Etichetă: marea britanie

Europenii susțin întoarcerea Marii Britanii în UE. Ce condiție au britanicii pentru acest pas

Sondajul YouGov a fost efectuat în șase țări vest-europene – Italia, Franța Germania, Spania, Danemarca și Regatul Unit – și confirmă, de asemenea, că o majoritate clară a alegătorilor britanici sprijină acum revenirea țării în blocul comunitar, însă cu o condiție: doar dacă țara poate păstra excluderile de care a beneficiat anterior, scrie The Guardian. Sondajul a concluzionat că cel puțin jumătate dintre persoanele întrebate în cele mai mari patru state membre ale UE – Franța, Germania, Italia și Spania – sunt în favoarea reintegrării Regatului Unit în UE, iar procentele variază de la 51% în Italia la 63% în Germania. Cu toate acestea, atunci când vine vorba de condițiile de readmitere, o cincime dintre respondenții din cele patru mari state membre consideră că Marea Britanie ar trebui să reintre cu vechile privilegii – fără adoptarea euro și în afara spațiului Schengen. Între 58% și 62% dintre europenii participanți la sondaj sunt de părere că britanicii ar trebui să participe la toate politicile UE dacă vor să reintre în blocul comunitar. Pe de altă parte, respondenții din Danemarca au fost foarte dornici (72%) ca Regatul Unit să se reintegreze și mai entuziaști decât statele membre mai mari în ceea ce privește păstrarea opțiunilor anterioare de excludere (43%). Ce părere au britanicii La sondaj au participat și britanicii, iar 54% dintre cei care au participat la cercetare s-au declarat în favoarea reintegrării în UE atunci când li s-a adresat întrebarea în mod izolat. Totuși, procentul a scăzut la 36% dacă reintroducerea ar însemna renunțarea la excluderile anterioare. Sondajul a avut un eșantion format din peste 8.000 de adulți din șase țări și a fost realizat în perioada 12-27 iunie.

The Guardian: BBC ia în calcul o campanie de externalizare a mii de locuri de muncă. Un gigant tech din SUA ar putea deveni partener

BBC ia în calcul o campanie semnificativă de externalizare care ar putea pune în pericol mii de locuri de muncă, în contextul în care radiodifuzorul britanic caută cu disperare să reducă costurile. Potrivit The Guardian, planurile avute în vedere includ delocalizarea locurilor de muncă din Marea Britanie. Se pare că BBC ar discuta cu companiile gigant din domeniul tehnologiei din SUA ca potențiali parteneri. Există deja îngrijorări semnificative în cadrul BBC cu privire la impactul pe care planul l-ar putea avea asupra locurilor de muncă din Marea Britanie, precum și la efectul pe care l-ar putea avea asupra controlului BBC asupra propriilor platforme. Printre altele, externalizarea ar include algoritmii de recomandare, care direcționează utilizatorii către conținut. Printre departamentele care ar putea fi afectate se numără grupul de produse digitale, responsabil pentru dezvoltarea unor platforme precum News Online, Sport, iPlayer și Sounds, precum și departamentul financiar. Una dintre marile companii americane de tehnologie ar putea fi implicată ca potențial partener pentru serviciile externalizate. Propunerea a fost elaborată după sfaturile consultanților externi și vine într-un moment în care radiodifuzorul se află sub o presiune financiară serioasă. Taxa radio-TV și-a pierdut o treime din valoare după 2010 și o jumătate de milion de persoane au anulat plata taxei în 2023, pe măsură ce publicul tânăr se orientează către YouTube și streameri. Directorul general al BBC a făcut aluzie la aceste planuri într-un discurs ținut în primăvară, în care a afirmat că examinează „parteneriate noi, majore, cu marile companii de tehnologie de vârf din lume”. El a spus: „Lucrăm deja la lanțul de aprovizionare media, procesele din spatele scenei care duc conținutul de la cameră la ecran, de la microfon la căști. Acest lucru va deschide posibilități creative uriașe. Și ne va permite să creștem eficiența și să reinvestim în conținut de clasă mondială.” BBC nu a negat relatările privind planurile de externalizare a locurilor de muncă, dar a declarat că nu au fost luată nicio decizie fermă. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Anchetă deschisă în Franța împotriva platformei X, suspectată că și-a modificat ALGORITMUL în scopuri de interferență străină

Bloomberg: Iluziile fiscale nu aduc creșterea economică /La un an de la victoria electorală, Guvernul britanic rămâne ezitant

Guvernul Marii Britanii nu acționează decisiv pentru remedierea problemelor economice și îmbunătățirea securității, comentează grupul media Bloomberg, cerând acțiuni clare pentru restabilirea credibilității fiscale. ”La doar un an de la victoria electorală decisivă, Guvernul laburist britanic este afectat de anxietate. Piețele sunt volatile, serviciile publice și-au atins limitele, la fel și armata. Iar creșterea economică este slabă. Toate aceste probleme sunt agravate de o conducere politică ce suferă de indecizie cronică”, notează grupul media Bloomberg, într-o analiză cu titlul ”Iluziile fiscale nu vor aduce Marii Britanii creștere economică sau securitate”. Reflectând situația, sondajele de opinie arată că Partidul Laburist este devansat de formațiunea lui Nigel Farage – Reformăm Marea Britanie (Reform UK). Guvernul Keir Starmer trebuie să rezolve problemele structurale Între timp, problemele sunt tot mai mari. Serviciul Național de Sănătate se confruntă cu probleme majore de finanțare. Închisorile sunt supraaglomerate și subfinanțate. Principalul obiectiv laburist – angajamentul de a construi 1,5 milioane de case noi – este departe de concretizare. Și, în pofida relansării temporare a investițiilor, Marea Britanie este în urmă la nivelul Grupului G7. În plus, o evaluare efectuată recent arată că forțele militare au nevoie urgentă de fonduri suplimentare. ”În loc să abordeze vulnerabilitățile structurale, Partidul Laburist s-a ocupat doar de programe minore (…), argumentând că demonstrează austeritate bugetară. Însă Marea Britanie continuă să se împrumute masiv în raport cu celelalte state din G7, ceea ce erodează credibilitatea fiscală a Guvernului. Dacă Marea Britanie vrea să își finanțeze serviciile medicale, să reînzestreze armata și să atragă investiții pentru stimularea creșterii economice, sunt necesare politici de amploare”, subliniază grupul media Bloomberg. ”De asemenea, este necesară tratarea cu prioritate a daunelor produse de Brexit. Recentul summit de relansare a relațiilor cu Marea Britanie a generat, în principiu, progrese – alinierea pozițiilor privind politicile ecologice, achizițiile militare în comun și cooperarea în materie de reglementări. Dar acestea sunt doar angajamente, care trebuie transpuse în politici concrete”, concluzionează grupul media Bloomberg. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: VIDEO Uniunea Europeană anunță acorduri de 2,3 miliarde de euro pentru reconstrucția UCRAINEI /„Europa a fost și va rămâne principalul donator” ANALIZĂ Frankfurter Allgemeine Zeitung: Strategia UE în conflictul comercial cu Trump pare să FUNCȚIONEZE /Cele două părți se apropie de un acord

BBC: Marea Britanie va începe returnarea migranţilor în Franţa în câteva săptămâni

Marea Britanie va începe, în următoarele săptămâni, returnarea migranţilor care sosesc ilegal pe coastele sale în bărci, ca parte a unui acord pilot cu Franţa, a declarat joi premierul Keir Starmer. Planul, cunoscut sub formula „unul intră, unul iese”, presupune ca unii dintre cei sosiţi în mod ilegal în Regat să fie returnaţi în Franţa, iar în schimb, Marea Britanie să primească un număr egal de solicitanţi de azil, după verificări de securitate. „Acest plan revoluţionar va demonstra că traversările Canalului în ambarcaţiuni improvizate sunt zadarnice,” a spus Starmer într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele francez Emmanuel Macron, la finalul unei vizite de stat de trei zile în Franţa. Deşi presa britanică a relatat că planul ar putea viza până la 50 de persoane pe săptămână, premierul nu a confirmat o cifră exactă. El a precizat că schema va fi extinsă dacă se dovedeşte eficientă, într-o tentativă de a „rupe modelul” traficului de migranţi operat de reţele de crimă organizată. Starmer a subliniat că migraţia ilegală reprezintă o „criză globală, o criză a Uniunii Europene şi o criză comună pentru Marea Britanie şi Franţa”.

Fructele românești care sunt mai ieftine în Marea Britanie decât în unele magazine din țara noastră. Ne merităm soarta

Afinele românești au ajuns pe rafturile celui mai mare lanț de supermarketuri din Regatul Unit, Tesco iar delicioasele fructe se vând la prețuri chiar mai mici decât cele practicate de unele lanțuri de retail din țara noastră. „Blueberries (afine) din România – noua senzație de la Tesco! Managerii celui mai mare supermarket britanic se pare că au aflat că în tara noastra se cultivă fructe de pădure de calitate superioară”, a scris „Anunțul UK”, pe Facebook. Afinele românești vândute la Tesco sunt din cea mai buna varietate, iar o caserolă de jumătate de kilogram costă doar 4.30 lire sterline (25,24 lei) sau 3.65 lire sterline (21.42 lei). Surprinzător, scrie „Anunțul UK”, prețul afinelor românești vândute în Marea Britanie este chiar mai mic decât cel cu care aceeași cantitate este vândută în unele magazine din România. Într-un alt supermarket din Londra, o caserolă de 500 de grame de afine cultivate în România se vinde cu 4,30 lire sterline, iar pentru clienții care folosesc cardul de fidelitate ClubCard, prețul scade la 3,65 lire. Asta înseamnă aproape 21 de lei, adică mai puțin decât plătesc românii pentru aceeași cantitate, în condițiile în care la Mega Image, de exemplu, afinele românești costă în jur de 26 de lei pentru 500 de grame, informează stiridiaspora.ro. Postarea a stârnit numeroase comentarii pe internet, unii utilizatori susținând că prețurile nu diferă cu mult față de cele din supermarketurile românești, în timp ce alții sunt de părere că ar trebui să fie mult mai ieftine, ținând cont de nivelul de trai din țară: „În România, la Auchan sunt 20 de lei, caserola de 500 de grame, la Kaufland sunt 23 de lei, caserola de 500 de grame, la Lidl 29 de lei -750 de grame. Titlul corect era că au același preț ca în unele magazine din România”; „Astea nu sunt afine naturale , sunt de cultură ca și în UK”; „Mega e cel mai scump market. La Mega, 150 gr costă 13 lei”; „Prețul nu îl reglează nimeni altcineva decât piața. Multe produse alimentare din UK sunt mai ieftine decât în România”; „La noi sunt mai scumpe, deoarece sunt mai proaspete cu 2 zile. Ne merităm soarta”; „Sunt mai ieftine decât la supermarket din România. Culmea, ambalate în România”. România este unul dintre cei mai mari producători de afine din Europa dup[ ce, în ultimii ani, tot mai mulți fermieri de la noi au investit în plantații moderne și au crescut producția datorită condițiilor bune de climă și sol din zonele de deal și munte. Mare parte din recolta de afine merge la export, iar piețele cele mai importante sunt Germania, Franța, Marea Britanie și țările nordice, potrivit Adevărul. FOTO – Caracter ilustrativ: Shutterstock

Macron spune că Marea Britanie și Franța trebuie să pună capăt dependenței de SUA și China

Într-un discurs rar adresat ambelor camere ale parlamentului britanic, Macron a celebrat reluarea unei legături mai strânse între cele două țări, devenind primul lider european invitat la o vizită de stat britanică de la Brexit, potrivit Reuters. „Regatul Unit și Franța trebuie să arate încă o dată lumii că alianța noastră poate face diferența”, a spus el. „Singura modalitate de a depăși provocările pe care le avem, provocările timpului nostru, va fi să mergem împreună mână în mână, umăr la umăr”, a adăugat Macron. Enumerând amenințările geopolitice cu care se confruntă țările, Macron a susținut că acestea ar trebui, de asemenea, să se ferească de „dependențele excesive de SUA și de China”, afirmând că trebuie „să ne îndepărtăm economiile și societățile de această dublă dependență”. El a prezentat, de asemenea, oportunitățile pe care le oferă o legătură mai strânsă, spunând că ar trebui să faciliteze studenților, cercetătorilor și artiștilor să locuiască în țările celorlalți și să caute o modalitate de a lucra împreună în domeniul inteligenței artificiale și de a proteja copiii online.

Macron spune că Marea Britanie și Franța trebuie să pună capăt dependenței de SUA și China

Într-un discurs rar adresat ambelor camere ale parlamentului britanic, Macron a celebrat reluarea unei legături mai strânse între cele două țări, devenind primul lider european invitat la o vizită de stat britanică de la Brexit, potrivit Reuters. „Regatul Unit și Franța trebuie să arate încă o dată lumii că alianța noastră poate face diferența”, a spus el. „Singura modalitate de a depăși provocările pe care le avem, provocările timpului nostru, va fi să mergem împreună mână în mână, umăr la umăr”, a adăugat Macron. Enumerând amenințările geopolitice cu care se confruntă țările, Macron a susținut că acestea ar trebui, de asemenea, să se ferească de „dependențele excesive de SUA și de China”, afirmând că trebuie „să ne îndepărtăm economiile și societățile de această dublă dependență”. El a prezentat, de asemenea, oportunitățile pe care le oferă o legătură mai strânsă, spunând că ar trebui să faciliteze studenților, cercetătorilor și artiștilor să locuiască în țările celorlalți și să caute o modalitate de a lucra împreună în domeniul inteligenței artificiale și de a proteja copiii online.

Un pacient a murit după un atac cibernetic asupra unui spital din Londra. Ancheta confirmă legătura directă cu hackeri ruși

Unul dintre cele mai mari spitale din Londra, King’s College Hospital, a confirmat că moartea unui pacient este direct legată de atacul cibernetic care a paralizat infrastructura medicală în iunie 2024. Este pentru prima dată când o instituție britanică recunoaște oficial că o viață umană a fost pierdută din cauza unui atac ransomware orchestrat de hackeri. În centrul anchetei se află gruparea rusă Qilin, specializată în blocarea serverelor prin solicitări de răscumpărare, noteaza Reuters. Consecințele au fost dramatice: peste 10.000 de programări medicale au fost anulate, iar activitatea laboratoarelor a fost serios afectată. Potrivit spitalului, pacientul a decedat după o întârziere critică în obținerea rezultatelor unei analize de sânge, analiză esențială pentru stabilirea tratamentului. Un precedent periculos: vieți pierdute din cauza unor coduri malware Atacul din 2024 a fost provocat de un ransomware, un program malițios care criptează sistemele informatice și cere sume uriașe de bani pentru deblocarea lor. În cazul spitalelor, acest tip de atac are consecințe directe asupra pacienților: de la întârzieri în diagnostic și tratament, până la imposibilitatea operării sau acordării de îngrijiri critice. Gruparea Qilin, responsabilă pentru atac, este cunoscută în mediile de securitate cibernetică ca una dintre cele mai agresive rețele de hackeri sponsorizate de interese din Federația Rusă. Ținta lor în acest caz a fost lanțul de spitale NHS Trust din Londra, iar paralizarea serviciilor de patologie a durat mai multe zile. Ancheta realizată de echipele de securitate cibernetică și de specialiștii spitalului a concluzionat că „un cumul de factori agravați de atacul informatic” a contribuit la decesul pacientului, scrie Financial Times. Este unul dintre primele cazuri din Europa de Vest în care o breșă cibernetică este asociată oficial cu moartea unui pacient. Sistemele medicale din Europa, în alertă maximă Cazul a provocat îngrijorare în întreaga Europă, inclusiv în Franța, unde Curtea de Conturi avertiza încă din aprilie 2025 asupra fragilității infrastructurii IT din spitale. Raportul atrăgea atenția asupra vulnerabilităților cronice, a lipsei investițiilor și a echipamentelor învechite. Ca răspuns, autoritățile franceze au lansat programul CaRE — un plan național de investiții în valoare de sute de milioane de euro, dedicat întăririi securității cibernetice în spitalele publice. Măsura vine după ce spitalele din Armentières și Cannes au fost și ele victime ale unor atacuri similare, în februarie și aprilie 2024. Dependența tot mai mare a instituțiilor medicale de tehnologie digitală aduce cu sine riscuri majore. În lipsa unor sisteme de rezervă robuste și a unei protecții cibernetice eficiente, atacurile precum cel care a vizat King’s College Hospital se pot solda cu victime.

O femeie a fost acuzată pe nedrept de furt de inteligența artificială și interzisă în toate magazinele din Marea Britanie

O britanică a trăit un adevărat coșmar tehnologic după ce un sistem de recunoaștere facială alimentat de inteligență artificială a identificat-o eronat drept hoț. Femeia, care nu comisese nicio infracțiune, s-a trezit interzisă în toate magazinele unei cunoscute rețele de retail din Regatul Unit. Incidentul readuce în discuție pericolele automatizării excesive și lipsa de control uman în deciziile de securitate. Acuzată pe nedrept de un algoritm În mai 2025, o locuitoare din Manchester a intrat într-un magazin Home Bargains pentru a face cumpărături. Spre surprinderea ei, un angajat i-a cerut să părăsească imediat incinta, fără nicio explicație. Ulterior, i s-a recomandat să contacteze compania Facewatch, furnizorul sistemului de recunoaștere facială utilizat de lanțul de magazine. Luna următoare, povestea s-a repetat într-o altă locație. De data aceasta, femeia a fost întâmpinată de echipa de securitate și escortată afară fără nicio justificare aparentă. Nedumerită și umilită, a insistat să afle motivul acestor expulzări. Răspunsul avea să fie și mai șocant: sistemul de recunoaștere facială o identificase ca autoarea unui furt de hârtie igienică dintr-un magazin Home Bargains, scrie BBC. Fără să i se fi cerut un cuvânt sau o explicație, algoritmul hotărâse că este vinovată, iar imaginea ei fusese marcată drept „persoană indezirabilă” în toate locațiile rețelei. Reabilitarea și reacțiile După numeroase plângeri, dovezi clare că își achitase produsele și presiuni constante asupra companiei Facewatch, femeia a reușit în cele din urmă să fie exonerată. Home Bargains a suspendat ulterior colaborarea cu furnizorul de AI, ca reacție la situația creată. Însă incidentul nu este singular. În 2024, o altă femeie din Marea Britanie a fost acuzată pe nedrept de furt de același sistem și a fost interzisă din toate magazinele rețelei. Cu toate acestea, Facewatch continuă să fie utilizat pe scară largă, inclusiv de unele autorități din Regat. Cazul readuce în centrul atenției dezbaterea privind fiabilitatea recunoașterii faciale și a algoritmilor care, în absența controlului uman, pot comite greșeli cu consecințe grave asupra vieții oamenilor. Deși promovată ca o tehnologie de securitate de ultimă generație, AI-ul facial se dovedește adesea vulnerabil la erori, mai ales în situații în care baza de date este incompletă sau algoritmii nu sunt antrenați corect. Expansiunea globală și dilemele etice Tehnologia de recunoaștere facială este deja implementată masiv în Asia, în țări precum China și Japonia, unde este folosită inclusiv în transportul public și în spații de lucru. În Uniunea Europeană, utilizarea acestei tehnologii este reglementată mai strict prin GDPR și viitorul AI Act, care permit aplicarea ei doar în cazuri excepționale de securitate. În Franța, spre exemplu, camerele „inteligente” sunt testate în scopuri experimentale, fără a utiliza momentan recunoașterea facială, ci doar pentru analiza comportamentelor din mulțime. Totuși, mulți experți avertizează că astfel de experimente deschid ușa pentru o adoptare mai largă și mai puțin controlată. Cazuri ca cel din Manchester ar trebui să servească drept semnal de alarmă. Inteligența artificială poate fi un instrument valoros, dar atunci când devine judecător și juriu, fără intervenție umană, riscă să transforme greșelile în abuzuri.

Marea Britanie face un pas spre eliminarea incriminării avortului în legislația victoriană

Parlamentul Marii Britanii a decis marți să susțină eliminarea sancțiunilor penale pentru avort în Anglia și Țara Galilor. Scopul principal al acestei decizii este de a opri anchetele poliției împotriva femeilor care aleg să întrerupă o sarcină, în baza unei legi vechi de aproape 160 de ani, notează Reuters. Deși avortul este legal din 1967 în Anglia și Țara Galilor, acesta este permis doar până la 24 de săptămâni de sarcină și cu acordul a doi medici. În cazul în care o sarcină este întreruptă după acest termen, femeile pot fi acuzate penal conform unei legi din 1861, care prevede pedeapsa cu închisoarea pe viață. Condamnările pe baza acestei legi au fost rare în trecut, dar în ultimii ani, mai ales după pandemie, numărul femeilor anchetate a crescut. Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care o modificare temporară a legislației a permis folosirea pastilelor pentru avort la domiciliu în primele 10 săptămâni de sarcină. Votul din parlament a fost liber, fără indicații de partid, iar 379 de deputați au susținut amendamentul, față de 137 care s-au opus. Acesta ar opri toate urmăririle penale împotriva femeilor care aleg avortul, indiferent de circumstanțe. Textul votat face parte dintr-un proiect legislativ mai amplu privind reforma justiției penale. Deputata laburistă Tonia Antoniazzi, autoarea amendamentului, a spus că în ultimii cinci ani au fost deschise anchete împotriva a 100 de femei. Unele dintre ele au fost victime ale violenței domestice sau au avut complicații medicale. „Fiecare dintre aceste cazuri este o parodie, facilitată de legea noastră învechită privind avortul”, a declarat ea parlamentului. „Aceasta nu este dreptate, este cruzime și trebuie să se termine.” Scopul mai larg al legii este de a aduce legislația britanică la același nivel cu cea din alte țări occidentale, precum Franța, Canada sau Australia.