Alexandrina s-a stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie. Ce a dezvăluit despre englezi: Acolo nu există
Alexandrina, o româncă stabilită de mai mulți ani în Marea Britanie, a dat detalii despre procesul de adaptare în străinătate. Ea a observat diferențe notabile între traiul din România și cel din UK. Mutarea Alexandrinei a fost un pas important pentru ea, dar realitatea din Regatul Unit nu a fost chiar cea pe care o aștepta. Tânăra a observat de la bun început că englezii au un ritm de viață obositor, dominat de un program alert, care îi face să piardă noțiunea timpului. „Acolo nu există timp, noțiunea timpului acolo se pierde, pentru că acum este luni în care tu pleci la muncă, este sâmbătă imediat și vine duminică, duminica este ca o oră”, a povestit românca, potrivit Știri Diaspora. Adaptarea a fost dificilă, mai ales că zona în care a locuit inițial avea un aspect dezolant, total diferit de așteptările ei: „Nu a fost cred că cea mai bună zonă pentru un turist sau pentru o persoană care vine prima dată să vină în UK și să fie cu impresii foarte frumoase sau bune”, a mărturisit Alexandrina. În afară de ritmul de viață obositor și zona mai puțin primitoare, Alexandrina a resimțit și impactul barierei lingvistice. Tânăra s-a confruntat cu dificultăți din cauza ritmului rapid al conversațiilor în limba engleză și al accentelor regionale: „Cred că cel mai mare impact a fost și limba, pentru că neștiind cum să comunici, neștiind să întreb ceva, bineînțeles că nu ai ce face”, a spus ea. Însă, cu toate acestea, Marea Britanie se află în topul preferințelor românilor care aleg să emigreze. Autorul recomandă: Satul izolat care își deschide porțile pentru turiști. A fost fondat în secolul al XI-lea și accesul este permis doar câteva zile pe an
Trupurile britanicilor morți în accidentul aviatic din India conțineau niveluri ridicate de substanțe toxice
Un raport întocmit de un medic legist a arătat că cele 53 de cadavre repatriate la morga publică Westminster din Londra, aparținând cetățenilor britanici morți în urma accidentului aviatic din India, au fost îmbibate în formalină în concentrații mari, apoi așezate în sicrie căptușite, potrivit Sky News. Potrivit medicului legist responsabil de caz, angajații morgii au fost surprinși de natura pericolului. „Aceștia păreau să nu fie conștienți și au fost surprinși de natura pericolului”, a declarat acesta. Formalina conține formaldehidă, cunoscută popular de formol, un gaz utilizat în mod obișnuit pentru conservarea rămășițelor umane. Acest tip de gaz este utilizat în special pentru repatrierea cadavrelor din străinătate. Medicul legist a constatat că nivelurile de formalină „erau periculos de ridicate”, ajungând la 40%. În concentrații ridicate, substanța are efecte toxice și poate provoca iritații respiratorii severe. Potrivit Agenției pentru Securitate Sanitară din Mare Britanie, expunerea pe termen lung poate provoca apariția cancerului. În morgă au fost înregistrate și niveluri ridicate de monoxid și carbon, dar și cianură, potrivit raportului. În raportul intitulat „Prevenirea deceselor viitoare” nu se menționează nicăieri că angajații ar fi fost bolnavi. De asemenea, nu este clar cine era responsabil pentru nivelurile de formalină utilizate. Cu toate acestea, medicul legist șef Fiona J Wilcox, din zona de vest a Londrei, a declarat că morgile ar trebui să fie mai bine pregătite și echipate. „În morgi există o subestimare a pericolelor pe care formalina le prezintă pentru sănătatea tuturor angajaților mortuari”, a declarat experta. Morgile primesc des cadavre conservate în formalină, a continuat ea, afirmând că nu există monitorizări regulate ale acestor cazuri. În urma accidentului aviatic din luna iunie, petrecut în Ahmedabad, India, 241 de pasageri au murit, după ce avionul în care se aflau s-a prăbușit. Dintre cei morți 53 erau cetățeni britanici. În urma accidentului a existat un singur supraviețuitor la bordul avionului, tot un cetățean de origine britanică.
The Economist: băncile clandestine chineze spală cei mai mulți bani din lume.
Firmele Chinei au dominat aproape fiecare industrie legală în care au început să activeze, de la oțel, la ambarcațiuni, de la baterii sau la vehicule electrice. Datorită costurilor de producție reduse și a prețurilor mai mici, business-urile din China reprezintă o competiție serioasă pentru țările bogate, care își văd propria producție în scădere, notează The Economist. Acum, organizațiile infracționale chineze preiau una dintre cele mai mari industrii ilicite din lume – rețelele internaționale de spălare a banilor, care facilitează infracțiuni, de la contrabanda cu droguri la furtul de criptomonede de către hackerii nord-coreeni. Cei implicați în spălarea banilor nu publică rapoarte trimestriale, de aceea este dificil de știut cât de extinsă este industria lor. Departamentul Trezoreriei americane a estimat că aproximativ 154 de miliarde de dolari din venituri ilicite – în principal din vânzarea de droguri ilegale în SUA de către carteluri cu sediul în Mexic – trec prin China în fiecare an. Acest lucru sugerează că rețelele chineze spală în Statele Unite, cea mai mare parte a banilor obținuți din vânzarea drogurilor, o sumă estimată la 153 de miliarde de dolari în 2017 de către Biroul de Analiză Economică. „Rețelele chineze de spălare a banilor sunt globale și omniprezente”, a scris Andrea Gacki, directoarea Rețelei de Combatere a Infracțiunilor Financiare din cadrul Trezoreriei, într-o notă din august, îndemnând băncile să fie vigilente. Ascensiunea noilor rețele de spălare de bani: „Au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge” Asemenea multor altor industrii chineze care intră pe piețe noi, rețelele specializate în spălarea banilor au eliminat concurenții prin reducerea costurilor și inovare. Infractorii care obișnuiau să se ocupe de spălarea banilor nu au putut concura cu eficiența, raza de acoperire și comisioanele mici ale acestor noi rețele chineze. În trecut, traficanții de droguri mexicani foloseau adesea bursele de pesos de pe piața neagră, care spălau dolari prin plata unor bunuri exportate din SUA în Mexic, care apoi erau vândute cu pesos. Întrucât aceste rețele erau legate de carteluri, oricine era implicat se confrunta cu „un risc constant de violență, furt și intervenție a forțelor de ordine”, potrivit lui Chris Urben, un fost agent al Administrației SUA pentru Controlul Drogurilor. Anterior, rețele de spălare de bani percepeau un comision de 7-10%, dar noile rețele percep doar 1-2%, ceea ce înseamnă „practic au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge”, spune dl Urben. Cum a reușit o bandă de hackeri să organizeze cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie Cum au devenit băncile clandestine chineze cele mai mari spălătoare de bani din lume Ei conectează chinezi bogați, carteluri de droguri și hackeri nord-coreeni – fără ca nimeni să se întâlnească. De asemenea, pot opera la scară largă. În februarie, hackerii din Coreea de Nord au furat aproape 1,5 miliarde de dolari în cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie. Aceștia au reușit să spele aproape 100 de milioane de dolari pe zi, potrivit TRM, o firmă de investigații, probabil cu ajutorul bancherilor clandestini chinezi care au împărțit banii murdari în mai multe tranzacții mai mici, amestecându-i cu bani curați și diferite criptomonede. Succesul rețelelor chineze de spălare de bani se datorează unui amestec de inovație tehnică, surplusuri comerciale ale Chinei și, cel mai important, controale stricte ale capitalului, în cadrul cărora oamenii pot scoate din țară maximum 50.000 de dolari pe an. Această combinație a creat oportunitatea unui comerț tripartit care permite traficanților de droguri să scoată dolari iliciți din SUA (sau lire sterline din Marea Britanie), chinezilor să scoată yuani din China și schimbă veniturile în pesos sau aproape orice altă monedă dorită de cartelurile de droguri. Tranzacția în oglindă, cea mai comună metodă de spălare a banilor Cea mai comună metodă folosită de aceste rețele pentru spălarea banilor este tranzacția în oglindă. Metoda este simplă. Primul pas este ca un cartel de droguri să transporte cocaină sau alt narcotic în SUA, unde „marfa” e vândută pe dolari. Acum imaginați-vă o mamă bogată din Shanghai care vrea să cumpere un apartament pentru fiul ei care studiază la New York. Ea contactează online un broker care o pune în legătură cu cineva care vinde dolari americani. Mama transferă yuani într-un cont bancar din China controlat de broker. Aproape simultan, brokerul aranjează ca echivalentul în dolari americani (minus un mic comision) să apară într-un cont american la care are acces această mamă. Depozitul pentru apartament este gata. Niciun ban nu traversează vreodată granițele internaționale în acest al doilea pas. În a treia etapă, brokerul, care ar putea opera aproape oriunde în lume unde există o diaspora chineză, trebuie să ramburseze traficanții de droguri în moneda dorită de aceștia. O parte din yuanul din China ar putea fi folosit pentru a cumpăra substanțe chimice pentru producerea în Mexic a fentanilului. O parte a banilor proveniți din China ar putea fi folosiți pentru a cumpăra bunuri chinezești legitime care sunt exportate în Mexic sau în orice altă țară a cărei monedă este obligatorie. Autoritățile din SUA se declară depășite: „Funcționăm ca și cum ne-am întoarce în epoca de piatră” Metodă nu lasă nicio urmă, nu leagă diferitele tranzacții în oglindă. Singurele dovezi se află în aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram. Însă autoritățile americane nu au acces deoarece aplicațiile sunt criptate end-to-end: poliția nu le poate intercepta așa cum obișnuia să intercepteze liniile telefonice. „Funcționăm ca și cum ne-am întoarce în epoca de piatră”, spune dl Urben. În trecut, rețelele de spălare de bani, cum ar fi cele înființate în anii 1980 de cartelurile columbiene, au fost destructurate prin extrădări, confiscări de active și cooperare între SUA și Columbia. Rețelele chineze s-ar putea dovedi, însă, mult mai greu de desființat. Deși sunt, în general, conduse de persoane cu legături cu China, acestea operează în mult mai multe jurisdicții, deservesc clienți bogați și infractori și există în breșele dintre sisteme financiare incompatibile. Mai mult, deoarece deservesc și mai multe industrii subterane, sumele implicate sunt uriașe. Escrocheriile online conduse de bande de origine chineză numai în Asia de
Ucraina și Marea Britanie au semnat un acord de licență pentru dronele interceptoare Octopus
„Este un precedent istoric și următorul pas important care va permite producerea în Marea Britanie a interceptorilor ucraineni, care și-au dovedit eficacitatea în lupta împotriva (dronelor de atac rusești)”, a declarat Shmihal într-o postare pe Telegram. Dronele rusești de tip Shahed, proiectate inițial în Iran și produse în serie în Rusia sub numele de Geran-2, au devenit o armă centrală în atacurile Moscovei împotriva Ucrainei. Kievul și-a dezvoltat rapid capacitățile în domeniul dronelor începând din 2022, evoluând de la modificarea avioanelor comerciale la producerea de drone de atac și sisteme de recunoaștere la scară largă. Drona Octopus este una dintre mai multe drone interceptoare aflate în curs de dezvoltare, potrivit The Kyiv Independent. „Este planificată producția în serie a interceptorilor, care ar putea ajunge la câteva mii pe lună”, a spus Shmihal, adăugând: „Mijloacele fabricate vor fi transferate Ucrainei pentru a consolida protecția spațiului nostru aerian”. Shmihal a declarat pe 18 septembrie că Kievul va putea desfășura cel puțin 1.000 de drone interceptor zilnic pentru a respinge atacurile rusești „în viitorul apropiat”, fără a specifica intervalul de timp.
Raportul oficial privind pandemia critică dur guvernul Boris Johnson: Prea puțin, prea târziu
Ancheta, coordonată de Heather Hallett, concluzionează că răspunsul guvernului britanic în primele luni ale pandemiei a fost „prea puțin, prea târziu”, iar cultura de la vârful conducerii a fost una „toxică și haotică”. Documentul atrage atenția că, fără reforme majore, costurile umane și financiare uriașe ale crizei riscă să fie „în zadar”, scrie Politico. Decizii întârziate și haos în Downing Street, arată raportul oficial al Marii Britanii privind pandemia de Covid-19 Conform anchetei, aproximativ 23.000 de decese ar fi putut fi evitate în Anglia dacă izolarea ar fi fost impusă cu o săptămână mai devreme. Regatul Unit a înregistrat 226.000 de decese asociate COVID-19, unul dintre cele mai grave bilanțuri din Europa. Raportul îl critică pe Boris Johnson pentru lipsă de decizie, minimalizarea riscului în primele luni din 2020 și pentru oscilațiile repetate privind impunerea restricțiilor. Mărturiile arată că, în mod special, opiniile femeilor din echipă erau ignorate. Dominic Cummings și cultura toxică, în centrul raportului Fostul consilier-șef Dominic Cummings este acuzat că a contribuit la instalarea unei atmosfere „toxice și sexiste”, marcate de teamă și suspiciune. Deși comportamentul său este intens criticat, raportul îi recunoaște meritul de a fi împins guvernul să schimbe strategia inițială, fapt ce ar fi salvat vieți. Fostul ministru al sănătății, Matt Hancock, este descris drept „excesiv de optimist”, iar reputația sa de a promite prea mult și a livra prea puțin este subliniată în document. Actualul secretar al cabinetului, Chris Wormald, este criticat pentru lipsa unei intervenții ferme. Secretariatul Guvernului este acuzat de lipsă de coordonare, iar procesul decizional centralizat impus de Johnson este considerat ineficient. Actualul premier, Keir Starmer, a anunțat că va analiza atent concluziile și că protocoalele pentru gestionarea crizelor au fost deja îmbunătățite.
Haosul din guvernul lui Boris Johnson și eșecul de a lua în serios Covid au dus la 23.000 de decese
Documentul subliniază că, dacă lockdown-ul ar fi fost introdus cu o săptămână mai devreme, în martie 2020, numărul deceselor din primul val ar fi fost redus aproape la jumătate – aproximativ 23.000 de oameni ar fi putut fi salvați. Raportul preluat de The Independent descrie atmosfera din Downing Street ca fiind „toxică și haotică”, dominată de conflicte interne și de influența destabilizatoare a lui Dominic Cummings, principalul consilier al premierului. Cultura organizațională era marcată de frică și neîncredere, iar opiniile unor oficiali, în special ale femeilor, erau adesea ignorate. În locul unei conduceri ferme și coerente, deciziile erau amânate sau schimbate de la o zi la alta, ceea ce a permis virusului să se răspândească rapid. Gravitatea situației, minimalizată Boris Johnson este criticat pentru faptul că nu a înțeles gravitatea situației în primele săptămâni, fiind convins că pandemia „nu va însemna mare lucru”. Această atitudine optimistă a dus la întârzierea măsurilor de distanțare socială și a izolării, ceea ce a făcut inevitabilă introducerea unui lockdown complet pe 23 martie 2020. Ancheta arată că, dacă restricțiile ar fi fost aplicate mai devreme, lockdown-ul ar fi putut fi mai scurt sau chiar evitat. Raportul analizează și alte decizii controversate. Schema „Eat Out to Help Out”, lansată în vara lui 2020 pentru a sprijini restaurantele, a fost concepută fără consultarea experților și a subminat mesajele de sănătate publică. De asemenea, încercările guvernului de a relaxa regulile de Crăciun au creat „speranțe false”, care au fost ulterior retrase, provocând confuzie și frustrare. Un alt episod criticat este incapacitatea guvernului de a asigura continuitatea conducerii atunci când Johnson a fost internat cu Covid. Dominic Raab, desemnat să preia atribuțiile, nu avea un plan clar, iar raportul notează că nu era sigur cum ar fi fost luate deciziile dacă premierul ar fi fost indisponibil mai devreme sau nu s-ar fi recuperat. Guvernul din Regatul Unit a reacționat „prea puțin și prea târziu” Baronessa Heather Hallett, președinta anchetei, a concluzionat că toate cele patru guverne din Regatul Unit – Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord – au reacționat „prea puțin și prea târziu și nu au reușit să aprecieze amploarea amenințării sau urgența răspunsului pe care aceasta îl impunea”. Ea a subliniat că liderii au fost puși în fața unor decizii extrem de dificile, dar lipsa de pregătire și de coordonare a făcut ca răspunsul să fie ineficient. Raportul face parte dintr-o anchetă amplă, care a audiat peste 160 de martori, inclusiv pe Boris Johnson, Dominic Cummings și Matt Hancock. Urmează să fie publicate concluzii suplimentare privind vaccinurile, impactul asupra copiilor și tinerilor, dar și răspunsul economic la pandemie. Reacțiile politice nu au întârziat. Liderul opoziției, Sir Keir Starmer, a declarat că Regatul Unit trebuie să fie pregătit „dintr-o poziție de reziliență națională” pentru următoarea criză, subliniind că multe servicii publice, inclusiv NHS, nu și-au revenit complet după pandemie.
Parlamentarii britanici avertizează: Țara nu are un plan pentru a se apăra împotriva unei invazii / Marea Britanie va anunța construcția de noi fabrici de muniții
Marea Britanie intenționează să anunțe, miercuri, intenția de a construi o rețea de noi fabrici de muniții pentru a-și spori pregătirea pentru război. Această mișcare este menită să restabilească producția internă de explozivi militari pentru prima dată în aproape două decenii, scrie Reuters. Secretarul britanic al Apărării, John Healey, urmează să anunțe miercuri planurile pentru noi amplasamente potențiale și să confirme că anul viitor va începe construirea primei fabrici. Potrivit BBC, cel puțin 13 potențiale amplasamente pentru construcția fabricilor au fost identificate. Acest pas vine în urma unui raport al parlamentarilor britanici, care arată că Marea Britanie este „departe” de a fi pregătită să se apere pe sine și pe aliații săi în scenariul unui atac militar. De asemenea, raportul a mai constatat și faptul că Marea Britanie nu își îndeplinește obligațiile față de NATO și este „departe de poziția de lider pe care o revendică”. Ce vor produce fabricile În luna iunie a acestui an, secretarul britanic al apărării anunța planuri de a aduce Marea Britanie la „starea de pregătire pentru război”, inclusiv 1,5 miliarde de lire sterline pentru a sprijini construcția de noi fabrici de muniții, care vor fi construite de contractori privați. Fabricile vor produce muniții, propulsori, explozivi și articole pirotehnice pentru armata britanică și vor oferi sprijin Ucrainei și se preconizează crearea a cel puțin 1.000 de noi locuri de muncă. De asemenea, anunțul care urmează a fi făcut miercuri va include și informații despre două noi fabrici de drone, care se vor deschide săptămâna aceasta în sud-vestul Angliei, ca parte a acordurilor de creștere a apărării susținute de 250 de milioane de lire sterline.
Român condamnat la nouă ani de închisoare în Scoția pentru viol. Judecător: E un pericol pentru femei
Mihai Nicolae Patran a violat-o pe femeia de 29 de ani în timp ce aceasta mergea pe Mitchell Street din centrul orașului Glasgow, 26 noiembrie 2023, scrie BBC. Victima, care nu își cunoștea atacatorul, a reușit în cele din urmă să scape, fugind dezbrăcată de la brâu în jos până la un taxi în care s-a refugiat. Patran, în vârstă de 34 de ani, fusese anterior arestat după ce își expusese organele genitale în fața unei femei într-un tren. La prima sa apariție în instanță, el a șocat personalul judiciar, fiind surprins masturbându-se în boxa acuzaților. El a fost găsit vinovat de viol în urma unui proces desfășurat luna trecută la Înalta Curte din Glasgow. Judecătorul Norman McFadyen i-a spus lui Patran că este „un bărbat periculos și un pericol pentru femei”. El a adăugat: „Se speră că veți fi deportat sau îndepărtat din țară cât mai curând posibil”. În același timp, magistratul a considerat că riscul pe care Patran îl prezintă necesită o pedeapsă extinsă, astfel că românul va fi supravegheat încă trei ani după eliberare. Românul a fost înscris pe lista agresorilor sexuali pe termen nelimitat. „Nu comentăm cazuri individuale, însă atunci când cetățeni străini comit infracțiuni grave în Marea Britanie, vom face tot posibilul pentru a-i deporta”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne britanic. Luna trecută alți cinci cetățeni români, patru bărbați și o femeie, au fost condamnați la pedepse cuprinse între 8 și 24 de ani de închisoare în Scoția, pentru viol, abuz sexual și trafic de persoane.
Rusia acuză Ucraina și Marea Britanie că plănuiau să fure un MiG-31 și să-l direcționeze spre o bază NATO din România: provocare de amploare
FSB a afirmat că avionul deturnat urma să fie pilotat către baza aeriană NATO de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde ar fi putut fi doborât de apărarea antiaeriană, conform agenției RIA Novosti, citate de Reuters. Reuters a precizat că nu a putut verifica în mod independent veridicitatea acestor informații. FSB, principala structură succesoare a fostului KGB, a declarat că Ucraina și Marea Britanie plănuiau o „provocare de amploare” folosind avionul deturnat, iar serviciile de informații militare ucrainene ar fi încercat să recruteze piloți ruși, oferindu-le 3 milioane de dolari pentru a fura avionul de vânătoare. „Măsurile întreprinse au dejucat planurile serviciilor de informații ucrainene și britanice privind o provocare de amploare”, a declarat FSB. Televiziunea de stat rusă a difuzat imagini cu mesaje și înregistrări ale unui bărbat despre care a afirmat că ar fi lucrat pentru serviciile secrete ucrainene și britanice și care ar fi oferit 3 milioane de dolari unui pilot rus pentru a zbura cu un MiG în Europa, promițându-i totodată cetățenie. Rusia prezintă de mult timp Marea Britanie drept principalul său inamic. Moscova acuză Londra că alimentează războiul din Ucraina și că serviciile britanice de informații ar fi implicate în organizarea unor operațiuni pe teritoriul Rusiei. La rândul său, Marea Britanie descrie invazia rusă din Ucraina drept o acțiune de tip imperialist, iar Londra a avertizat în repetate rânduri că serviciile secrete ruse încearcă să provoace haos în Marea Britanie și în Europa, cu scopul de a submina democrația.
Britanicii lansează licitații uriașe pentru producția de energie pe mare
Guvernul de la Londra a anunţat luni un buget de 1,08 miliarde de lire (aproximativ 1,45 miliarde de dolari) pentru următoarea rundă de licitaţii dedicate energiei eoliene offshore, potrivit documentelor oficiale publicate, citate de Reuters. Ambiţie de talie mondială „Piaţa noastră eoliană offshore este alimentată de o ambiţie de talie mondială şi de implementarea de tehnologii noi”, a comunicat guvernul britanic. În prezent, Marea Britanie are deja în operare 13,9 gigawați (GW) și un portofoliu de aproximativ 77 GW de proiecte în diferite stadii de dezvoltare, care includ și inițiative bazate pe tehnologie eoliană plutitoare. Schema principală de sprijin este Contracts for Difference (CfD), care protejează investitorii de fluctuaţiile prețului energiei și oferă stabilitate pe termen lung. Pentru a face proiectele offshore mai atractive, guvernul britanic a extins recent durata contractelor la 20 de ani. În plus, pentru tehnologia eoliană plutitoare a fost introdus un buget separat de 180 milioane de lire – o premieră în Marea Britanie și un semnal că acest segment începe să câștige teren. Potrivit analiștilor, totuși, bugetul total al licitației ar putea genera doar aproximativ 5 GW noi de capacitate, ceea ce pune presiune asupra drumului către obiectivul de 50 GW până în 2030. Lider în eolienele offshore Pe lângă provocările tradiţionale – costuri de construcţie, aprovizionare, logistică, autoritățile sprijină şi dezvoltarea lanţului local de furnizori, cu investiţii în porturi, fundaţii pentru turbine plutitoare, cabluri şi turnuri. Marea Britanie își asumă un rol de lider în eolienele offshore, în timp ce multe țări europene sunt încă la începutul dezvoltării acestui sector. La nivelul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene există mai puțin de 16,3 GW instalați, iar pentru atingerea obiectivelor climatice ar fi nevoie de aproximativ 12 GW noi în fiecare an. Țintă mai mare decât restul Europei Potrivit datelor WindEurope, organizația care reprezintă industria eoliană pe continent, Europa are în total aproximativ 37 GW offshore și aproape 285 GW eolian (onshore + offshore), ceea ce arată cât de ambițios este planul britanic de 50 GW în următorii cinci ani. „Obiectivul de 50 GW este ambiţios, iar succesul depinde nu doar de bani, ci de rapiditatea cu care vom putea ridica proiectele de la plan la experienţă de câmp”, susțin analiștii Aurora Energy Research, companie britanică specializată în pieţele de energie. Ce companii pot câștiga Companiile care pot profita de această licitaţie includ producători de componente – precum turnuri, fundații şi cabluri, firme de logistică şi infrastructură portuară, furnizori de servicii de operaţiuni şi mentenanţă, start-up-uri şi firme inovatoare în tehnologia eoliană plutitoare, precum şi investitori şi finanţatori atraşi de schemele de tip CfD care reduc riscul general al investițiilor în energie.