Miruță prin care anunța că întreaga operațiune a fost coordonată de Nicușor Dan. Acesta susține că președintele țării putea fi informat despre misiune, dar în niciun caz să o coordoneze. „Te rog frumos, întreabă telespectatorii cum a coordonat Nicușor Dan operațiunea. Ascultă verbul pe care l-a pus Miruță. Poate președintele a fost informat, dar nu a coordonat. Cum a coordonat Nicușor Dan misiunea de lângă Neptun Deep? Eu vreau să-l văd pe comandantul nostru suprem, Nicușor Dan, cum a coordonat misiunea. Noi de la Radu Miruță am aflat că Nicușor Dan a coordonat misiunea. Nicușor în postarea lui nu spusese așa ceva.”, afirmă Cristoiu. „Nici măcar Donald Trump nu coordonează direct misiuni militare” Jurnalistul afirmă că în Casa Albă există o cameră specială pentru întruniri de urgență. Acesta dă drept exemplu capturarea lui Maduro, fostul președinte al Venezuelei. Jurnalistul susține că nici măcar într-o asemenea misiune, cel care coordonează operațiunea nu este președintele SUA, ci un general. Donald Trump, explică acesta, a stat în Situation Room și a privit operațiunea. „La Casa Albă este The White House Situation Room. Și când e câte o operațiune, ăia se întâlnesc acolo. Când l-a luat pe Maduro, Donald Trump era acolo, dar nici el nu coordona misiunea. Este o prostie. Se vede că Miruță nu a fost nici măcar sergent major. Nu poți să coordonezi o operațiune militară… Nu vezi că mint? Deci când a fost operațiunea din Venezuela, Donald Trump s-a uitat. Nu poți să coordonezi de la Cotroceni o asemenea misiune militară.”, menționează scriitorul. Poziția oficială a MApN și a președintelui despre drona marină de lângă Neptun Deep? „În cursul acestei dimineți, am fost informați de Garda de Coastă despre existența unei drone marine la câteva sute de metri de lucrările desfășurate pentru extracția gazelor la platforma Neptun Deep, în zona economică exclusivă, la 80 de mile est de Constanța. A fost creată o celulă de comandă la nivelul MApN, care a solicitat la nivel NATO preluarea comenzii la nivelul Armatei Române. În urma analizelor efectuate și în coordonare cu Președintele României, pentru a proteja viețile celor câteva sute de oameni care lucrau pe platformă și pentru securizarea infrastructurii critice, a fost luată decizia de distrugere a dronei. Pentru rapiditate, două avioane de vânătoare F-16 românești au fost ridicate de la sol, cu ordin de tragere. Drona a fost distrusă în siguranță. Prin canalul de comunicare directă creat de curând cu partea ucraineană, am primit confirmarea oficială că nu este de proveniență ucraineană.”, anunța Radu Miruță, pe platforma Facebook. Președintele României a postat pe aceeași platformă o postare în care felicita MApN pentru misiunea desfășurată astăzi. Acesta nu a amintit în postare că ar fi fost vorba despre o coordonare a misiunii de la Cotroceni. „Felicit Armata Română și piloții celor două avioane de vânătoare F-16 românești pentru succesul misiunii de distrugere a dronei marine aflate în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Felicit și Garda de Coastă pentru promptitudinea cu care a semnalat prezența dronei în zonă. O acțiune contra timp, în care prioritatea zero a fost protejarea vieții oamenilor care lucrau pe platformă și păstrarea infrastructurii critice în afara oricărui potențial pericol. Condamn cu toată fermitatea intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse. Rămânem vigilenți alături de aliații din NATO pentru a ne apăra și a respinge astfel de provocări.”, preciza Nicușor Dan, pe platforma Facebook.
Dronă doborâtă de un F-18 spaniol după ce a intrat în spațiul aerian al României, în apropiere de Galați
Potrivit MApN, sistemele de supraveghere au detectat ținta la ora 04.44. Aeronava F-18, aflată în misiune de monitorizare, a realizat contact radar cu drona și a primit aprobarea de angajare. La ora 05.01, drona a fost interceptată și doborâtă în condiții de siguranță. Un posibil punct de impact al resturilor a fost identificat între localitățile Băleni și Cudalbi, județul Galați, într-o zonă nepopulată, informează MApN. Ministrul interimar Apărării, Radu Miruță, a precizat că două avioane de vânătoare F-18 spaniole, ridicate preventiv în aer, au primit aprobarea de angajare după detectarea țintei. „În această noapte (n.r – duminică), o nouă dronă a intrat fără a avea permisiune în spațiul aerian național și a fost doborâtă. La ora 04:44, ținta a fost descoperită intrând în spațiul aerian național, la 24 km nord de Galați, moment în care două avioane de vânătoare F-18 spaniole, ridicate deja preventiv în aer, au primit aprobare de angajare”, a transmis ministrul, duminică dimineața, pe Facebook. Radu Miruță i-a felicitat pe piloții spanioli și pe militarii români de la centrul de comandă pentru misiune. Alerta aeriană pentru județul Galați a încetat la ora 05.20. „România își apără spațiul aerian, iar aliații noștri sunt alături de noi. Vigilență, reacție rapidă și solidaritate aliată, acestea sunt garanțiile concrete ale securității noastre. Da, România este în prima linie de apărare a Uniunii Europene”, a transmis ministrul Apărării. MApN precizează că va reveni cu detalii pe măsură ce vor fi disponibile.
Radu Miruță: De ce cad tot mai multe drone în România
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis un mesaj după ce, în ultimele zile, pe malurile Dunării și ale Mării Negre au fost găsite mai multe fragmente de drone. Oficialul susține că fenomenul este legat direct de intensificarea fără precedent a atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la granița cu România, dar dă asigurări că nu există indicii privind o creștere a riscului pentru populație. Radu Miruță afirmă că numărul tot mai mare de fragmente descoperite în apropierea graniței este consecința directă a intensificării luptelor din Ucraina. „Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră”, a transmis ministrul interimar al Apărării. Peste 100 de drone detectate în 96 de ore, spune Miruță Miruță a prezentat și date privind activitatea militară monitorizată de armata română în ultimele patru zile. „În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”, a explicat ministrul. Potrivit acestuia, în aceeași perioadă, avioane de luptă NATO au fost ridicate preventiv de șapte ori, iar nivelul de alertă pentru misiunile de poliție aeriană a fost majorat de nouă ori. „Miroase a explozibil, a praf de pușcă” Deși insistă că populația din România nu este expusă unui risc mai mare, ministrul descrie în termeni direcți realitatea de la granița cu Ucraina. „Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”, a transmis Radu Miruță.
Miruță s-a apucat să rezolve și problemele altora. A sunat la Ministerul Apărării din Ucraina pentru a lămuri situația dronei căzute în Bulgaria
Ministrul interimar al Apărării, Dinel Miruță, spune că a contactat Ministerul Apărării din Ucraina pentru a clarifica informațiile privind drona care a ajuns pe teritoriul Bulgariei. Oficialul susține că partea ucraineană nu a confirmat că aparatul ar fi venit din România, iar drona nu a fost detectată de radarele militare românești sau bulgare și nici de cele ale Poliției de Frontieră. Miruță, discuții cu oficialii ucraineni despre dronă Miruță a declarat, joi seara, la B1 TV, că România a încercat să afle direct de la autoritățile ucrainene dacă există informații privind originea dronei. Loading … „Am luat legătura cu omologii de la Ministerul Apărării din Ucraina pe linia statului major. Ei au transmis că nu au vreo informație la momentul zilei de duminică, la momentul zilei în care s-a întâmplat, cum că drona aceea ar fi venit din România. Nu au vreo astfel de confirmare”, a declarat Dinel Miruță. Ministrul a explicat că aparatul nu a fost observat de sistemele radar din România, Bulgaria sau de cele ale Poliției de Frontieră. „Pe radarele Ministerului Apărării, care sunt acoperitoare în zona respectivă, că e o zonă cu relief plan, nu a fost observată. Pe radarele celor de la Poliția de Frontieră, din comunicările pe care ni le-au dat, de asemenea, pe radarele Ministerului Apărării din Bulgaria și ale autorităților, nu a fost”, a spus Miruță. Dinel Miruță a afirmat că a văzut imaginile și resturile dronei recuperate în urma incidentului: „Drona, am văzut-o și eu, resturi de acolo, e o dronă atipică, o dronă mică”, a declarat ministrul. Bulgaria anchetează originea dronei Pentru că aparatul a fost găsit pe teritoriul Bulgariei, ancheta privind modelul și originea acestuia revine autorităților de la Sofia, a explicat ministrul interimar al Apărării. „Având în vedere că nu e pe teritoriu românesc căzută, nu putem fi parte la anchetă. Adică autoritățile din Bulgaria fac ancheta respectivă, încearcă să-și dea seama despre model, despre distanța de la care putea fi lansată”, a explicat el. Radu Miruță Ce spune Miruță despre incidentul de la Costinești Referitor la drona descoperită la Costinești, unde autoritățile au închis temporar plaja, Miruță le-a transmis oamenilor să respecte indicațiile autorităților prezente la fața locului. „Unii oameni au o curiozitate care depășește capacitatea de a înțelege niște riscuri. Și în astfel de momente autoritățile statului sunt cele care totuși sunt coordonate de cineva și cel puțin pentru perimetrare și pentru ordinea efectuării operațiilor acolo pentru eliminarea pericolului sunt cele mai îndreptățite să stabilească secvența de pași”, a afirmat ministrul. Miruță a mai spus că, după incidentul de la Constanța, comunicarea dintre partea română și cea ucraineană s-a intensificat pe linia militară. Potrivit ministrului, România a solicitat un canal direct între forțele navale române și cele ucrainene, prin intermediul unei persoane de contact disponibile permanent. „Confirmăm cu ei, aproape în timp real, diverse evenimente pentru care noi avem nevoie de date”, a spus Miruță.
Avertismentul gen. Bălăceanu după incidentul Neptun Deep
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu consideră că România trebuie să ia în calcul mai multe scenarii după distrugerea celor două drone Gerbera în zona Neptun Deep. Incidentul a avut loc marți, în zona economică exclusivă a României. Dronele au fost distruse de scafandrii EOD ai Armatei Române, la 90 de mile marine travers de Constanța. În acest sens, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu ia în calcul două scenarii. Primul vizează un incident accidental. Al doilea presupune o acțiune deliberată. Loading … Miruță anunță distrugerea a două drone de tip Gerbera în zona Neptun Deep „Putem să plecăm de la un scenariu al pregătirii unei acțiuni hibride sau putem să plecăm de la ideea hazardului. Lucrurile acestea însă trebuie să plece de la următorul fapt: În momentul în care pregătești o operație chiar sub steag fals, îți atingi ținta. Ori nu avem o țintă atinsă nici în cazul dronei Maia și nici în cazul celor două drone. Pur și simplu au căzut”, a spus generalul la Realitatea Plus. Bruiajul poate afecta traiectoria unei drone și o poate trece pe modul automat. Bălăceanu ia în calcul și varianta unui spoofing, prin care controlul dronei ar putea fi preluat și direcționat către o anumită zonă. „Există posibilitatea bruierii sau chiar dacă rușii au ajuns la o tehnică superioară, specialiștiii cam contestă o asemenea variantă la spoofing, adică preiei controlul dronei și o duci unde vrei tu. Dar chiar în cazul bruierii, ea nu mai funcționează pe traiectoria normală, intră pe o dirijare tip pilot automat, dar nu are toate datele, ca atare se pierde în spațiul aerian, pentru că vorbim nu de drone maritime, din ce văd ci de drone aeriene, un spațiu aerian care poate să fie asupra unei zone terestre sau asupra unei zone maritime”, a continuat el. „Marele pericol este să se acționeze într-o operație sub steag fals” Virgil Bălăceanu spune că incidentele cu drone sunt frecvente pe flancul sud-estic al NATO. El consideră că Rusia exercită presiuni asupra regiunii prin acțiuni directe și indirecte. Potrivit generalului, zona rămâne volatilă atât timp cât continuă războiul din Ucraina. „Cert este că incidentele cu dronele sunt cele mai frecvente în flancul de sud-est, deci amenințările tip război hibrid, inclusiv incidente cu drone în derivă, că facem diferența între o acțiune hibridă și o dronă în derivă, sunt cele mai frecvente aici, ca atare rușii amenință flancul de nord-est și acționează uneori direct, alteori indirect pe flancul de sud-est. Situația cea mai volatilă este în zona noastră și va rămâne atâta timp cât continuă războiul din Ucraina. Marele pericol este să se acționeze într-o operație sub steag fals, să se producă o lovitură în zona Neptun Deep, platforma Alpha este instalată, ne pregătim ca să primim gaze anul viitor, ori un asemenea lucru va fi un test la adresa NATO și am să și explic de ce. În primul rând, o operație sub steag fals nu știi cine este autorul, îl presupui, și doi, să nu uităm, zona economică exclusivă nu intră sub incidența articolului 5. Sub articolul 5 intră apele teritoriale ale României”, a mai spus acesta.
Senatul dă testul pe legi disputate între PNL și PSD, jaloane în PNRR
Senatorii se reunesc astăzi, la ora 15.00, într-o nouă sesiune extraordinară, pentru a dezbate și, ulterior, pentru a da votul final pe trei proiecte de legi restante și disputate între politicieni. Ordine de zi, sesiune extraordinară Senat Cele trei proiecte de lege au generat opinii pro și contra în rândul partidelor din fosta coaliție. Strategia pentru conservarea Biodiversității – jalon PNRR de 1 miliard de euro. Condițiile PSD pentru vot Imagine aeriana a unei pepiniere in judetul Valcea. OCTAV GANEA / MEDIAFAX FOTO Primul proiect de lege vizează Strategia Națională și Planul de Acțiune pentru Conservarea Biodiversității 2026-2030. Proiectul a fost depus în Parlament, după ce Guvernul României l-a aprobat în iulie 2026 ca să stopeze degradarea naturii și pentru a alinia România la obiectivele europene și globale. Adoptarea acestui act normativ a fost o condiție critică (jalon PNRR) care a deblocat fonduri europene de aproape 1 miliard de euro pentru România. Strategia este construită în jurul a 4 mari direcții de intervenție: Conservarea și restaurarea ecosistemelor: refacerea zonelor naturale afectate (păduri, râuri, zone umede). Reducerea riscului de extincție: protejarea strictă a speciilor de plante și animale aflate în pericol. Utilizarea durabilă a resurselor: exploatarea responsabilă a pădurilor, apelor și solurilor. Consolidarea capacității: creșterea finanțării, a cercetării științifice și întărirea instituțiilor de control. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat ieri că PSD va vota strategia pentru conservarea biodiversității, doar dacă este bună pentru economie, dacă îndeplinește acordurile și cerințele de mediu și dacă aceasta nu va fi folosită ca pretext pentru blocarea construcției de autostrăzi și hidrocentrale. „Din perspectiva noastră, are un impact semnificativ pe termen lung. În plină criză energetică, Ministerul Mediului a venit, din punctul nostru de vedere, pe ultima sută de metri, cu o strategie care valorează cam un miliard de euro în PNRR. A lăsat-o în transparență cred eu, într-un moment nu foarte potrivit, atunci când atenția tuturor era îndreptată spre rezolvarea altor probleme urgente. Plecând de la declarațiile făcute de cei responsabili, am văzut următoarea chestiune spusă, și anume faptul că cei de la Bruxelles nu vor accepta ca jalon îndeplinit decât forma aceasta pregătită de ei și pe care au trimis-o la Senat. Pregătită cum? Chiar cu ONG-urile de mediu, ONG-uri care au oferit, în trecut, din bani publici, consultanță pentru protejarea păsărilor (…). Aici se ridică cel puțin două probleme din perspectiva aprobării acestei strategii. Ce se întâmplă cu siguranța energetică a României? Suntem în plin colaps energetic în acest moment, iar USR deja a blocat la CCR finalizarea a șapte hidrocentrale strategice”, a spus Grindeanu. Președintele PSD susține că strategia, în forma actuală, va compromite și actualele capacități de producție a energiei. Regulile de desfășurare a programului SAFE de 16,6 miliarde de euro Al doilea proiect pe ordinea de zi a plenului Senatului vizează programul SAFE. Senatul este primă cameră sesizată în acest caz. Propunerea legislativă vizează crearea cadrului instituțional și financiar urgent pentru implementarea Programului SAFE în România, evitând blocajele administrative. Prin acest instrument european, România accesează un împrumut masiv de peste 16,6 miliarde de euro destinat securității naționale și retehnologizării industriei autohtone de apărare. Completările legislative aduse ordonanței inițiale au fost impuse pentru a asigura reducerea birocrației și semnarea contractelor înainte de termenele limită europene. Proiectul vizează: deblocarea achizițiilor urgente – MApN și alte structuri de siguranță națională să poată semna contracte de achiziții fără blocaje financiare și contestații. exceptarea de la regulile de achiziție – Contractele derulate prin SAFE să fie exceptate de la regulile licitațiilor clasice și sunt considerate de importanță strategică. Vor fi derulate direct sau în parteneriat cu state UE. managementul Planului de Investiții – Cancelaria Prim-Ministrului și Ministerul Finanțelor primesc atribuții clare pentru a negocia implementarea acordului direct cu Comisia Europeană. Orice direcție majoră este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). garanția fluxului financiar – Modificarea legislativă stabilește circuitele bugetare clare pentru utilizarea celor 16,6 miliarde de euro primiți prin împrumutul SAFE, definind modul în care banii sunt distribuiți către fabricile din industria de apărare (ex: producție de muniție, transportoare, sisteme radar). Decarbonizarea sectorului energetic, condiție PNRR Al treilea proiect de lege de pe ordinea de zi de astăzi se referă la decarbonizarea sectorului energetic, o altă temă disputată între PNL – USR și PSD – AUR. Modificările propuse constau în reajustarea calendarului de închidere a grupurilor energetice pe cărbune (lignit și huilă) și securizarea banilor europeni din PNRR. Proiectul face parte din condiția obligatorie a Comisiei Europene pentru deblocarea cererii de plată numărul 4 din PNRR. Proiectul stabilește clar că eliminarea cărbunelui este definitivă pentru a îndeplini jalonul 114 din PNRR. Se reglementează scoaterea strictă din exploatare a 1.045 MW din capacități pe lignit și huilă, urmată de alți 710 MW. Sorin Grindeanu a cerut amânarea termenului de închidere a centralelor pe cărbune, depunerea unui proiect de lege care interzice închiderea capacităților energetice până la înlocuirea lor și susținerea legii privind decarbonizarea cu amendamente. Liderul PSD i-a cerut premierului demis Ilie Bolojan să meargă la Bruxelles pentru a renegocia și amâna termenul limită de 31 august privind închiderea centralelor pe cărbune. Ilie Bolojan a spus că „deciziile populiste privind centralele pe cărbune pot aduce României corecții de peste un miliard de euro”.
Radu Miruță, ironizat pe Facebook pentru cei 2 cm
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a anunțat că nivelul apei la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă a crescut marți cu 2 centimetri față de luni. Miruță a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care a explicat cât de importanți sunt acei doi centimetri, însă internauții au transformat postarea într-un loc unde îl pot ironiza pe ministrul interimar legat de cei doi centimetri. ”Aoleuuu… Cred că au adus-o francezii azi-noapte cu pistoalele de apă. Mare reușită”, a scris un internaut. ”Dacă crește Dunarea cu doi centimetri este fix pix. Lasați vrăjeala și puneți osul la muncă!”, a comentat altcineva. ”Doi centimetri sunt întotdeauna bineveniți, Doamne ajută!”, a mai scris un alt utilizator al rețelei sociale. ”Se pare ca nu doar la femei conteaza doi cm în plus! Suntem bine, doi centimetri în plus față de bulgari, e o performanță greu de egalat. +4 cm, pfff rupem zilele astea!”, a intervenit un altul. ”Să înțeleg că dacă arunci în aer un rinichi crește nivelul cu doi centimentri ? Și mai ziceați că doi centimetri nu contează!”, a comentat altcineva. ”Breaking News: Un nou episod din show-ul mi/mi/ru/ță spune lucruri traznite… doi centimetri …waw… Deci dacă scădea cu doi centimetri fără detonare azi a crescut cu doi centimetri după detonare = 0 cm”, a scris un alt internaut. ”E o bucurie mare când crește cu 2 cm… pe zi!”, ”Comedie zilnică cu tine, mulțumim”, ”Vă bateți joc de popor!”, ”Ești un fel de Moise”, ”Asta e postare la misto? Sau e pe bune?”, ”Asta îi tot spun și eu iubitei mele, doi centimetri chiar înseamnă mult!”, au fost doar câteva dintre comentariile celor care au comentat la postarea ministrului interimar al Apărării. Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost detonată cu 100 kg de explozibil Luni, Ministerul Apărării Naționale a anunțat finalizarea cu succes a operațiunii de detonare controlată a unei formațiuni de stâncă de pe Brațul Bala, desfășurată pentru a crește debitul pe Dunărea Veche și a asigura alimentarea cu apă a Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. La intervenție au participat peste 100 de militari și 16 mijloace tehnice. Miruță a declarat că intervenția era esențială pentru evitarea opririi centralei în contextul scăderii debitului Dunării și că fiecare zi suplimentară de funcționare reprezintă un câștig important pentru sistemul energetic și din punct de vedere economic.