Starmer se confruntă cu cereri de demisie după ce l-a numit ambsador pe un colaborator al lui Epstein
Dezvăluirile au generat un val de critici legate de judecata premierului și de riscurile la adresa securității naționale, scrie Euronews. Potrivit unei investigații publicate de The Guardian, Mandelson a primit inițial un aviz negativ din partea UK Security Vetting, fapt confirmat ulterior de un purtător de cuvânt al guvernului. Cu toate acestea, Ministerul de Externe a decis continuarea procedurii de numire, în ciuda recomandării negative, care nu era obligatorie din punct de vedere legal. Lidera Partidului Conservator, Kemi Badenoch, a scris pe platforma X că „Starmer a trădat securitatea națională și trebuie să plece”. La rândul său, liderul liberal-democraților, Ed Davey, a declarat că, dacă premierul a indus Parlamentul în eroare, „nu mai poate rămâne în funcție”. Legăturile lui Peter Mandelson cu Jeffrey Epstein Scandalul este amplificat de relațiile lui Mandelson cu Jeffrey Epstein, infractor sexual condamnat în Statele Unite. Documente făcute publice de o comisie a Congresului SUA au scos la iveală noi informații despre profunzimea acestor legături, determinându-l pe premierul Keir Starmer să-l demită pe Mandelson din funcția de ambasador. Starmer a afirmat anterior, în februarie, că Mandelson a fost „verificat și aprobat” de structurile de securitate. Totuși, guvernul a admis ulterior că premierul și ministrul de externe nu au fost informați despre avizul negativ inițial decât „la începutul acestei săptămâni”. Situația este complicată și de faptul că poliția britanică a deschis o anchetă pentru presupuse fapte de „abuz în serviciu” comise de Mandelson. Acesta a fost arestat și eliberat pe cauțiune în februarie, fiind suspectat că ar fi divulgat documente sensibile către Epstein în perioada în care era ministru, inclusiv în timpul crizei financiare din 2008. Guvernul laburist a publicat în martie aproximativ 150 de pagini de documente privind procesul de verificare al lui Mandelson înainte de numirea sa în 2024. Cu toate acestea, opoziția consideră explicațiile insuficiente și continuă să ceară demisia lui Keir Starmer, pe fondul unei crize politice în creștere.
Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară
Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară dacă războiul din regiunea Orientului Mijlociu se va prelungi până în vară. Criza energetică ar putea duce în mod direct la o criză alimentară, scrie BBC . Regatul Unit ar putea fi prima țară dezvoltată care va fi lovită de criza alimentară globală. Scenariu de COȘMAR În iulie 2026, britanicii care vor merge la supermarket vor fi întâmpinați cu rafturi goale, împânzite de ceva timp cu etichete galbene cu prețuri „astronomice”. Conserve, făină, zahăr, pâine, lapte, ouă, ulei și alte alimente esențiale – mai deloc! Poate vor mai fi câteva dulciuri și condimente ale căror ambalaje colorate mai atenuează atmosfera anxioasă. Este un scenariu care evocă provocări economice și industriale cu care țările dezvoltate nu s-au mai lovit din perioada interbelică, pe durata Marii Depresiuni. Blocajele navale din zona Golfului Persic vor provoca probleme lanțului global de aprovizionare și comerțului mondial. O sursă guvernamentală a transmis către BBC că a fost planificat un scenariu care ar presupune închiderea Strâmtorii Ormuz pe termen îndelungat. Nu va duce la penurie de petrol, dar și la o penurie de dioxid de carbon. CO2 este esențial pentru uciderea unor animale și conservarea cărnii. Un purtător de cuvânt al Departamentului pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale a spus că va continua să colaboreze îndeaproape cu întreprinderile mici pentru a aborda impactul războiului. „Scenariile rezonabile, cele mai pesimiste, sunt un instrument de planificare folosit de experți și nu reprezintă o predicție a evenimentelor viitoare”, a adăugat acesta. Liderii din sectoarele alimentare indică că sunt mai îngrijorați de creșterile prețurilor decât de potențiala penurie. Consiliul Britanic pentru Păsări de Curte a făcut apel la calm tocmai după ce guvernul a anunțat măsuri de contingență pentru CO2. „Membrii noștri nu raportează nicio dificultate până acum, dar monitorizăm îndeaproape situația”, a declarat directorul executiv Richard Griffiths. Consorțiul Britanic de Comerț cu Amănuntul a declarat că are așteptări ca guvernul să fie pregătit pentru toate scenariile. Comerciații cu amănuntul au mai experimentat perturbări ale lanțului de aprovizionare după pandemia de COVID-19 în 2020-2021. „Cu toate acestea, situația din Orientul Mijlociu continuă să adauge presiuni inflaționiste într-un moment în care comercianții cu amănuntul se confruntă deja cu costuri semnificative din cauza politicilor interne”, a precizat asociația comercială. Marea Britanie se pregătește pentru penurie alimentară și în HoReCa Directorul lanțului de magazine Tesco a declarat că „nu există probleme cu disponibilitatea alimentelor” după ce planurile de contingență au fost publicate de revista Times. Publicația a scris că o penurie majoră de CO2 ar putea avea impact semnificativ și asupra industriei ospitalității. Sursa Foto: Autorul recomandă: Liderii UE avertizează: războiul din Iran ar putea cauza efecte similare cu cele ale pandemiei de COVID-19
Keir Starmer: Marea Britanie nu va susține blocada Strâmtorii Ormuz
Continuă războiul de la distanță dintre Donald Trump și premierul Marii Britanii. Keir Starmer a anunțat că Regatul Unit nu va susține o eventuală blocadă a Strâmtoarea Ormuz, notează Mediafax. De asemenea, el a transmis că țara sa nu va intra într-un conflict militar cu Iran, indiferent de presiunile externe care se fac. Declarația făcută de Starmer apare în contextul tensiunilor tot mai mari din regiune. Statele Unite tocmai au luat decizia de a introduce restricții asupra traficului maritim legat de Iran. „Nu susținem blocada”, i-a dat replica Keir Starmer, într-o declarație făcută pentru BBC Radio 5 Live. El a spus că este vital să se redeschidă Strâmtoarea Ormuz. Premierul britanic a explicat că prioritatea Londrei rămâne menținerea liberei circulații în zonă, care este esențială pentru comerțul global și stabilitatea economică. „În opinia mea, este vital să deschidem Strâmtoarea Ormuz și să o deschidem complet. Acolo ne-am concentrat toate eforturile în ultimii ani și vom continua să facem acest lucru”, a spus Starmer. Premierul britanic a menționat și prezența militară britanică în regiune. Fără a intra în detalii operative, a sugerat că scopul este menținerea accesului liber pe ruta maritimă. În paralel, autoritățile americane au anunțat o măsură drastică. Comandamentul Central al SUA a transmis că va institui o blocadă asupra traficului maritim care implică porturile iraniene. Potrivit comunicatului oficial, această acțiune „va fi aplicată imparțial împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv toate porturile iraniene din Golful Persic și Golful Oman”. Cu toate acestea, navele care tranzitează zona fără legătură directă cu porturile iraniene nu vor fi afectate. Trump, noi amenințări la adresa Iranului La rândul său, președintele american Donald Trump a transmis un mesaj în legătură cu măsurile anunțate. „Nimeni care plătește o taxă ilegală nu va avea o călătorie în siguranță pe marea liberă. Orice iranian care trage asupra noastră sau asupra navelor pașnice va fi șters de pe fața Pământului!”, a scris Donald Trump pe rețelele de socializare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Barack Obama, despre rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria: „O victorie pentru democrație, nu doar în Europa” Politico: Cine a pierdut și cine a câștigat de pe urma alegerilor parlamentare din Ungaria. De la JD Vance și Putin, la Zelenski Cum au votat maghiarii din Transilvania în alegerile legislative din Ungaria. „Îmi doresc stabilitate, fără corupție și o economie prosperă” Cine este Peter Magyar, cel care a reușit să-l învingă pe Viktor Orban după 16 ani în fruntea Ungariei
Marea Britanie încearcă să relanseze relația cu UE. Regulile pieței unice ar putea fi adoptate fără votul parlamentarilor
Într-o evoluție majoră în eforturile prim-ministrului Marii Britanii de a stabili legături mai strânse cu continentul după declanșarea războiului din Iran, The Guardian înțelege că miniștrii se pregătesc să înfrunte opoziția față de „alinierea dinamică” cu UE din partea celor care „urlă la trădare” în ceea ce privește puterile într-un nou proiect de lege de resetare UE-Regatul Unit. După săptămâni de război purtat de Donald Trump cu Iranul, care a expus fragilitatea relației speciale deteriorate a Marii Britanii cu SUA, miniștrii susțin că această mișcare va adăuga miliarde la economia britanică, va ajuta la atenuarea costurilor conflictului și va stimula productivitatea lentă. Un nou proiect de lege, care va pune în vigoare acordul comercial privind alimentele și băuturile cu UE, va conține competențe care să permită guvernului să se alinieze dinamic cu Europa în domeniile în care a încheiat deja acorduri. Dar va permite, de asemenea, Regatului Unit să implementeze rapid regulile pieței unice în evoluție, dacă stabilește că este în interesul național, fără a fi nevoit să se confrunte cu control parlamentar deplin de fiecare dată. Această mișcare este posibilă în temeiul așa-numitelor puteri ale lui Henric al VIII-lea, numite după legea din 1539 care îi permitea monarhului să conducă prin decrete, care permit miniștrilor să aprobe legi fără un control deplin din partea parlamentului, utilizând legislația secundară. Proiectul de lege va permite intrarea în vigoare a acordurilor pe care guvernul le negociază privind alimentele și băuturile și comercializarea certificatelor de emisii și va permite acestuia să urmărească viitoarele schimbări ale UE în aceste domenii.
De ce sunt consumatorii sfătuiți să evite codul pescuit în Marea Britanie
Organizația de mediu Marine Conservation Society (MCS) a retrogradat codul pescuit în Marea Britanie la cel mai slab calificativ în ghidul său pentru consumul responsabil de pește, cunoscut sub numele de Good Fish Guide. Ghidul este utilizat de consumatori și companii pentru a face alegeri sustenabile în ceea ce privește produsele din pește și fructe de mare, mai arată The Guardian. Populațiile de cod sunt în declin de ani de zile Potrivit MCS, populațiile de cod din apele britanice sunt în scădere continuă încă din 2015. Principala cauză este pescuitul excesiv, însă schimbările temperaturii apei și alte presiuni asupra ecosistemului marin au afectat și ele reproducerea și supraviețuirea exemplarelor tinere. Consiliul Internațional pentru Explorarea Mării (ICES) a recomandat anul trecut o politică de captură zero pentru anul 2026 în Marea Nordului și în zonele învecinate. Specialiștii au avertizat că pescuitul comercial ar putea reduce populațiile sub nivelul necesar pentru reproducerea sigură a speciei. Recomandarea privind captură zero nu a fost aplicată integral. În decembrie, guvernul britanic a anunțat o reducere cu 44% a cotelor de pescuit pentru cod în 2026. Anunțul a venit în urma negocierilor anuale cu Uniunea Europeană și Norvegia privind gestionarea stocurilor comune. Potrivit reprezentanților industriei, pescarii au acceptat cu resemnare reducerea cotelor. Ei au observat clar că numărul capturilor este mai mic decât în anii precedenți. Alternative recomandate pentru consumatori În ghidul său actualizat, Marine Conservation Society recomandă evitarea completă a codului pescuit în Marea Britanie. De asemenea se cere orientarea către alternative mai sustenabile. Printre acestea se numără codul pescuit în Islanda, unde populațiile sunt considerate stabile. Se recomandă și specii precum merluciul european sau eglefinul capturat în Marea Nordului sau în vestul Scoției. De asemenea, sunt recomandate produse provenite din acvacultură sau pescuit sustenabil, precum midii albastre sau păstrăv de apă dulce. Organizația avertizează că probleme similare au fost observate recent și în cazul altor specii, precum macroul. Supraexploatarea provocată de disputele privind cotele de pescuit a dus la eliminarea macroului din lista recomandărilor ghidului. Marine Conservation Society spune că autoritățile trebuie să adopte măsuri mai ferme pentru protejarea stocurilor de pește și pentru promovarea metodelor de pescuit cu impact redus asupra mediului.
Magiunul poate dispărea din Marea Britanie. Cu ce va fi înlocuită marmelada în Regat din cauza Brexit
Clasica marmeladă cu portocale pentru micul dejun britanic ar putea primi o schimbare de nume dacă se încheie un nou acord alimentar guvernamental al Regatului Unit cu Uniunea Europeană. Magiunul de citrice este în acest moment în mare pericol în Anglia, din cauza acordurilor comerciale ulterioare Brexit. Nu este nevoie să intrați în panică, gemul nu dispare, gemul se trasformă. Majoritatea oamenilor probabil nici măcar nu vor observa schimbarea de pe etichetă, confirmă Metro. Dacă acordul post-Brexit al guvernului va fi încheiat, Marea Britanie se va alinia la mai multe reglementări alimentare europene actualizate, ceea ce înseamnă că unele produse ar putea arăta puțin diferit pe rafturile supermarketurilor în viitor – inclusiv marmelada. Gem sau marmeladă, aceasta-i întrebarea Acest lucru se datorează modificărilor regulilor de etichetare de la Bruxelles, unde definiția legală a marmeladei a fost relaxată. Timp de decenii, doar conservele fabricate din fructe citrice puteau fi etichetate și vândute ca marmeladă, în timp ce alte produse tartinabile din fructe trebuiau vândute ca gemuri. Cu toate acestea, după ce Marea Britanie a părăsit UE, regulile au fost actualizate pentru a permite comercializarea produselor tartinabile non-citrice ca marmeladă pentru prima dată. Și vă puteți imagina, faptul că toate conservele de fructe diferite sunt etichetate ca marmeladă ar putea deveni puțin confuz în magazine, așa că au fost nevoiți să găsească o modalitate de a combate acest lucru. Marmeladă de citrice? Dacă acordul va fi încheiat, regulamentul UE privind denumirea marmeladei s-ar aplica Regatului Unit, așadar etichetarea marmeladei ar trebui schimbată. Irlanda de Nord se pregătește deja să introducă schimbarea denumirii pentru citrice în vara anului 2026,deoarece se aliniază la legislația alimentară a UE în temeiul acordului-cadru Windsor din 2023. În prezent, Irlanda de Nord nu are planuri de a distinge alte tipuri de marmeladă în supermarketuri, altele decât cele pe bază de citrice. De semenea, Regatul Unit dorește să facă schimbarea denumirii, ca parte a unui acord care ar prevedea introducerea aici a 76 de legi UE actualizate. Aceste reglementări actualizate ar acoperi, de asemenea, agricultura, igiena alimentară și hrana organică pentru animale de companie. Dacă totul merge conform planului, Partidul Laburist speră că acordul va intra în vigoare la mijlocul anului 2027, dar nu a fost încă dezvăluit un calendar pentru modificările reglementărilor privind marmelada. Așadar, crema clasică de tartinabil ar deveni „marmeladă de citrice”. Așadar, tartina clasică ar deveni ‘marmeladă de citrice’. Recomandarea autorului: Gospodinele pot scoate borcanele de gem și de ZACUSCĂ la tarabă
Un parc natural din Marea Britanie eutanasiază o întreagă haită de lupi după ce aceștia s-au atacat între ei
Haita de cinci lupi a fost eutanasiată după ce trei dintre ei au suferit răni care le-au pus viața în pericol pe fondul violenței tot mai mari, a anunțat Wildwood Trust într-un comunicat distribuit vineri CNN. După ce alte intervenții nu au reușit să oprească luptele și în urma discuțiilor dintre îngrijitorii de animale cu experiență și specialiștii veterinari, parcul, situat chiar în afara orașului Canterbury, a decis să eutanasieze lupii – numiți Odin, Nuna, Minimus, Tiberius și Maximus – pentru a preveni suferințe suplimentare. „Îngrijitorii noștri țin enorm la aceste animale și au făcut tot ce au putut pentru a găsi o soluție”, a declarat Paul Whitfield, directorul general al Wildwood Trust, în comunicat. Lupii, în risc inacceptabil de vătămări grave „Lupii sunt animale extrem de sociale care trăiesc în cadrul unor structuri familiale complexe, iar atunci când aceste dinamici se descompun, conflictele și respingerea pot crește. În acest caz, acest lucru a dus la preocupări continue legate de bunăstarea animalelor și la un risc inacceptabil de vătămări grave”, a continuat el. „Eutanasia nu este niciodată luată cu ușurință, dar în îngrijirea responsabilă a animalelor poate fi uneori opțiunea cea mai umană atunci când bunăstarea nu mai poate fi menținută”, a adăugat Whitfield. „Această decizie a fost o ultimă soluție, bunăstarea animalelor fiind prioritatea noastră”, a spus el. „Este incredibil de dificil, dar în cele din urmă a fost lucrul corect de făcut pentru a preveni suferințe suplimentare.” Întrucât lupii trăiesc în legături strânse cu haita lor, ținerea lor în izolare sau separare pe termen lung ar fi creat mai multe probleme de bunăstare, potrivit parcului. De asemenea, plasarea lupilor în alte haite nu era o opțiune, deoarece acest lucru ar fi putut duce la mai multe conflicte și răniri sau la destrămarea unei alte haite, a precizat acesta.
Starmer a spus nu, apoi și-a schimbat poziția. Bazele britanice, deschise pentru loviturile SUA asupra Iranului
Guvernul lui Starmer a confirmat vineri că acordul cu SUA include operațiuni menite să distrugă bazele de rachete iraniene. Acestea vizează capacitățile folosite pentru atacarea navelor din Strâmtoarea Ormuz, anunță sursa citată. Miniștrii s-au întâlnit vineri pentru a discuta situația. Decizia vine după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz de la începutul lunii martie. Inițial, premierul Keir Starmer a respins solicitarea SUA de a folosi bazele britanice. A spus că trebuie convins că orice acțiune militară este legală. Și-a schimbat poziția după ce Iranul a atacat aliați britanici din regiune. A autorizat accesul la RAF Fairford și la baza comună SUA-Marea Britanie Diego Garcia din Oceanul Indian. Reacțiile la decizie Iranul a ripostat imediat. Ministrul de externe Abbas Araqchi a acuzat că Starmer „pune în pericol viețile britanicilor”. A adăugat că Iranul „își va exercita dreptul la autoapărare”. Trump l-a atacat repetat pe Starmer de la începutul conflictului. Luni, a spus că Marea Britanie, considerată odată „Rolls-Royce-ul aliaților”, l-a „dezamăgit profund”. Downing Street a cerut vineri „o dezescaladare urgentă și o rezolvare rapidă a războiului”. Un sondaj YouGov arată că 59% dintre britanici se opun atacurilor SUA-Israel asupra Iranului.
Dependenți, dar împotriva interdicției. Adolescenții din Marea Britanie, prinși între riscurile rețelelor sociale și libertatea online
În contextul în care autoritățile din Marea Britanie analizează posibilitatea restricționării accesului minorilor la rețelele sociale, tinerii afirmă că aceste platforme rămân esențiale pentru socializare, informare și exprimare personală, potrivit unui material realizat de Reuters. Utilitate zilnică, dar și efecte negative Elevi cu vârste între 16 și 18 ani de la o școală din sudul Londrei spun că aplicații precum Snapchat, Instagram și TikTok îi ajută să țină legătura cu prietenii, să își creeze conexiuni noi și să descopere informații despre lume. În același timp, adolescenții recunosc că aceste platforme pot genera oboseală mentală, anxietate, expunere la conținut dăunător și dependență de ecran. Unii tineri afirmă că pot petrece chiar și opt ore pe zi derulând conținut, în special pe TikTok, unde „doom scrolling-ul” este frecvent. Deși companiile susțin că oferă instrumente de siguranță pentru minori, adolescenții spun că aceste restricții pot fi ocolite cu ușurință. Dezbaterea privind interzicerea accesului sub 16 ani Guvernul britanic analizează introducerea unor măsuri similare celor din Australia, unde accesul la social media pentru copiii sub 16 ani a fost restricționat. O consultare publică este în desfășurare până în luna mai, iar autoritățile invită societatea civilă să își exprime opiniile. Totuși, experți în psihologie și siguranță online avertizează că nu există dovezi clare că o interdicție ar fi eficientă. Cercetătoarea Amy Orben, profesor la University of Cambridge, subliniază că impactul social media diferă semnificativ de la un adolescent la altul. Specialiștii atrag atenția asupra dificultății de a impune o interdicție reală, în condițiile în care mulți copii sub 13 ani folosesc deja rețele sociale. Datele furnizate de Ofcom arată că șase din zece copii britanici cu vârste între 8 și 12 ani au conturi active. Experții recomandă presiuni mai mari asupra companiilor de tehnologie pentru a crea platforme mai sigure, prin „safety by design”, fără a elimina complet accesul copiilor la mediul digital.
Șase soldați francezi, răniți într-un atac cu drone asupra unei baze militare din Irak
Atacul a vizat obiectivul militar comun utilizat de Franța și Peshmerga – forțele armate din regiunea Kurdistan, în zona Makhmur, aflată în sud-vestul orașului Erbil, potrivit unei declarații a guvernatorului regional, Omed Koshnaw, citate de Sky News. Armata Franței a confirmat atacul, declarând că soldații răniți, care erau implicați în antrenamente anti-teroriste alături de partenerii irakieni, au fost duși la cel mai apropiat centru medical. De asemenea, au apărut detalii legate de un atac petrecut, miercuri seară, la o altă bază militară din Erbil. Aceasta găzduiește forțe militare britanice și americane. Baza a fost lovită de o dronă lansată de Teheran. Potrivit unui oficial al Apărării SUA, nu au existat răniți gravi, iar toți soldații americani staționați acolo rămân în serviciu, a precizat oficialul SUA pentru BBC. Bazele americane s-au apărat împotriva atacurilor încă de la începutul războiului. De asemenea, niciun soldat britanic staționat în baza militară comună a forțelor SUA și Regatului Unit nu au fost rănit în atacul de miercuri seara.