Marcel Boloș, investiție de 742 de milioane de lei în spitale de recuperare: „Cea mai mare investiție din ultimii ani în acest segment adesea ignorat”
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că instituția pe care o conduce pregătește o investiție în valoare de 742 de milioane de lei în spitalele de recuperare. Oficialul a precizat că este „cea mai mare investiție din ultimii ani” într-un „segment esențial al sănătății„, unde „începe drumul real spre viața de după boală„. Ministrul Marcel Boloș a anunțat că a încheiat 15 contracte, în valoare de 742 de milioane de lei, ce vor fi investiți pentru modernizarea și dotarea cu echipamente medicale a spitalelor de recuperare din 10 zone ale țării. „Bilanțul acestei săptămâni: 15 contracte, 742 milioane lei, spitale de recuperare în toate regiunile țării. Infrastructura de recuperare medicală va primi în sfârșit ce merită. Vorbim de cea mai mare investiție din ultimii ani în acest segment esențial al sănătății – adesea ignorat, deși exact aici, în centrele de recuperare, începe drumul real spre viața de după boală.”, a precizat Marcel Boloș, într-o postare pe Facebook. Proiectul vizează „dezvoltarea serviciilor de recuperare neuropsihomotorie pentru copii, modernizarea centrelor de balneologie și recuperare medicală, precum și extinderea și reabilitarea infrastructurii existente” în instituții medicale din Cluj, Bihor, Constanța, București, Harghita, Prahova, Argeș, Galați, Botoșani și Arad. „Investim în spitale din Cluj, Bihor, Constanța, București, Harghita, Prahova, Argeș, Galați, Botoșani și Arad, care vor putea primi peste 260.000 pacienți anual. Investițiile vor asigura dotarea acestor unități cu echipamente medicale de ultimă generație și implementarea standardelor de eficiență energetică nZEB. Proiectele includ dezvoltarea serviciilor de recuperare neuropsihomotorie pentru copii, modernizarea centrelor de balneologie și recuperare medicală, precum și extinderea și reabilitarea infrastructurii existente. Este o investiție în capacitatea României de a oferi tratamente de calitate după ce viața a fost deja dată peste cap..fie de un accident, o boală gravă sau o intervenție chirurgicală majoră.”, a mai adăugat ministrul. Foto: Facebook/Marcel Boloș Citește și: PNL votează lista miniștrilor și acordul politic / Biroul Politic se reunește duminică Marcel Boloș: România poate accesa 6 miliarde de euro prin Planul Național Social pentru Climă Marcel Boloș: „1,3 miliarde euro din PNRR au intrat astăzi în conturile României” Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul … vezi toate articolele
Marcel Boloș: E limpede că noi vom avea și spitale pe care le vom elimina din PNRR, dar nu rămân fără sursă de finanțare
Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, spune că „E limpede că noi vom avea și spitale pe care le vom elimina din PNRR, dar nu rămân fără sursă de finanțare.” „E limpede că noi vom avea și spitale pe care le vom elimina din PNRR, dar nu rămân fără sursă de finanțare. Sunt niște proiecte pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea serviciului public de sănătate cu care nu ne putem juca și asigurăm continuarea. -Vor fi finanțate de la buget, asta înseamnă deficit. Analizăm și posibilitatea de a le finanța din politica de coeziune, avem încă o sursă de finanțare în politica de coeziune, în politica de sănătate.”, a declarat Marcel Boloș la TVR. CITEȘTE ȘI: Mirabela Năstase a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității Hyperion. Vreme de 3 ani a fost redactor la revista VIP, unde a făcut reportaje și interviuri … vezi toate articolele
Marcel Boloș, despre propunerea lui Nicușor Dan: Dacă am avea module informatice antifraudă operaționale, nu ar trebui să apelăm la SRI
Marcel Boloș, ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, a discutat la TVR Info despre ultima propunere a lui Nicușor Dan de a combate evaziunea fiscală. Ministrul nu crede că ar trebui să se apeleze la SRI. „Mi se pare foarte delicat. În mod firesc, România, ca să-și rezolve problema pentru creșterea încasărilor din combaterea evaziunii fiscale, ar trebui să aibă modulele informatice antifraudă operaționale. Toată lumea asta lucrează cu aceste module antifraudă, de la firmele organizate de tip carusel până la modulele antifraudă pentru casele de marcat fiscale și marii contribuabili. Dacă am avea toate aceste module informatice, nu ar trebui să apelăm la SRI. Tranzitoriu, orice culegere de informații pe care sistemele informatice ar trebuie să le rezolve – pentru că noi, să nu uită, am implementat e-Factura, e-TVA, e-Transport, am fost celebru cu aceste măsuri -, ar trebui să folosim aceste volume de bază de date ca să combatem evaziunea fiscală prin modulele antifraudă. Dar până atunci, soluția aceasta cu detectarea acestor rețele de companii care lucrează prin firme suveică și ajung în final să fraudeze bugetul de stat poate fi o soluție”, a spus ministrul Marcel Boloș. Citește și: Marcel Boloș: „E limpede că noi vom avea și spitale pe care le vom elimina din PNRR, dar nu rămân fără sursă de finanțare” Iulian Constantin are o experiență de peste 4 ani în presă după ce a absolvit Facultatea de Jurnalism în anul 2019. A lucrat ca reporter TV, fotograf și a colaborat cu mai multe reviste și ziare. Hobby-urile … vezi toate articolele
Marcel Boloș, despre RISCUL suspendării fondurilor europene: Sper să facem demersurile necesare
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene Marcel Boloș a declarat joi, la finalul ședinței de Guvern, că România trebuie să implementeze reforma fiscală angajată prin PNRR pentru a continua în condiții de normalitate implementarea programului. „Eu sper să nu ajungem în această situație (suspendarea fondurilor europene – n.r.) și să facem demersurile necesare pentru ca România să își protejeze interesele financiare”, a spus Marcel Boloș. Oficialul a explicat că regulamentul prevede că „într-o situație de deficit bugetar excesiv, Comisia poate să propună Consiliului suspendarea noilor angajamente pentru PNRR”, însă a precizat că România se concentrează acum pe încheierea renegocierii. „Reforma fiscală este un angajament ferm al României și, ne place sau nu ne place, trebuie să o punem în aplicare”, a adăugat ministrul, arătând că acest angajament era parte din cererea de plată numărul 3, respectiv a fost preluat în planul fiscal. El a adăugat că, la renegocierea PNRR, una dintre propunerile României va fi devansarea a 55 de jaloane aferente cererii de plată numărul 4. „Este foarte importantă, la renegociere, partea de restructurare a cererilor de plată și propunerea noastră va fi ca pentru cererea de plată numărul patru să devansăm un număr de 55 de jaloane și ținte care, deja, sunt îndeplinite și odată cu aceasta să creștem valoarea cererii de plată care, după cum știm, inițial era de 2,7 miliarde euro. Să creștem cu trei miliarde de euro valoarea bugetului acesteia, astfel încât în final, când depunem cererea de plată numărul patru, ca orizont de timp, după modificarea PNRR sfârșit de luna iunie – început de luna iulie, valoarea acesteia să ajungă în jur de 5,7 miliarde euro. Totodată, știm că anumite obiective de investiții au avut un progres fizic și financiar destul de scăzut. Încercăm să le înlocuim cu obiective de investiții care corespund obiectivelor Planului Național de Redresare și Reziliență și au fost finanțate din surse ale bugetului de stat”, a explicat ministrul. Cererea de plată numărul 3 va fi încasată, parțial, la sfârșitul lunii mai „Până acum, am încasat 9,2 miliarde euro din pre-finanțare și cele două cereri de plată. Cererea de plată numărul trei, parțial, urmează să fie încasată la sfârșitul lunii mai, în valoare de 1,3 miliarde euro. De asemenea, foarte important este că, la sfârșitul lunii aprilie, am depus aplicații de plată din Politica de Coeziune, care este cea de-a doua sursă de finanțare a României, cu un buget de 44 de miliarde de euro. Am depus aplicații de plată în valoare de 1,8 miliarde de euro (…) Deci, cu alte cuvinte, sunt investiții compatibile cu Planul Național de Redresare și Reziliență. Mă refer aici la componenta de infrastructură de apă și canalizare, componenta de infrastructură de transport sau conectivitate, cum îi spunem noi, la rețelele de transport europene și naționale”, a precizat Boloș. Conform ministrului Fondurilor Europene, „acolo unde constatăm că avem termene care sunt pentru obiective de investiții ce nu pot fi duse la bun sfârșit până la finele acestui an, să încercăm să le amânăm pentru anul viitor, până pe 31 august 2026”, pentru ca riscul de penalități să fie scăzut. Sursa foto: EDUARD VINATORU / MEDIAFAX CITEȘTE ȘI: Agenția Moody’s coboară la „negativă” perspectiva ratingului de țară al României! Prof.univ. Cristian Socol: Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale a României. Comparație cu țările UE / EXCLUSIV Mediafax Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Boloş, despre închiderea centralelor pe cărbune: Discuţiile sunt de a amâna scoaterea din funcţiune, nu de a nu respecta angajamentul faţă de Comisie
Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a afirmat că discuţiile cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcţiune a centralelor pe cărbune. Astfel, planul de investiţii care compensează cei 1.755 de megawaţi produşi de acestea va fi dus la bun sfârşit. Întrebat la finalul şedinţei de Guvern despre ce ar putea face țara noastră în condițiile în care oficialii de la Bruxelles insistă cu închiderea centralelor pe cărbune, acesta a afirmat că angajamentul față de Comisie va fi respectat. „Raportat la problema scoaterii din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune este o problemă de interes naţional. Sunt 1.755 de megawaţi, după cum vă poate confirma şi Ministerul Energiei care deţine informaţiile detaliate. Discuţiile pe care le avem cu Comisia Europeană sunt de a amâna scoaterea din funcţiune, nu de a nu ne respecta angajamentul faţă de Comisie pentru scoaterea din funcţiune a acestor capacităţi energice şi de a amâna până când planul de investiţii care compensează cei 1.755 de megawaţi va fi dus la bun sfârşit. Este vorba de centralele de la Turceni şi Işalniţa şi este o problemă de siguranţă energetică naţională care afectează prin scoaterea din funcţiune a capacităţilor energetice pe bază de cărbune, afectează siguranţa energetică a Românie”, a declarat Marcel Boloş. CITEȘTE ȘI: Marcel Boloș, despre RISCUL suspendării fondurilor europene: Sper să facem demersurile necesare Prima ședință a guvernului condus de premierul INTERIMAR Cătălin Predoiu: Se discută despre aprobarea a patru proiecte Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: „Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!” Comisia Europeană îndeamnă România să elimine restricțiile privind stabilirea PREȚURILOR la gaze. Reacția producătorilor și furnizorilor și impactul în facturi De ce a sărit cursul euro de PRAGUL psihologic de 5 lei și care sunt șansele să coboare sub el? Explicațiile și previziunile președintelui CFA România Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde … vezi toate articolele
Boloș: Până la sfârșitul lunii iulie trebuie să avem decizia de aprobare a PNRR-ului modificat/ Ce spune despre evoluția cursului leu-euro?
„I-am spus domnului prim-ministru interimar că este esențială continuarea procesului de renegociere cu Comisia Europeană întrucât tehnic, până la sfârșitul lunii mai, trebuie să finalizăm aceste demersuri foarte importante pentru țara noastră, astfel încât dacă închidem tehnic procesul de renegociere, până la sfârșitul lunii iulie să avem decizia de aprobare a PNRR modificat”, spune Marcel Boloș, după discuțiile de lucru de la Palatul Victoria cu Cătălin Predoiu. Întrebat dacă starea de interimat în care se află actualul Executiv încurcă procesul de renegociere a PNRR, Boloș arată că mâine, în ședința de Guvern, va aproba un memorandum care „să continue mandatarea MIPE pentru a putea face demersurile legale în vederea renegocierii PNRR-ului”. „Nu poate adopta proiecte de legi și nu poate adopta proiecte de ordonanță de urgență, dar mandatul de care are nevoie pentru renegociere se aprobă pe bază de memorandum pe care-l vom prezenta în Guvern, mâine, astfel încât Guvernul interimar să continue mandatarea MIPE pentru a putea face demersurile legale în vederea renegocierii PNRR-ului. Cred că din acest punct de vedere, formalitățile necesar pentru renegociere le vom avea închise”. Cât despre banii pe care România i-ar putea pierde în cazul în care nu îndeplinește reformele asumate în fața Comisiei, Boloș spune: „Pentru ceea ce înseamnă implementarea programelor de finanțare, aici lucrurile merg înainte. Este pentru România foarte important să închidem renegocierea pentru că dacă continuăm cu PNRR nemodificat avem un risc de penalizare pe care l-am mai menționat în ceea ce privește implementarea investițiilor de 13,7 miliarde de euro”. Moneda europeană se apropie de 5,1 lei Cursul leu-euro aduce „îngrijorări”, recunoaște Marcel Boloș. El spune că aceste evoluții din piață trebuie „tratate cu prudență”. „Sigur nu este o evoluție care să nu ne dea îngrijorări creștere cursului de schimb valutar și evoluția aceasta pe care o avem în raportul leu-euro din punct de vedere al Planului Național de Redresare și Reziliență, dar mai mult, din punct de vedere al stabilității și impactului asupra piețelor financiare, trebuie să tratăm cu prudență aceste evoluții (…) Acum sigur că e o perioadă și determinată și generată și de instabilitatea aceasta a alegerilor la nivel național și vom vedea cum evoluează, conchide șeful MIPE. Banca Națională a României (BNR) a publicat, miercuri, la ora 13, cursul de 5,0991 de lei pentru un euro. Este o creștere consistentă față de cotația băncii centrale de marți, prima zi în care depășise pragul psihologic, respectiv 5,0378 de lei. Cifrele BNR indică o creștere nominală de 0.0613 de lei, în contextul în care în ultima perioadă, ecartul era de cel mult 0.0002 de lei de la o zi la alta. (CITEȘTE MAI MULTE – AICI) Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele