Macron spune că Marea Britanie și Franța trebuie să pună capăt dependenței de SUA și China
Într-un discurs rar adresat ambelor camere ale parlamentului britanic, Macron a celebrat reluarea unei legături mai strânse între cele două țări, devenind primul lider european invitat la o vizită de stat britanică de la Brexit, potrivit Reuters. „Regatul Unit și Franța trebuie să arate încă o dată lumii că alianța noastră poate face diferența”, a spus el. „Singura modalitate de a depăși provocările pe care le avem, provocările timpului nostru, va fi să mergem împreună mână în mână, umăr la umăr”, a adăugat Macron. Enumerând amenințările geopolitice cu care se confruntă țările, Macron a susținut că acestea ar trebui, de asemenea, să se ferească de „dependențele excesive de SUA și de China”, afirmând că trebuie „să ne îndepărtăm economiile și societățile de această dublă dependență”. El a prezentat, de asemenea, oportunitățile pe care le oferă o legătură mai strânsă, spunând că ar trebui să faciliteze studenților, cercetătorilor și artiștilor să locuiască în țările celorlalți și să caute o modalitate de a lucra împreună în domeniul inteligenței artificiale și de a proteja copiii online.
Un pacient a murit după un atac cibernetic asupra unui spital din Londra. Ancheta confirmă legătura directă cu hackeri ruși
Unul dintre cele mai mari spitale din Londra, King’s College Hospital, a confirmat că moartea unui pacient este direct legată de atacul cibernetic care a paralizat infrastructura medicală în iunie 2024. Este pentru prima dată când o instituție britanică recunoaște oficial că o viață umană a fost pierdută din cauza unui atac ransomware orchestrat de hackeri. În centrul anchetei se află gruparea rusă Qilin, specializată în blocarea serverelor prin solicitări de răscumpărare, noteaza Reuters. Consecințele au fost dramatice: peste 10.000 de programări medicale au fost anulate, iar activitatea laboratoarelor a fost serios afectată. Potrivit spitalului, pacientul a decedat după o întârziere critică în obținerea rezultatelor unei analize de sânge, analiză esențială pentru stabilirea tratamentului. Un precedent periculos: vieți pierdute din cauza unor coduri malware Atacul din 2024 a fost provocat de un ransomware, un program malițios care criptează sistemele informatice și cere sume uriașe de bani pentru deblocarea lor. În cazul spitalelor, acest tip de atac are consecințe directe asupra pacienților: de la întârzieri în diagnostic și tratament, până la imposibilitatea operării sau acordării de îngrijiri critice. Gruparea Qilin, responsabilă pentru atac, este cunoscută în mediile de securitate cibernetică ca una dintre cele mai agresive rețele de hackeri sponsorizate de interese din Federația Rusă. Ținta lor în acest caz a fost lanțul de spitale NHS Trust din Londra, iar paralizarea serviciilor de patologie a durat mai multe zile. Ancheta realizată de echipele de securitate cibernetică și de specialiștii spitalului a concluzionat că „un cumul de factori agravați de atacul informatic” a contribuit la decesul pacientului, scrie Financial Times. Este unul dintre primele cazuri din Europa de Vest în care o breșă cibernetică este asociată oficial cu moartea unui pacient. Sistemele medicale din Europa, în alertă maximă Cazul a provocat îngrijorare în întreaga Europă, inclusiv în Franța, unde Curtea de Conturi avertiza încă din aprilie 2025 asupra fragilității infrastructurii IT din spitale. Raportul atrăgea atenția asupra vulnerabilităților cronice, a lipsei investițiilor și a echipamentelor învechite. Ca răspuns, autoritățile franceze au lansat programul CaRE — un plan național de investiții în valoare de sute de milioane de euro, dedicat întăririi securității cibernetice în spitalele publice. Măsura vine după ce spitalele din Armentières și Cannes au fost și ele victime ale unor atacuri similare, în februarie și aprilie 2024. Dependența tot mai mare a instituțiilor medicale de tehnologie digitală aduce cu sine riscuri majore. În lipsa unor sisteme de rezervă robuste și a unei protecții cibernetice eficiente, atacurile precum cel care a vizat King’s College Hospital se pot solda cu victime.
O femeie a fost acuzată pe nedrept de furt de inteligența artificială și interzisă în toate magazinele din Marea Britanie
O britanică a trăit un adevărat coșmar tehnologic după ce un sistem de recunoaștere facială alimentat de inteligență artificială a identificat-o eronat drept hoț. Femeia, care nu comisese nicio infracțiune, s-a trezit interzisă în toate magazinele unei cunoscute rețele de retail din Regatul Unit. Incidentul readuce în discuție pericolele automatizării excesive și lipsa de control uman în deciziile de securitate. Acuzată pe nedrept de un algoritm În mai 2025, o locuitoare din Manchester a intrat într-un magazin Home Bargains pentru a face cumpărături. Spre surprinderea ei, un angajat i-a cerut să părăsească imediat incinta, fără nicio explicație. Ulterior, i s-a recomandat să contacteze compania Facewatch, furnizorul sistemului de recunoaștere facială utilizat de lanțul de magazine. Luna următoare, povestea s-a repetat într-o altă locație. De data aceasta, femeia a fost întâmpinată de echipa de securitate și escortată afară fără nicio justificare aparentă. Nedumerită și umilită, a insistat să afle motivul acestor expulzări. Răspunsul avea să fie și mai șocant: sistemul de recunoaștere facială o identificase ca autoarea unui furt de hârtie igienică dintr-un magazin Home Bargains, scrie BBC. Fără să i se fi cerut un cuvânt sau o explicație, algoritmul hotărâse că este vinovată, iar imaginea ei fusese marcată drept „persoană indezirabilă” în toate locațiile rețelei. Reabilitarea și reacțiile După numeroase plângeri, dovezi clare că își achitase produsele și presiuni constante asupra companiei Facewatch, femeia a reușit în cele din urmă să fie exonerată. Home Bargains a suspendat ulterior colaborarea cu furnizorul de AI, ca reacție la situația creată. Însă incidentul nu este singular. În 2024, o altă femeie din Marea Britanie a fost acuzată pe nedrept de furt de același sistem și a fost interzisă din toate magazinele rețelei. Cu toate acestea, Facewatch continuă să fie utilizat pe scară largă, inclusiv de unele autorități din Regat. Cazul readuce în centrul atenției dezbaterea privind fiabilitatea recunoașterii faciale și a algoritmilor care, în absența controlului uman, pot comite greșeli cu consecințe grave asupra vieții oamenilor. Deși promovată ca o tehnologie de securitate de ultimă generație, AI-ul facial se dovedește adesea vulnerabil la erori, mai ales în situații în care baza de date este incompletă sau algoritmii nu sunt antrenați corect. Expansiunea globală și dilemele etice Tehnologia de recunoaștere facială este deja implementată masiv în Asia, în țări precum China și Japonia, unde este folosită inclusiv în transportul public și în spații de lucru. În Uniunea Europeană, utilizarea acestei tehnologii este reglementată mai strict prin GDPR și viitorul AI Act, care permit aplicarea ei doar în cazuri excepționale de securitate. În Franța, spre exemplu, camerele „inteligente” sunt testate în scopuri experimentale, fără a utiliza momentan recunoașterea facială, ci doar pentru analiza comportamentelor din mulțime. Totuși, mulți experți avertizează că astfel de experimente deschid ușa pentru o adoptare mai largă și mai puțin controlată. Cazuri ca cel din Manchester ar trebui să servească drept semnal de alarmă. Inteligența artificială poate fi un instrument valoros, dar atunci când devine judecător și juriu, fără intervenție umană, riscă să transforme greșelile în abuzuri.
Marea Britanie face un pas spre eliminarea incriminării avortului în legislația victoriană
Parlamentul Marii Britanii a decis marți să susțină eliminarea sancțiunilor penale pentru avort în Anglia și Țara Galilor. Scopul principal al acestei decizii este de a opri anchetele poliției împotriva femeilor care aleg să întrerupă o sarcină, în baza unei legi vechi de aproape 160 de ani, notează Reuters. Deși avortul este legal din 1967 în Anglia și Țara Galilor, acesta este permis doar până la 24 de săptămâni de sarcină și cu acordul a doi medici. În cazul în care o sarcină este întreruptă după acest termen, femeile pot fi acuzate penal conform unei legi din 1861, care prevede pedeapsa cu închisoarea pe viață. Condamnările pe baza acestei legi au fost rare în trecut, dar în ultimii ani, mai ales după pandemie, numărul femeilor anchetate a crescut. Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care o modificare temporară a legislației a permis folosirea pastilelor pentru avort la domiciliu în primele 10 săptămâni de sarcină. Votul din parlament a fost liber, fără indicații de partid, iar 379 de deputați au susținut amendamentul, față de 137 care s-au opus. Acesta ar opri toate urmăririle penale împotriva femeilor care aleg avortul, indiferent de circumstanțe. Textul votat face parte dintr-un proiect legislativ mai amplu privind reforma justiției penale. Deputata laburistă Tonia Antoniazzi, autoarea amendamentului, a spus că în ultimii cinci ani au fost deschise anchete împotriva a 100 de femei. Unele dintre ele au fost victime ale violenței domestice sau au avut complicații medicale. „Fiecare dintre aceste cazuri este o parodie, facilitată de legea noastră învechită privind avortul”, a declarat ea parlamentului. „Aceasta nu este dreptate, este cruzime și trebuie să se termine.” Scopul mai larg al legii este de a aduce legislația britanică la același nivel cu cea din alte țări occidentale, precum Franța, Canada sau Australia.
Bloomberg: Compania financiară Blackstone vrea să facă investiții de 500 de miliarde de dolari în Europa /Este o oportunitate majoră
Grupul multinațional financiar american Blackstone intenționează să facă investiții de 500 de miliarde de dolari (437 de miliarde de euro) în Europa în următorii zece ani, anunță directorul general al companiei, Steve Schwarzman. ”Pentru noi, este o oportunitate majoră. În Europa, abordarea începe să se schimbe, ceea ce probabil va genera rate mai mari de randament”, a afirmat Steve Schwarzman, într-un interviu acordat grupului media Bloomberg. Afirmațiile lui Steve Schwarzman sunt cel mai nou semnal referitor la interesul grupului de investiții alternative pentru piața financiară europeană. Cu ocazia conferinței ”SuperReturn International”, organizată săptămâna trecută la Berlin, managerii unor companii precum BC Partners, Permira și Brookfield Asset Management au semnalat că Europa devine destinație de investiții, pe fondul amplificării riscurilor economice la nivel mondial. Firma Blackstone și-a deschis o filială în Londra în anul 2000, când singurul sediu era în New York. În acea perioadă, Blackstone a generat profituri de 13 miliarde de dolari. În prezent, Blackstone este principalul grup de investiții alternative din lume, deținând active de peste 1.000 de miliarde de dolari și având filiale în 27 de orașe ale lumii. Sediul din Londra are 650 de angajați, a precizat Steve Schwarzman. Firma a făcut deja investiții de circa 100 de miliarde de dolari în Marea Britanie. Blackstone se concentrează pe investiții în sectorul imobiliar, construind inclusiv un centru de date în nordul Angliei, care are potențialul de a deveni cel mai mare din Europa. ”Guvernul britanic ne-a ajutat foarte mult, s-a implicat direct în realizarea acestui proiect”, a subliniat Steve Schwarzman. În afara Europei, compania Blackstone se orientează spre investiții în Orientul Mijlociu, manifestând interes pentru orașele Riyad și Dubai. Foto: Profimedia Citește și: VIDEO Forțele Navale israeliene au bombardat, în premieră, un port din YEMEN folosit de militanții huthi ANALIZĂ The Washington Post: IMPLOZIA publică a alianței Musk-Trump /Criticile președintelui SUA evidențiau erodarea dramatică a relației Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Studiu: Unul din cinci adulți din Marea Britanie a fost abuzat verbal în mod repetat în copilărie
Cuvintele au puterea de a răni profund – iar atunci când sunt folosite împotriva copiilor, pot lăsa urme psihologice și neurologice care durează toată viața. Deși mai puțin vizibil decât alte forme de abuz, abuzul verbal este o problemă reală și gravă, cu efecte demonstrate științific. Un studiu din 2023, realizat pe mai mult de 20.000 de adulți din Marea Britanie, a arătat că unul din cinci a fost supus abuzului verbal în copilărie. Acest tip de abuz se referă la o conduită repetitivă din partea adulților – părinți, profesori sau îngrijitori – care include critici constante, umilire, amenințări sau respingere. Nu este vorba despre izbucniri ocazionale de furie, ci despre un model susținut de comportament distructiv. Cercetările în neuroștiințe arată că expunerea repetată la abuz verbal afectează dezvoltarea creierului copilului. Copilul nu mai este capabil să primească iubire Sistemul de detecție a amenințărilor devine hiperactiv, ceea ce înseamnă că cei mici pot interpreta greșit semnalele sociale neutre drept pericole. În același timp, sistemul de recompensă – cel care permite trăirea bucuriei și a conexiunii sociale – se estompează. Drept urmare, copilul devine mai puțin receptiv la laude, afecțiune și interacțiuni pozitive. Aceste modificări neurobiologice influențează în mod direct relațiile și sănătatea mintală a adultului de mai târziu. Persoanele care au trecut prin abuz verbal în copilărie au un risc crescut de depresie, anxietate, consum de substanțe și dificultăți în a stabili relații de încredere. Frica de abandon, rușinea și lipsa stimei de sine pot deveni trăsături dominante, afectând serios calitatea vieții. Cu toate acestea, abuzul verbal rămâne adesea ignorat în dezbaterea publică și în politicile de protecție a copilului. Specialiștii trag un semnal de alarmă: prevenirea abuzului verbal nu este doar o chestiune de moralitate, ci una de sănătate publică. Un copil protejat emoțional are șanse mult mai mari să devină un adult echilibrat și sănătos.
Marea Britanie redefinește strategia militară: tehnologie, drone și investiții nucleare
Guvernul britanic a anunțat una dintre cele mai mari transformări ale strategiei de apărare din ultimele decenii, în acord cu noile amenințări globale și realitățile financiare. Strategia presupune prioritizarea investițiilor în tehnologie militară avansată, precum dronele și sistemele cibernetice, reducând totodată dimensiunea armatei tradiționale. Premierul Keir Starmer a descris acest plan drept o modalitate de a face armata „mai letală, nu mai mare”. Marea Britanie a răspuns astfel cerințelor tot mai mari din partea aliaților săi, în special ale Statelor Unite, pentru o contribuție sporită la securitatea continentală și globală. Acțiunea vine pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice acutizate de războiul dintre Rusia și Ucraina, precum și a riscurilor de atacuri cibernetice care vizează infrastructuri critice. Rolul tehnologiei în apărarea viitorului Conform guvernului britanic, câmpul de luptă modern a suferit mutații semnificative, reflectate în rolul decisiv al tehnologiilor avansate. În timpul conflictului din Ucraina, dronele au demonstrat că pot cauza mai multe victime decât artileria convențională, ceea ce i-a determinat pe oficialii britanici să vadă aceste sisteme ca elemente esențiale ale viitorului militar. „Cine implementează tehnologia mai rapid câștigă”, a declarat secretarul Apărării, John Heasley, într-o declarație citată de Reuters, care subliniază importanța transformării digitale în domeniul apărării. Noua strategie include investiții masive în drone, arme cu rază lungă de acțiune și sisteme moderne de comunicații pentru trupe. Totodată, inițiativa prevede înființarea unui comandament cibernetic special, având în vedere că rețelele militare britanice au fost ținta a peste 90.000 de atacuri cibernetice în doar doi ani. Dincolo de tehnologie, accentul cade pe răspunsuri rapide, adaptabilitate și eficiență operațională. Totuși, aceste modificări aduc și sacrificii: numărul total al militarilor britanici, deja la cel mai mic nivel din epoca napoleoniană, va crește doar marginal până în 2029, ajungând la 76.000 de persoane, evidențiind faptul că accentul se pune pe calitate, nu pe cantitate. Buget mai mare, arme nucleare modernizate În cadrul aceluiași plan, Marea Britanie își va extinde semnificativ capacitățile nucleare. Guvernul a anunțat investiții de 15 miliarde de lire sterline pentru modernizarea focoaselor nucleare și crearea unui nou stoc de armament convențional avansat. De asemenea, flota de submarine nucleare se va extinde, consolidând prezența Marii Britanii pe scena internațională ca putere militară mare, alături de Franța. Se preconizează construirea a șase fabrici specializate în muniție și dezvoltarea a 7.000 de arme cu rază lungă de acțiune până în 2029, toate acestea în paralel cu îmbunătățirea infrastructurii de apărare strategică. În plus, a fost semnalată o creștere a bugetului destinat apărării la 2,5% din PIB în următorii ani, cu planuri de extindere la 3%, ceea ce ar însemna un efort financiar semnificativ din partea guvernului britanic. Cu toate acestea, opoziția politică a criticat planul pentru presupusa lipsă de claritate privind sursele de finanțare. James Cartlidge, coordonator al politicilor de securitate din partea conservatorilor, a descris planul ca fiind „o listă de dorințe”, subliniind că atingerea acestor obiective va depinde de disponibilitatea resurselor financiare. În ciuda provocărilor, guvernul britanic și companiile de apărare locale, precum BAE Systems, s-au arătat încrezătoare în viitorul acestui proiect. Premierul Starmer a insistat că această transformare este necesară pentru a răspunde amenințărilor în creștere și pentru a menține statutul Marii Britanii ca un actor militar de prim rang.
Avocații fraților Tate cer respectarea dreptului la un proces corect /Există multă dezinformare pe platformele media
Avocații fraților Andrew și Tristan Tate au cerut, joi, evitarea speculațiilor în presă și pe rețelele de socializare online în legătură cu acuzațiile care le sunt aduse acestora, insistând pentru respectarea prezumției de nevinovăție și pentru organizarea unui proces corect. Compania de avocatură Holborn Adams îi reprezintă în justiția britanică pe Andrew și Tristan Tate. ”Trebuie să notăm că există multă dezinformare pe platformele media (atât în presa tradițională, cât și pe rețelele online) privind acuzațiile aduse clienților noștri. Indiferent de opinii, orice persoană judecată în Anglia și Țara Galilor se așteaptă la un proces corect. Vehicularea de informații care induc în eroare și sunt imprecise pune sub semnul întrebării posibilitatea beneficierii de către clienții noștri de dreptul fundamental la un proces corect. Un proces în presă nu este unul corect”, subliniază firma de avocatură. ”O parte dintre acuzațiile formulate în România au fost abandonate de procurorii români. După finalizarea completă a procedurilor din România, frații Tate se vor întoarce pentru a răspunde acuzațiilor din Marea Britanie. Referitor la dreptul la un proces echitabil, trebuie remarcat că procurorii britanici refuză să ofere chiar și cele mai elementare informații astfel încât clienții noștri să poată înțelege acuzațiile ce le sunt aduse. Este vorba despre acuzații istorice, iar clienții noștri nici măcar nu au fost informați cine sunt presupusele victime – o abordare atipică, care sugerează un tratament diferențiat pe baza profilului public al acestora”, argumentează avocații. ”«Știrile» recente privind inculparea clienților noștri nu sunt, de fapt, noutăți. Situația reală este că Procuratura Regală a decis în 2024 că dosarul întrunește condițiile formale pentru a fi inculpați. Procurorii britanici și Poliția au refuzat orice dialog semnificativ cu noi, deși am fi putut avea la dispoziție informații capabile să contrazică acuzațiile”, insistă firma de avocatură. Procurorii britanici au confirmat inculparea fraților Andrew și Tristan Tate Procurorii britanici au confirmat, miercuri, acuzațiile formulate pe numele fraților Andrew și Tristan Tate, printre care se numără viol, vătămare corporală și trafic de persoane. În total, Andrew și Tristan Tate sunt vizați de 21 de acuzații ale procurorilor britanici. Pe numele lui Andrew Tate, în vârstă de 38 de ani, au fost formulate zece acuzații, printre care se numără viol, vătămare corporală, trafic de persoane și deținerea unei rețele de prostituție pentru a obține câștiguri materiale. Acuzațiile se bazează pe probele colectate după reclamații depuse de trei femei. La rândul său, Tristan Tate, în vârstă de 36 de ani, este vizat de 11 acuzații formulate de o singură femeie, printre care figurează viol, vătămare corporală și trafic de persoane. ”Putem confirma că am autorizat formularea de acuzații împotriva lui Andrew și Tristan Tate pentru mai multe delicte, inclusiv pentru viol, trafic de persoane, controlul asupra unei rețele de prostituție și vătămarea corporală a trei femei. Deciziile de inculpare intervin după primirea dovezilor de la Poliția din Bedfordshire”, a declarat un purtător de cuvânt al Procuraturii Regale din Marea Britanie. Foto: Profimedia Citește și: Economia SUA înregistrează prima SCĂDERE din ultimii ani, pe fondul politicilor comerciale și fiscale ale Administrației Trump Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Procurorii britanici confirmă inculparea fraților Andrew și Tristan Tate /Care sunt acuzațiile
Procurorii britanici au confirmat, miercuri seară, acuzațiile formulate pe numele fraților Andrew și Tristan Tate, printre care se numără viol, vătămare corporală și trafic de persoane. În total, Andrew și Tristan Tate sunt vizați de 21 de acuzații ale procurorilor britanici. Pe numele lui Andrew Tate, în vârstă de 38 de ani, au fost formulate zece acuzații, printre care se numără viol, vătămare corporală, trafic de persoane și deținerea unei rețele de prostituție pentru a obține câștiguri materiale, afirmă surse judiciare citate de postul de televiziune Sky News. Acuzațiile se bazează pe probele colectate după reclamații depuse de trei femei. La rândul său, Tristan Tate, în vârstă de 36 de ani, este vizat de 11 acuzații formulate de o singură femeie, printre care figurează viol, vătămare corporală și trafic de persoane. ”Putem confirma că am autorizat formularea de acuzații împotriva lui Andrew și Tristan Tate pentru mai multe delicte, inclusiv pentru viol, trafic de persoane, controlul asupra unei rețele de prostituție și vătămarea corporală a trei femei. Deciziile de inculpare intervin după primirea dovezilor de la Poliția din Bedfordshire”, a declarat un purtător de cuvânt al Procuraturii Regale din Marea Britanie. A fost emis un mandat european de arestare de către autoritățile britanice în 2024, iar, ca efect, o instanță din România a ordonat extrădarea în Marea Britanie a fraților Andrew și Tristan Tate. Cu toate acestea, conform Procuraturii Regale britanice, problemele penale interne pe care frații Tate le au în România trebuie soluționate primele, iar, ținând cont de procedurile judiciare, inculpații au dreptul la un proces corect. Andrew și Tristan Tate, cu dublă cetățenie, britanică și americană, au fost trimiși în judecată de DIICOT pe data de 20 iunie 2023, fiind acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, viol, acces ilegal la un sistem informatic, lovire sau alte violențe. Ulterior, în decembrie 2024, instanțele au anulat rechizitoriul procurorilor, iar dosarul s-a întors la DIICOT pentru refacerea urmăririi penale. În aprilie 2025, frații Tate au revenit scurt timp din SUA în România pentru a se conforma condițiilor controlului judiciar. Foto: Profimedia Video: Sky News Citește și: VIDEO | Benjamin Netanyahu confirmă eliminarea liderului HAMAS, Muhammad Sinwar Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele
Rusia acuză Franța și Marea Britanie că instigă SUA să aplice sancțiuni /Nu mai vrem abordări de tipul armistițiu și mai vedem
Administrația Vladimir Putin a anunțat, miercuri, că nu mai acceptă instituirea vreunui armistițiu în Ucraina până nu se întrunesc condițiile necesare negocierilor, acuzând Franța și Marea Britanie că instigă Statele Unite să se alăture sancțiunilor contra Moscovei. ”Atunci când ne spun: ”să aplicăm un armistițiu și mai vedem”. Nu, am mai trecut prin asta, știm povestea, nu mai vrem astfel de abordări, oameni precum Emmanuel Macron, Keir Starmer, Ursula von der Leyen și alți lideri europeni care cer isteric din partea Statelor Unite să se alăture sancțiunilor anti-ruse, care cer înăsprirea sancțiunilor, aceste lucruri le trădează intențiile”, a acuzat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de agenția de presă Tass. Rusia și Ucraina vor iniția ”imediat” negocierile pentru un armistițiu general, a anunțat luni președintele SUA, Donald Trump, după conversația ”excelentă” cu omologul său rus, Vladimir Putin. ”Rusia și Ucraina vor începe imediat negocierile în sensul unui armistițiu și, cel mai important, în sensul opririi războiului. Condițiile vor fi negociate între părți, întrucât doar așa poate fi, ei știu detalii ale negocierilor pe care nu le cunoaște altcineva. Tonul și spiritul conversației au fost excelente”, a declarat Donald Trump. Conform unor surse citate de cotidianul The New York Times, Donald Trump le-a transmis liderilor anumitor țări europene, inclusiv președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, că nu se va mai implica în eforturile diplomatice de rezolvare a războiului cu Rusia. După discuția cu Trump, Vladimir Putin a anunțat că Rusia este pregătită să propună Ucrainei un plan pentru un eventual acord de pace care să fie precedat de un armistițiu general. ”Am stabilit cu președintele Statelor Unite ca Rusia să propună și să fie pregătită să colaboreze cu partea ucraineană asupra unui memorandum privind un viitor acord de pace, care ar fi precedat de un armistițiu pentru o anumită perioadă, dacă se ajunge la un acord în acest sens”, a precizat Vladimir Putin. Foto: Profimedia Citește și: Economia Germaniei STAGNEAZĂ, în contextul impactului taxelor comerciale impuse de SUA /Guvernul Merz va trebui să furnizeze soluții Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele