Rubio, declarație surpriză: „Ucraina a construit cea mai puternică și mai formidabilă armată din Europa”. Câți soldați pierd rușii pe lună
Într-o declarație acordată Fox News pe 14 mai, în timpul călătoriei în China cu Donald Trump, șeful diplomației SUA, Marco Rubio a susținut că Forțele Armate ale Ucrainei au evoluat în cea mai capabilă forță de luptă a Europei, în ciuda populației și resurselor militare mai mari ale Rusiei. „Forțele Armate ale Ucrainei sunt cele mai puternice și mai formidabile forțe armate din toată Europa chiar acum”, a spus Rubio pentru Fox News. „Dacă te uiți, rușii pierd de cinci ori mai mulți soldați pe lună decât ucrainenii, iar Ucraina este o țară mai mică și are o armată mai mică”, a spus Rubio. „Totuși, merită menționat în mod clar că forțele armate ucrainene sunt în prezent cele mai puternice și mai puternice din toată Europa – evident, într-o măsură semnificativă datorită ajutorului pe care l-au primit, dar și datorită experienței de luptă pe care au acumulat-o”, a adăugat el. Rubio a descris, de asemenea, amploarea pagubelor umane și economice ale războiului ca fiind enormă pentru ambele țări, menționând în același timp că Rusia continuă să sufere pierderi majore pe câmpul de luptă. „Rușii pierd între 15 și 20.000 de soldați pe lună – uciși. Nu răniți, ci, exact, uciși”, a declarat Rubio. În același timp, el a recunoscut că impulsul negocierilor a încetinit în ultimele luni, ambele părți considerând că au motive de optimism. „Din păcate, în ultimele luni am pierdut o parte din avânt din diverse motive: ucrainenii sunt din ce în ce mai încrezători în pozițiile lor pe câmpul de luptă; au supraviețuit iernii; rușii simt, de asemenea, un oarecare optimism din cauza creșterii prețurilor petrolului”, a explicat Rubio. Totuși, secretarul de stat american a declarat că Washingtonul speră că atât Moscova, cât și Kievul vor reveni în cele din urmă la negocieri. „Dar sperăm, fie datorită declarației lui Vladimir Putin, fie din alte motive, că în curând vom ajunge la punctul în care ambele părți vor reveni la negocieri”, a adăugat Rubio. Ucraina oferă acum experiența sa cu dronele altor țări. Recent, operatorii ucraineni de drone care au participat la exercițiile militare Aurora 26 din Suedia au demonstrat cum dronele FPV pot perturba rapid unitățile terestre ale NATO, forțând mai multe pauze de antrenament. Trupele suedeze și-au ajustat tacticile în timpul scenariilor de luptă simulate. Piloții ucraineni de drone au pătruns în mod repetat în pozițiile suedeze în timpul exercițiilor. Un operator ucrainean cu indicativul „Tarik” a declarat că exercițiile au trebuit să fie oprite de mai multe ori pentru ca forțele suedeze să își poată reevalua acțiunile.
Marco Rubio, primit de Papa Leon al XIV-lea. Ce au discutat cei doi
Secretarul de stat american Marco Rubio s-a întâlnit joi, la Vatican, cu Papa Leon al XIV-lea. Cei doi „și-au reînnoit angajamentul comun de a promova relații bilaterale bune”, a declarat Vaticanul într-un comunicat, potrivit Reuters. Ambasada SUA pe lângă Sfântul Scaun a declarat pe X că Suveranul Pontif și Rubio au discutat „subiecte de interes comun în emisfera vestică”. Pe de altă parte, Vaticanul a precizat, în comunicatul său, că întâlnirea lor a inclus, de asemenea, un schimb de opinii „cu privire la situațiile de la nivel regional și internațional, acordându-se o atenție deosebită țărilor afectate de război, tensiuni politice și situații umanitare dificile, precum și necesității de a lucra neîncetat pentru pace”. Rubio s-a întâlnit, de asemenea, și cu înalți oficiali ai Vaticanului, inclusiv cu diplomatul de rang înalt, cardinalul italian Pietro Parolin. Întâlnirea dintre cei doi vine în contextul în care relațiile dintre Washington și Vatican au devenit tensionate după ce Papa Leon a criticat războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului. În replică, Trump l-a criticat pe acesta pe rețelele sociale de mai multe ori în aprilie, numindu-l la un moment dat pe pontif „groaznic”. La momentul respectiv, premierul italian Giorgia Meloni a luat apărarea Suveranului Pontif, calificând drept „inacceptabile” cuvintele adresate de Trump Papei.
Presa italiană: Marco Rubio va merge săptămâna viitoare la Vatican și în Italia. Se va întâlni cu Papa Leon?
Secretarul american de stat Marco Rubio va merge la Vatican și în Italia săptămâna viitoare, unde se va întâlni cu unii oficiali. Informația a fost relatată de ziarul italian Corriere della Sera, care nu menționează concret dacă Rubio se va întâlni și cu Suveranul Pontif, însă este de așteptat ca acesta să se vadă cu cardinalul Pietro Parolin, principalul reprezentant diplomatic al Vaticanului. Rubio urmează să aibă discuții cu miniștrii italieni de externe și apărare. Publicația italiană mai menționează că vizita lui Rubio în Italia are ca scop atenuarea tensiunilor dintre cele două țări după criticile dure ale lui Trump la adresa Italiei. Schimb de replici între Trump și Papa Leon pe tema războiului din Iran Informația privind deplasarea sa în Italia vine la câteva săptămâni după ce președintele american Donald Trump și Papa Leon al XIV-lea au avut un schimb de replici în spațiul public privind războiul din Orientul Mijlociu. Trump l-a criticat pe Papa Leon pe rețelele sociale de mai multe ori în aprilie, numindu-l la un moment dat pe pontif „groaznic”. La momentul respectiv, premierul italian Giorgia Meloni a luat apărarea Suveranului Pontif, calificând drept „inacceptabile” cuvintele adresate de președintele american Donald Trump Papei. „Papa este capul Bisericii Catolice și este corect și normal ca el să invoce pacea și să condamne toate formele de război”, a spus Giorgia Meloni la momentul respectiv. Programul nu a fost încă finalizat și, potrivit Reuters, care citează ziarul La Reppublica, o întâlnire între Rubio și Meloni nu este exclusă. Rubio l-a întâlnit ultima oară pe Leon, primul papă american, în mai 2025, alături de vicepreședintele american JD Vance. Călătoria are loc la câteva zile după ce Pentagonul a anunțat retragerea a 5.000 de soldați americani din Germania, cea mai mare bază europeană a sa, pe fondul unei perspective diferite privind războiul SUA împotriva Iranului. Italia este una dintre țările europene cu cea mai mare prezență a trupelor americane, cu aproape 13.000 de soldați în serviciu activ la sfârșitul anului 2025.
Oana Țoiu, după discuția cu Marco Rubio: Cooperarea noastră pentru descurajare și apărare este mai relevantă ca niciodată
„Am avut aseară o discuție telefonică cu Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, despre provocările actuale de securitate și viitorul relației noastre bilaterale. Cooperarea noastră pentru descurajare și apărare este mai relevantă ca niciodată, fiind susținută de un Parteneriat Strategic de încredere și de lungă durată. Am pus în convorbirea noastră un accent deosebit pe securitate, dezvoltare economică și pe prioritățile comune care vor ghida întâlnirile noastre la nivel înalt din acest an”, susține Oana Țoiu. Ea spune că fost explorate modalități de a aprofunda cooperarea în domenii strategice: apărare, energie, tehnologie și minerale critice, dar și consolidarea legăturilor interumane. Ministra de Externe afirmă că relația din România și SUA este un pilon de stabilitate nu doar bilateral, ci pentru întreaga regiune. „Am reafirmat contribuția activă a României la coordonarea Aliată pe Flancul Estic și dorința noastră de a crește componenta economică a parteneriatului strategic”, a adăugat Țoiu. Ministra spune că a salutat și un nou pas concret în relațiile româno-americane: „Ministerul Afacerilor Externe și Departamentul de Stat au finalizat acordul formal pentru programul MECEA și lansarea Romania-United States Exchange Program. Primele delegații ale Congresului SUA vor sosi în România chiar până la sfârșitul acestui an. Am susținut importanța acestui program de schimburi educaționale și culturale pentru că diplomația înseamnă prezență și cunoaștere directă. Ne dorim ca membrii Congresului SUA și specialiștii americani să descopere universitățile noastre, dinamismul antreprenorilor în tehnologie din România, inițiativele societății civile și expertiza noastră în securitate și energie”, a mai spus Țoiu. Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a avut joi o convorbire telefonică cu ministrul român de Externe, Oana Țoiu, în care a mulțumit României pentru sprijinul oferit în operațiunile americane privind securitatea din Orientul Mijlociu.
NYTimes: Fiecare amenințare a lui Trump golește NATO de conținut. Cum ar putea arăta NATO european
De la realegerea sa, președintele Trump a amenințat de mai multe ori că va părăsi alianța NATO. Miercuri, a făcut-o din nou , frustrat de faptul că națiunile europene au refuzat să se alăture războiului până acum indecis dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Dar cu cât denigrează mai mult NATO și amenință că va abandona Alianța, cu atât NATO devine mai goală de sens, relatează The New York Times. Alianța, construită după al Doilea Război Mondial pentru a descuraja Uniunea Sovietică și pentru a menține pacea în Europa, se află în criză, unii punând la îndoială dacă va putea supraviețui. Războiul din Orientul Mijlociu a scos la iveală îndoielile existente cu privire la angajamentul american față de alianță, a susținut Ivo Daalder, fost ambasador american la NATO. „E greu de imaginat cum vreo țară europeană va putea și va fi dispusă să aibă încredere în Statele Unite că îi vor apăra”, a spus el. „Speranță, poate. Dar nu se pot baza pe asta.” În discursul său adresat națiunii miercuri seară, Trump nu a menționat NATO, spre „ușurarea” aliaților. „Majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect” Însă un înalt oficial european a declarat pentru NYTimes că, în opinia sa, majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect. Statele Unite par acum să facă parte din problema dezordinii mondiale, a spus oficialul, vorbind anonim, având în vedere sensibilitatea subiectului. Țara nu mai este soluția și garantul de ultimă instanță, a spus el. Joi, vorbind la Seul, președintele francez Emmanuel Macron a fost explicit: Trump subminează NATO prin amenințările sale repetate de a se retrage din aceasta. „Dacă îți creezi zilnic îndoieli cu privire la angajamentul tău, îl golești de conținut”, a spus el. Săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio, reflectând nemulțumirea lui Trump față de aliații europeni, a avertizat că relațiile cu NATO vor trebui reexaminate după rezolvarea războiului din Iran. „Fără Statele Unite, nu există NATO”, a spus Rubio. „O alianță trebuie să fie reciproc avantajoasă. Nu poate fi o stradă cu sens unic. Să sperăm că vom putea rezolva problema.” Alții nu sunt atât de siguri. Statele Unite sunt centrul nervos și osul alianței, pentru că Washingtonul a vrut întotdeauna așa. Dar Europa nu este deloc neajutorată și cheltuiește mult mai mulți bani pe armată acum, parțial din cauza invaziei Rusiei în Ucraina și parțial din cauza cerințelor lui Trump, inclusiv amenințările anterioare de a părăsi alianța dacă membrii acesteia „nu își plătesc datoria”. Ce costuri presupune un NATO european? Chiar dacă Washingtonul ar retrage cei 70.000 de soldați americani din Europa, un NATO european ar fi de conceput, spun înalți oficiali europeni. Sistemul de comandă și infrastructura NATO rămân, iar europenii ar putea ocupa majoritatea posturilor. Au existat diverse studii despre ce ar trebui să facă Europa pentru a înlocui contribuția americană în războiul convențional. Un studiu , realizat în luna mai a anului trecut de Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a oferit o estimare aproximativă a costurilor pe 25 de ani, de 1 trilion de dolari. Bruegel, o instituție de cercetare din Bruxelles, a realizat un studiu similar în urmă cu un an, împreună cu Institutul Kiel pentru Economia Mondială, și a estimat că Europa ar putea avea nevoie de 300.000 de soldați în plus și de o creștere anuală a cheltuielilor militare de cel puțin 290 de miliarde de dolari pe termen scurt pentru a descuraja agresiunea rusească. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a scris propriul său studiu detaliat despre golurile pe care Europa ar trebui să le umple pentru a înlocui Statele Unite. Oficialii lui Trump au declarat că europenii ar trebui să gestioneze apărarea convențională în timp ce Washingtonul își menține umbrela nucleară. Termenul limită pentru a face acest lucru, conform celor mai mulți, este 2029. Generalul Carsten Breuer, care conduce armata germană, a avertizat că până în acel moment Rusia va fi cel mai probabil capabilă să lanseze un atac serios asupra NATO. Dar Germania și forțele NATO pot oferi o luptă foarte bună înainte de această dată, a spus el. Așa cum a spus anul trecut despre Europa ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , „Nu trebuie să fim la fel de buni ca Statele Unite. Trebuie doar să fim mai buni decât Rusia”. Ce se întâmplă cu umbrela nucleară a SUA deasupra Europei? Ceea ce este de neînlocuit este umbrela nucleară americană asupra Europei, pe care Trump a promis în repetate rânduri că o va menține. Însă națiunile europene discută activ alternative. Marea Britanie și Franța, cele două puteri nucleare din Europa, împreună cu Germania și Suedia, au discutat despre cum să-și extindă umbrela nucleară cel puțin pentru a se apropia de cea americană. Franța a declarat că își va mări propriul arsenal nuclear, iar Marea Britanie a declarat că va recrea o ramură de bombardiere cu capacitate nucleară, bazată pe aviație, pentru a o completa pe submarinele sale nucleare. Totuși, descurajarea nucleară britanică depinde de tehnologia americană, iar cea franceză este concepută pentru a proteja interesele franceze, așa cum a decis președintele. Impulsul ca Europa să facă mai mult a fost subliniat de decizia lui Trump de a bombarda Iranul fără consultare publică și apoi de a cere ajutor. Pentru mulți, precum Bruno Maçães, fost secretar de stat pentru afaceri europene pentru Portugalia, „excursia” americană pare o înfrângere. „Acest lucru va da un mare impuls Europei”, a spus el. „Nu este vorba doar de dorința ca SUA să fie acolo pentru noi; este sentimentul acum că SUA nu va fi capabilă, chiar dacă este dispusă.” Pentru Europa, a spus el, „face alegerea între autonomie și America mai dificilă în fiecare lună”. A fost semnificativ faptul că prim-ministrul britanic Keir Starmer a răspuns miercuri amenințării lui Trump spunând că Marea Britanie, cel mai apropiat aliat al Americii, ar trebui să se apropie de Europa. „Pe măsură ce lumea continuă pe această cale volatilă, interesul nostru național pe termen lung necesită un parteneriat mai strâns cu aliații noștri din Europa și cu Uniunea Europeană”, a
Acțiunile scad pe măsură ce războiul din Orientul Mijlociu alimentează temerile legate de inflație
O scădere a acțiunilor a continuat marți, iar dolarul american a crescut, pe fondul temerilor investitorilor legate de impactul atacurilor americane și israeliene asupra Iranului, scrie Reuters. Cel mai extins indice MSCI pentru acțiunile din Asia-Pacific, în afara Japoniei, a pierdut 1,5%, prelungind pierderile pentru a doua zi consecutivă. El a fost condus de scăderea de până la 4,1% a acțiunilor din Coreea de Sud. Nikkei 225 din Tokyo a coborât cu 2,3%, iar contractele futures e-mini pe S&P 500 au scăzut cu 0,6%. „Incertitudinea politicii economice era deja ridicată, iar acum, odată cu conflictul din Iran, se așteaptă ca și riscul geopolitic să crească. Ultima dată când ambele au înregistrat o creștere bruscă a fost în 2022, în timpul conflictului Rusia-Ucraina, care nu a funcționat bine pentru piețele asiatice.”, a declarat Rupal Agarwal, strateg la Bernstein în Singapore. Pe Wall Street, indicele S&P 500 s-a stabilizat după o sesiune volatilă de luni, iar Nasdaq Composite a crescut cu 0,4%. Președintele american Donald Trump a spus că operațiunea împotriva Iranului a depășit așteptările. Un oficial al Gărzilor Revoluționare din Iran a precizat că Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă traficului maritim și că orice navă care încearcă să treacă va fi atacată. Amenințare a dus la creșterea costului închirierii unui supertanker pentru transportul petrolului din Orientul Mijlociu către China la peste 400.000 de dolari pe zi. Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 2%, până la 79,22 dolari pe baril. Prețurile gazelor naturale au crescut cu aproximativ 40% în Europa și Asia. Rezolvarea scenariilor de risc Creșterea bruscă a prețurilor la energie ar putea, de altfel, mări costurile companiilor asiatice și afecta profiturile, ceea ce va influența într-o măsură performanța acțiunilor. „Estimăm că o creștere de 20% a prețului Brent ar putea reduce câștigurile regionale cu 2%, cu variații între țări, dar acest lucru depinde de durata conflictului. Vârfurile mari ale riscului geopolitic afectează pe termen scurt, dar efectele se disipează în timp. Creșterea riscului geopolitic coincide cu vulnerabilitatea regională la corecție.”, au notat analiștii de la Goldman Sachs. În toată această situație alarmantă, Secretarul de stat, Marco Rubio, a spus că Statele Unite vor lua măsuri pentru a contracara creșterea bruscă a prețului petrolului cauzată de conflictul din Iran. Datele ISM arată că activitatea industrială din SUA a crescut constant în februarie, însă prețurile la poarta fabricilor au atins un maxim de aproape 3 ani și jumătate, ceea ce arată presiunea asupra inflației chiar înainte de atacurile SUA asupra Iranului. Contractele futures indică o probabilitate de 97,5% ca Fed să mențină ratele dobânzilor la reuniunea din 18 martie. Indicele dolarului american s-a menținut aproape de maximul de șase săptămâni, la 98,499, în timp ce randamentul obligațiunilor pe 10 ani a scăzut la 4,036%. De asemenea, aurul a crescut cu 0,6%, la 5.358,44 dolari, în timp ce Bitcoin și Ether au scăzut cu 1,5%, la 68.399,26 dolari, respectiv 2.013,07 dolari.
Briefing secret despre Iran la Washington. Marco Rubio discută cu legislatorii, Trump lansează avertismente nucleare în Starea Națiunii
Întâlnirea a avut loc cu doar câteva ore înainte ca președintele Donald Trump să folosească discursul privind Starea Națiunii pentru a lansa noi avertismente dure la adresa Iranului. Potrivit oficialilor americani, briefingul a vizat informații sensibile legate de programul nuclear iranian și de opțiunile militare ale Washingtonului. Astfel de întâlniri sunt rare și au loc, de regulă, doar în preajma unor decizii majore de securitate națională, inclusiv posibile acțiuni militare, scrie The Telegraph. Pe fondul acestor tensiuni, Statele Unite au desfășurat cea mai amplă forță de avioane și nave de război în Orientul Mijlociu de la pregătirile pentru războiul din Irak din 2003. Sosirea portavionului USS Gerald R. Ford, considerat cel mai mare din lume, a consolidat capacitatea militară americană din regiune. Analiștii militari afirmă că Washingtonul se află acum într-o poziție care îi permite să lanseze rapid un atac asupra Iranului, dacă președintele Trump va da ordin în acest sens. În același timp, Trump a declarat că preferă o soluție diplomatică, dar a insistat că Iranul nu trebuie să dețină niciodată arme nucleare sau rachete capabile să lovească teritoriul SUA. Negocierile diplomatice de la Geneva În pofida retoricii dure, tensiunile SUA-Iran sunt însoțite de eforturi diplomatice. Joi sunt programate noi discuții între oficiali americani și iranieni la Geneva. Vice-ministrul iranian de externe, Majid Takht-Ravanchi, a declarat că Teheranul este pregătit să ajungă rapid la un acord, însă exclusiv pe tema programului nuclear. Administrația Trump cere însă mai mult: abandonarea programului balistic și încetarea sprijinului pentru grupări precum Hezbollah și rebelii Houthi din Yemen. Această diferență de poziții face ca un acord rapid să fie incert. Riscul unui conflict major Mai mulți congresmeni americani și oficiali din domeniul apărării avertizează că un nou război în Orientul Mijlociu ar avea consecințe grave. Liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, a cerut administrației să explice clar populației americane motivele unei eventuale confruntări. În lipsa unui progres diplomatic, Trump a impus un termen limită de zece zile pentru obținerea unui acord, sugerând că, în caz contrar, vor urma „măsuri mult mai dure”.
Nicușor Dan l-a botezat din nou pe secretarul de stat american, Marco Rubio. Președintele României susține că s-a întâlnit cu Marc. În trecut, i-a spus domnu Ruby
Donald Trump i-a greşit funcţia lui Nicuşor Dan, iar acesta din urmă s-a simţit dator să-i întoarcă şi el gestul şi să-i greşească numele secretarului de stat. Din nou. Aflat în conferinţă de presă, de după participarea la Consiliul de Pace de la Washington, la invitaţia preşedintelui SUA şi alătuţi de alţi lideri de stat, preşedintele României a fost întrebat de ziarişti ce a vorbit cu Trump, în cele câteva secunde în care s-au intersectat. Se pare că Nicuşor Dan nu-i nimereşte deloc numele corect aceluiaşi Marco Rubio, secretarul de stat al SUA. În iunie 2025, Nicuşor Dan a schimbat doar câteva cuvinte de politeţe cu Donald Trump, dar cu „domnu’ Rubi” a fost ceva de neuitat, aşa cum l-a mai botezat cândva pe secretarul de stat al SUA. „Cu domnul RUBI a fost puţin mai.., spune Nicuşor Dan. Puteţi să detaliaţi cu dl Rubio?, insistă jurnaliştii, râzând de confuzia preşedintelui A urmărit alegerile din România şi ne-a felicitat cum s-au terminat”, spunea Nicuşor Dan, zâmbind, în iunie 2025, după ce a realizat că i-a greşit numele secretarului de stat, Marco Rubio, în conferinţa de după Summitul NATO. Şi vizita preşedintelui României la Consiliul de Pace de la Washington a fost o adevărată aventură pentru Nicuşor Dan, numit de Trump „premierul României” şi căruia i-a oferit în dar o şapcă roşie pe care liderul de stat român s-a aşezat odată ce şi-a ocupat locul la masa observatorilor. În februarie 2026, Nicuşor Dan mai face o încercare şi ratează iar. Nici de data aceasta nu-i nimereşte numele corect aceluiaşi Marco Rubio. Acum i-a greşit prenumele. „Am vorbit cu Marc Rubio…Am vorbit cu multă lume”, mai spune preşedintele convins că de data aceasta i-a nimerit numele corect al secretarului de stat, în conferinţă de după Consiliul Păcii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Nicușor Dan vorbește despre relația sa cu Donald Trump: „Este o afecțiune de ambele părți” Ce a făcut Nicuşor Dan cu suvenirul primit de la Donald Trump la Consiliul de Pace. Imaginile care l-ar înfuria pe preşedintele SUA
Vicepreședintele Vance despre relația cu Marco Rubio: Presa încearcă să creeze acest conflict
JD Vance a făcut marți clarificări privind un potențial conflict intern în cadrul administrației de la Washington. afirmând că presa încearcă să creeze artificial tensiuni între el și Secretarul de Stat, Marco Rubio. „Este atât de interesant că presa încearcă să creeze acest conflict când nu există niciun conflict. Marco face o treabă excelentă. Eu fac o treabă cât de bună pot. Președintele face o treabă excelentă. Vom continua să lucrăm împreună”, a spus Vance, citat de Le Figaro. Întrebat despre eventualele sale ambiții prezidențiale, vicepreședintele a spus: „Acum un an și jumătate, le-am cerut poporului american să-mi dea locul de muncă actual. Ne vom îngrijora de un alt loc de muncă la un moment dat în viitor”. La rândul său, Marco Rubio, a respins speculațiile privind eventuale tensiuni cu vicepreședintele Vance. În decembrie 2025, Rubio spunea: „Dacă JD Vance candidează la președinție, el va fi candidatul nostru și eu voi fi printre primii care îl vor susține”. Cu toatea acestea, cei doi oficiali ai administrației Trump s-ar putea confrunta în briefingurile de presă de la Casa Albă. Purtătoarea de cuvânt a administrației, Karoline Leavitt, a anunțat că, pe durata concediului său de maternitate, oficiali de rang înalt, inclusiv JD Vance și Marco Rubio, vor susține conferințele de presă zilnice.
Vizita lui Marco Rubio în Ungaria, sprijin pentru Viktor Orban într-un moment electoral critic?
Potrivit unei analize publicate de The Times, deplasarea diplomatului american are ca scop principal exprimarea sprijinului politic față de liderul de la Budapesta, care se confruntă cu o provocare electorală fără precedent. Alegerile parlamentare din aprilie ar putea schimba radical scena politică ungară. Viktor Orban este contestat de Peter Magyar, fost membru al guvernului, al cărui partid, Tisza, conduce în sondajele de opinie. Un studiu realizat la începutul lunii februarie indică un scor de 53% pentru Tisza, comparativ cu 37% pentru Fidesz, partidul premierului. Vizita lui Marco Rubio în Ungaria are loc pe fondul criticilor interne tot mai intense la adresa guvernării Orban, legate de costul ridicat al vieții, problemele din sistemul de sănătate, acuzațiile de corupție și un scandal de abuz sexual într-un orfelinat de stat, care a declanșat proteste masive în decembrie. Alinierea cu strategia SUA și Donald Trump Sprijinul Washingtonului pentru Viktor Orban se înscrie în noua strategie națională a SUA, publicată în decembrie, care prevede susținerea „partidelor patriotice europene”. Donald Trump l-a lăudat recent pe Orban, numindu-l „un lider puternic și influent” și „un câștigător”. Viziunea lui Trump asupra Europei este adesea comparată cu cea a președintelui rus Vladimir Putin, care l-a descris pe Orban drept un garant al identității naționale maghiare. În același timp, Ungaria rămâne cel mai apropiat aliat al Moscovei din cadrul Uniunii Europene și un stat membru NATO. Vizita lui Marco Rubio în Ungaria și impactul limitat asupra electoratului În ciuda sprijinului extern, analiștii politici consideră că vizita lui Marco Rubio în Ungaria nu va avea un impact decisiv asupra rezultatului alegerilor. Transparency International a desemnat recent Ungaria drept cea mai coruptă țară din UE pentru al patrulea an consecutiv. Potrivit experților, alegătorii ungari sunt mai preocupați de problemele interne decât de politica externă, iar sprijinul lui Trump rămâne popular în principal în rândul electoratului fidel lui Orban.