Ciolacu îi atrage atenția lui Bolojan: Dacă vrem ca România să nu intre în recesiune, e nevoie de investiții. Cu AUSTERITATE oarbă nu ajungem nicăieri
Fostul premier Marcel Ciolacu anunță, într-o postare pe Facebook, că România a evitat recesiunea, menținându-se pe o traiectorie de creștere economică, în timp ce zece state din Uniunea Europeană au înregistrat scăderi economice în ultimii doi ani. În același timp, Ciolacu avertizează Guvernul Bolojan că, pentru a evita recesiunea, România trebuie să continue politica investițiilor în infrastructura mare și prin programe precum „Anghel Saligny”, respingând „măsurile de austeritate oarbă”. „Astăzi, Institutul Național de Statistică a confirmat că România rămâne pe plus. Cifrele oficiale arată că economia României a rezistat bine, rămânând pe o traiectorie de creștere economică. România nu a intrat în recesiune și asta este o veste foarte bună pentru economie”, transmite fostul lider PSD, joi, pe Facebook. Potrivit acestuia, în context, conform datelor Eurostat, 10 ţări din UE27 au avut scădere economică anuală în ultimii doi ani – Germania, Austria, Olanda, Irlanda, Finlanda, Suedia, Ungaria, Malta, Estonia sau Letonia. „De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut cea mai ridicată viteză de convergență față de media UE27, ajungând din urmă Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 78% din media UE, în ceea ce privește convergența reală – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Am reușit asta mergând pe un model bazat pe investiții publice masive (din buget si fonduri europene) și crearea de locuri de muncă. Am făcut cele mai mari investiții publice din istoria României, de peste 54 de miliarde de euro. În această perioadă, s-au realizat cele mai mari investiții în autostrăzi și drumuri rapide, în infrastructura de educație și sănătate și în lucrări de infrastructură locală”, susține el. „România are nevoie de dezvoltare” Marcel Ciolacu mai spune că „doar prin măsuri de austeritate oarbă nu ajungem nicăieri”. „Dacă vrem ca România să nu intre în recesiune, trebuie să mizăm tot pe investiții. Investițiile în infrastructura mare, dar și cele din Programul Anghel Saligny trebuie să continue, pentru a crea efecte de multiplicare și a mări potențialul economiei românești”, precizează Ciolacu. În trimestrul 2 al acestui an, comparativ cu trimestrul anterior, PIB a crescut cu 1,2%, arată estimările „semnal”, publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS). De asmenea, economia ţării a înregistrat o creştere de 0,3 % în trimestrul 2, faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier. Foto: ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX AUTORUL RECOMANDĂ: Finanțiștii avertizează: vine STAGFLAȚIA! Fenomenul care crește sărăcia, confirmat de cifrele INS Guvernul pune FRÂNĂ proiectelor finanțate prin PNRR și programul „Anghel Saligny”. MIPE a pus în transparență o OUG care blochează toate investițiile
Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au fost avertizați din august 2024 că România se îndreaptă spre dezastru bugetar (Europa Liberă)
Potrivit documentelor „strict confidențiale” obținute de Europa Liberă, primii oameni din stat, președintele Klaus Iohannis, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului Nicolae Ciucă, au fost avertizați încă din august 2024 cu privire la riscul unei crize bugetare dacă nu se introduc măsuri urgente de austeritate. În total, șase informări clasificate au fost trimise între august și decembrie 2024, prin poșta militară a SRI, la Cotroceni, Guvern și Parlament, informează Europa Liberă România. Unul dintre cele mai dure avertismente, datat 31 octombrie 2024, clasificat „Strict Confidențial” și marcat „Urgent”, arată că România risca să depășească semnificativ ținta de deficit bugetar de 5%. Avertismentele, semnate de ministrul Finanțelor Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, și șefa ANAF, Nicoleta Cârciumaru, subliniau că, fără ajustări, România s-ar putea confrunta cu creșterea costurilor de finanțare și chiar incapacitate de plată. Boloș și-a apărat demersul, spunând că a fost singurul oficial care a atras atenția asupra situației și că informările au rămas confidențiale pentru a nu alarma piețele financiare . La finalul anului 2024, deficitul a ajuns la 9,3% din PIB.
Constantin Toma: Ciolacu are o mare vină pentru situația financiară a țării
Fostul premier Marcel Ciolacu are o mare vină pentru situația financiară a țării, spune primarul PSD al Buzăului, Constantin Toma. Constantin Toma consideră corecte măsurile fiscale anunțate de Guvernul condus de Ilie Bolojan. „Aceste măsuri sunt necesare. Bineînțeles că vor afecta pe toată lumea și TVA-ul și, indirect, consumul (…), dar această măsură părerea mea e că a fost luată pentru a crește încrederea partenerilor finanțatori și a Comisiei Europene (…). Dar dacă nu vor fi dublate de măsuri luate în economie, în sensul în care să dezvoltăm, să aducem investitori noi, cei care sunt deja în România să capete încredere și să-și dezvolte afacerile, nu ne va fi bine”, a spus primarul Buzăului la RFI. El critică pe de altă parte conducerea propriului partid: „PSD este liniștit, așteaptă să-și rupă gâtul primul-ministru. Ce să vă spun, eu sunt critic acum cu partidul meu, pentru că a luat cele mai proaste măsuri în ultimii doi ani, legat de zona bugetară și acum ei susțin că domnule, noi n-am făcut nimic, că de fapt, a venit așa, de la Sfântul Duh situația asta peste noi (…). Au intrat la Putere, dar stau liniștiți aici, nici usturoi n-au mâncat, nici gura nu le miroase. Este aceeași echipă la conducere, nu se întâmplă nimic, s-a creat o mare diferență între actuala care este și fosta conducere și restul partidului și practic, în momentul ăsta, deciziile sunt la cei cinci-șase oameni care sunt acolo și se rotesc între ei. Nu mai este o legătură cu poporul a PSD-ului, în momentul ăsta, o parte s-au dus la AUR, foarte mulți, asta este!”. Constantin Toma îl critică pe fostul premier PSD Marcel Ciolacu, pentru faptul că nu-și asumă vina pentru situația financiară a țării: „Am citit și eu o declarație a lui Marcel Ciolacu, care din păcate, el nu recunoaște nimic. Domnule, hai să fim responsabili, ai o mare vină, Marcel Ciolacu, în această situație”.
Dezastrul privind România nu este validat de datele statistice. România a avut CREȘTERE economică, în timp ce 10 țări din UE au avut cădere economică
În ultimii ani, economiile europene s-au confruntat cu crize multiple, începând de la pandemie până la criza energetică și impactul costisitor al războiului din Ucraina. Toate au avut ca efect o criză economică, care a lovit asimetric principalele economii europene. Totuși, cifrele oficiale arată că economia României a rezistat bine, rămânând pe o traiectorie de creștere economică. România nu a intrat în recesiune. Conform datelor Eurostat, 10 țări din UE27 au avut cădere economică anuală în ultimii 2 ani. Germania, Estonia, Austria și Finlanda în 2023 și 2024, Cehia, Irlanda, Luxemburg, Ungaria și Suedia în 2023 iar Letonia în 2024. Estonia, Irlanda Letonia, Ungaria, Malta, Olanda, Austria și Finlanda au fost în recesiune tehnică în ultimii 2 ani. PIB-ul României a crescut de la 242 miliarde euro în anul 2021 la 354 miliarde euro în anul 2024, ceea ce înseamnă un plus de 46%. De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut cea mai ridicată viteza de convergență față de media UE27, egalând Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 79% din media UE, în ceea ce privește convergența reală – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare. Profiturile mai mari în mediul de afaceri din ultimii ani au permis ca sănătatea financiară să crească în economie. Datele Băncii Naționale a României arată că îndatorarea totală a companiilor și populației a scăzut la 44,2% în anul 2024 iar rata creditelor neperformante în sectorul bancar a scăzut cu 1 pp, la 2,41%, la finalul anului trecut. România trebuie să continue modelul bazat pe investiții și crearea de locuri de muncă. Fostul premier Marcel Ciolacu a publicat joi un mesaj în care a atașat bilanțul PSD la guvernare. Social-democrații susțin că în timpul guvernării sale din ultimii ani s-au făcut cele mai mari investii publice din istorie, 54 milioane de euro. Tot în această perioadă, PSD spune că s-au construit cei mai mulți kilometri de autostradă, care au fost și dați în folosință. Potrivit datelor PSD, ar fi vorba despre 382 de kilometri de drumuri de mare viteză în plus. Totodată, social-democrații anunță „cea mai mare creștere a salariului mediu net” și susțin că acesta a crescut cu 47%. De asemenea, PSD mai precizează în bilanțul său că a înregistrat și cea mai mare creștere a salariului minim (+76%), precum și cea mai consistentă creștere a pensiilor (+70%). CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu prezintă bilanțul PSD la guvernare: „Știu că vor exista multe critici și mi le asum” Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor: „Hai să nu dăm foc la casă și să dăm vina pe pompier. Lăsați Banca Națională a României în pace!” Profesorul de economie Adrian Mitroi DEMONTEAZĂ “apocalipsa economică”: „N-are nimic de-a face cu realitatea” Lucrează de 12 ani în presa centrală și este autorul unor investigații jurnalistice centrate pe domeniul Justiției, dar și pe conexiunile dintre mediul politic și cel de afaceri. S-a alăturat … vezi toate articolele
Ilie Bolojan a luat act de DEMISIA lui Ciolacu. Premierul interimar va fi desemnat marți
Președintele interimar Ilie Bolojan a luat act de demisia lui Marcel Ciolacu și a anunțat că marți, în prima parte a zilei, va desemna un premier interimar, anunță Administrația Prezidențială. Premierul Marcel Ciolacu și-a anunțat demisia luni seară, în urma unei ședințe tensionate a conducerii PSD, în care partidul a decis oficial ieșirea de la guvernare. „Le-am propus colegilor mei ieșirea din coaliția de guvernare, care implicit duce la demisia mea din funcția de prim-ministru”, a declarat Marcel Ciolacu la finalul ședinței Consiliului Politic Național al PSD. El a adăugat că actuala coaliție „nu mai este legitimă”, după ce candidatul alianței „România Înainte”, Crin Antonescu, nu a reușit să intre în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Miniștrii PSD vor rămâne în funcții cu titlul de interimari, până la formarea unui nou executiv. Tot în ședința de luni, conducerea PSD a votat ca partidul să nu susțină niciun candidat în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Foto: Alexandra Pandrea CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Infografic | Filmul complet al anulării alegerilor prezidențiale din 2024
Alegerile prezidențiale din 2024 au fost un șoc pentru întreaga clasă politică românească și un test de rezistență pentru instituțiile democratice ale statului. Ceea ce a început ca o cursă electorală neașteptat de volatilă, s-a transformat într-un scandal național cu implicații internaționale, încheiat cu o decizie istorică: anularea întregului proces electoral de către Curtea Constituțională a României (CCR), pe 6 decembrie 2024. Redăm, pas cu pas, firul complet al celor mai tensionate luni din politica postdecembristă. Turul I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024 a adus o surpriză uriașă: Călin Georgescu, un outsider politic susținut masiv în mediul online, a câștigat cu 22,94% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat candidata USR, Elena Lasconi, cu 19,17%. PSD și PNL, marile partide ale ultimelor trei decenii, au fost eliminate din turul decisiv. Șocul în interiorul partidelor tradiționale a fost amplificat de faptul că, în campanie, Georgescu nu avusese prezență în media clasică, dar explodase pe TikTok, acolo unde milioane de vizualizări îl transformaseră într-un fenomen greu de explicat. CSAT intră în scenă: alegeri influențate cibernetic Pe 18 noiembrie, cu câteva zile înaintea votului, președintele în exercițiu Klaus Iohannis convocase Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) într-o ședință neobișnuită, fără explicații clare publice la acel moment. Abia pe 28 noiembrie, Administrația Prezidențială a publicat un comunicat oficial care detalia o serie de concluzii grave: „Au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral”, se arăta în comunicatul CSAT. Tot în același comunicat se preciza că un candidat – neindicat oficial, dar evident fiind Călin Georgescu – ar fi fost promovat agresiv pe TikTok fără să respecte regulile campaniei electorale. „A beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic (…) fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă”. Terheș contestă, CCR decide renumărare. Ciolacu: „Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o” Tot pe 28 noiembrie, europarlamentarul Cristian Terheș, candidatul la prezidențiale al Partidului Național Conservator Român, a depus o contestație la CCR, prin care a cerut renumărarea voturilor din primul tur, invocând nereguli. Premierul Marcel Ciolacu a fost întrebat despre acest demers într-o apariție televizată la Observator Antena 1 și s-a distanțat ferm. „Nu am nicio așteptare de la această renumărare. Dimpotrivă, se închide un capitol. E o decizie a membrilor CCR. Nu mă privește pe mine, n-am cerut-o. (…) Sper că nu crede cineva că europarlamentarul, domnul Terheș, a fost pus de PSD”, a precizat șeful social-demcoraților și premierul țării. (Citește mai multe AICI) CCR validează turul I. Ciolacu: „Aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde” Pe 2 decembrie, CCR a respins contestația lui Cristian Terheș și a validat oficial rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale 2024. „Judecătorii constituționali au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestației candidatului Terheș Cristian Vasile. Totodată, Curtea a hotărât, în unanimitate: 1) confirmarea și validarea rezultatului alegerilor pentru funcția de președinte a României din primul tur de scrutin din data de 24/11/2024; 2) organizarea celui de-al 2-lea tur de scrutin pentru alegerea președintelui României, în ziua de duminică, 08/12/2024”, declara Marian Enache, președintele CCR. Ciolacu a reacționat din nou: „Consider în continuare că eu aș fi fost pus într-o situație total neplăcută ca să câștig un loc la masa verde. Și mă bucur că se vede că am fost de bună-credință de la început”. (Citește mai multe AICI) Presiunea societății civile. Iohannis declasifică documentele CSAT Societatea civilă și o parte a presei au cerut insistent declasificarea documentelor prezentate în CSAT. Pe 4 decembrie 2024, Klaus Iohannis le face publice: 5 documente – de la MAI, SIE, SRI (două) și STS – sunt puse la dispoziția opiniei publice. Una dintre notele informative ale SRI menționează clar: „Ascensiunea candidatului Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creștere a popularității, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reușit să-i asigure victoria în primul tur, cu 22,94%”. În același document se mai arăta: „Călin Georgescu a declarat la AEP zero lei buget de campanie (…) însă datele deținute au relevat implicarea contului TikTok ‘bogpr’, utilizat de cetățeanul român Bogdan Peșchir, în finanțarea promovării lui Georgescu. (…) Acesta a efectuat plăți în valoare de 381.000 de dolari, în perioada 24.10 – 24.11 2024 către utilizatori ai unor conturi de TikTok implicați în promovarea candidatului Călin Georgescu, inclusiv după data închiderii campaniei electorale”. Documentele declasificate de Klaus Iohannis: Document CSAT Ministerul Afacerilor Interne Document CSAT Serviciul de Informații Externe Document CSAT Serviciul Român de Informații I Document CSAT Serviciul Român de Informații II Document CSAT Serviciul de Telecomunicații Speciale CCR anulează alegerile prezidențiale. Iohannis: „Este o situație nemaiîntâlnită” Pe 6 decembrie 2024, în urma documentelor declasificate, Curtea Constituțională ia decizia istorică: anulează întreg procesul electoral pentru alegerea președintelui. O premieră absolută în istoria postdecembristă a României. Klaus Iohannis face declarații de la Palatul Cotroceni: „Curtea Constituțională a României a decis să anuleze alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în aceste zile. Decizia Curții Constituționale este obligatorie pentru toată lumea și noi toți ne conformăm. Este o situație nemaiîntâlnită până acum și cred că este bine să ne amintim un pic cum s-a ajuns aici”. (Citește mai multe AICI) Tot pe 6 decembrie, Marcel Ciolacu scria pe rețelele sociale: „Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei”. (Citește mai multe AICI) Alegerile se reiau în mai 2025. Crin Antonescu, candidat comun. Georgescu e scos din joc Pe 16 ianuarie 2025, Guvernul stabilește noul calendar al alegerilor prezidențiale: primul tur – 4 mai, al doilea – 18 mai. Klaus Iohannis demisionează și pleacă de la Cotroceni în 12 februarie, iar interimatul este preluat de Ilie Bolojan, care afirmă: „A fost o situație
Marcel Ciolacu: Veniturile totale la buget au crescut cu 16% în martie și au ajuns la aproape 10,5 miliarde de euro, un RECORD
Premierul Marcel Ciolacu a declarat miercuri, la începutul ședinței de Guvern, că veniturile totale la bugetul de stat au înregistrat o creștere de 16% în luna martie şi au ajuns la 10,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un record. „Începem cu o veste bună legată de situaţia financiară a ţării. Veniturile totale la buget au crescut cu 16% în martie şi au ajuns la aproape 10,5 miliarde de euro, de fapt este un record”, a spus Marcel Ciolacu. Șeful Executivului a precizat că evoluția pozitivă a veniturilor bugetare ar putea continua și în luna aprilie. „Din datele preliminare, depăşim acest nivel în aprilie, când putem avea o premieră bugetară în ultimii 10 ani”, a adăugat premierul Ciolacu. CITEȘTE ȘI: Marcel Ciolacu: Remarc valul de investiții germane în România. Uzina va ajunge la un total de circa 1000 de angajați Marcel Ciolacu anunță lansarea Platformei Naționale de Raportare Unică în Învățământul Superior Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Guvernul ia în calcul o ședință comună cu executivul de la Viena. Cum a venit invitația?
Guvernul României analizează posibilitatea organizării unei ședințe comune cu executivul austriac, în urma unei invitații primite de premierul Marcel Ciolacu din partea cancelarului Austriei, Christian Stocker. Potrivit informațiilor obținute de Gândul din surse politice, propunerea a fost făcută în cadrul unei discuții informale care a avut loc sâmbătă, la Vatican, cu ocazia funeraliilor Papei Francisc. Invitația la ședința comună nu a fost singura întinsă de oficialul de la Viena. Cancelarul Stocker l-a invitat pe Marcel Ciolacu și la meciul de fotbal dintre România și Austria, care va avea loc în luna iunie. „O să câștigăm”, i-a transmis premierul, potrivit surselor Gândul. Relațiile diplomatice dintre România și Austria au fost tensionate în ultimii ani, mai ales din cauza veto-ului austriac privind aderarea la spațiul Schengen, blocaj care a fost în cele din urmă depășit în urma negocierilor purtate de Guvernul de la București. foto: Alexandra Pandrea/ Gândul.ro CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Premierul Marcel Ciolacu, după participarea la funeraliile Papei Francisc: Ne-am luat rămas bun de la un pastor și un lider
Cel puțin 130 de delegații străine din peste 50 de țări au participat, sâmbătă, la funeraliile Papei Francisc. Din delegația României au făcut parte președintele interimar, Ilie Bolojan, precum și prim-ministrul Marcel Ciolacu. Premierul României, Marcel Ciolacu (d), la Vatican Cu această ocazie, premierul României a transmis un mesaj emoționant pe rețelele de socializare. „Cu emoție și recunoștință, am participat astăzi, la Vatican, la funeraliile Papei Francisc. Ne-am luat rămas bun de la un pastor și un lider, care cu caldurǎ, compasiune și înțelegere a avut întotdeauna grijǎ de semenii săi și a găsit mereu alinare pentru cei suferinzi. Pentru poporul român, Papa Francisc a avut întotdeauna un gând bun, iar vizita sa din 2019 va rămâne mereu în amintirea noastră”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook. Sicriul Papei Francisc a ajuns, sâmbătă, la Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, pentru a fi înhumat, după ce peste 250.000 de credincioşi au asistat la funeralii în Piaţa Sf. Petru. FOTO – Facebook.com/CiolacuMarcel Marian Tănase are o experiență de peste 20 de ani în presa online. A absolvit Facultatea de Jurnalism din cadrul Universității Hyperion în anul 2001, iar în 2002 se angaja deja la portalul Apropo.ro, … vezi toate articolele
Marcel Ciolacu se va întâlni cu toți miniștrii pe tema PNRR. România vrea prelungirea termenului pentru investițiile majore până în 2026
Premierul Marcel Ciolacu se va întâlni, începând de luni, cu toți miniștrii și șefii de agenții care gestionează proiecte finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a evalua stadiul implementării și a discuta eventualele blocaje, au declarat surse guvernamentale pentru Gândul. Guvernul a primit recent un nou raport de la Comisia Europeană, pe baza căruia ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a realizat o informare detaliată. Premierul a decis să aibă discuții individuale cu fiecare responsabil de componenta PNRR pentru a clarifica situația actuală. Totodată, Executivul ar fi transmis Comisiei Europene o solicitare de prelungire a termenului pentru realizarea investițiilor majore până în anul 2026, au mai delcarat sursele citate. Foto: Mediafax – Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele