Nouă escaladare: Iranul amenință Ucraina. Cum au ajuns două state în războaie diferite să se lupte între ele
Iranul și Ucraina au intrat într-o coliziune militară directă după ce forțele ucrainene au atacat cu succes nave în Marea Caspică, acțiune care a provocat furia Teheranului și amenințări explicite cu represalii din partea ministrului de externe iranian, Seyed Abbas Araghchi. Conflictul subliniază modul în care războiul din Ucraina și războiul regional din Orientul Mijlociu, în care Iranul este implicat, s-au interconectat global. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că atacul ucrainean mortal asupra unei nave comerciale iraniene în Marea Caspică „nu poate rămâne fără răspuns”, numindu-l o încălcare a Cartei Națiunilor Unite. Într-o postare pe rețelele de socializare de duminică, Araghchi a acuzat Israelul că a provocat atacul în încercarea de a „trage Europa în războiul său”. El a făcut aceste comentarii în cadrul unor convorbiri telefonice cu șefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas, și cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Teheran își rezervă dreptul de a răspunde Kievului pentru moartea unui marinar iranian în Marea Caspică, a declarat agenției TASS ambasadorul republicii iraniene în Federația Rusă. Ucraina a atacat o navă în Marea Caspică. 1 marinar a murit. Nava transporta mărfuri în Iran A man walks along a sandbar with a cargo ship offshore in Bandar Abbas, southern Iran, on July 21, 2026. U.S. strikes hit sites in Hormozgan province days earlier amid renewed hostilities with Iran, while tensions around the Strait of Hormuz raised fears of a wider regional conflict as Tehran accused U.S. forces of striking civilian infrastructure and both sides traded fire. Photo by Middle East Images/ABACAPRESS.COM Atacul ucrainean de sâmbătă a provocat explozia navei comerciale „ucigând un marinar și rănind alți câțiva”, potrivit Ministerului Afacerilor Externe al Iranului. Ucraina a declarat că a vizat o navă de război rusească și nave folosite pentru transportul de mărfuri militare legate de Iran în Marea Caspică. Însă Ministerul de Externe a declarat că Iranul „nu a intervenit niciodată în conflictul dintre Rusia și Ucraina”. Între timp, un important parlamentar iranian – Ebrahim Azizi – a avertizat că Ucraina s-ar putea confrunta cu represalii din cauza atacului. Într-o postare pe X luni dimineață, Ebrahim Azizi, șeful Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă a parlamentului, a declarat: „Orice atac asupra Iranului vine întotdeauna cu un cost, iar acest lucru rămâne valabil și astăzi; SUA și Israelul sunt foarte conștiente de acest lucru.” „Și Ucraina ar putea înțelege în curând că Iranul nu lasă acțiunile fără răspuns”, a adăugat Azizi, numind atacul „greșit calculat”. Iranul l-a convocat pe însărcinat cu afaceri al Ucrainei la Teheran cu privire la atac, protestând împotriva a ceea ce a numit un „act ostil și criminal”. În aceeași zi, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la X că Ucraina a obținut „rezultate foarte puternice” cu atacuri de la distanță în Marea Caspică, inclusiv împotriva „navelor utilizate în transporturi militare de marfă care implică Iranul, precum și a unei nave de război”. De asemenea, el a acuzat Rusia că furnizează Iranului sprijin militar, spunând: „De la începutul lunii iulie, am înregistrat supravegherea activă prin satelit a statelor din Golf și a instalațiilor militare americane situate acolo. Aceste imagini apar ulterior în Iran. Zelenski acuză Iranul că ajută Moscova 23 July 2026, Ukraine, Kiev: Ukrainian President Volodymyr Zelensky waits to greet Taoiseach Micheal Martin at the Presidential Palace in Kiev. Photo: Niall Carson/PA Wire/dpa De la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina în 2022, Kievul a acuzat Teheranul că a ajutat atacurile aeriene ale Moscovei asupra orașelor ucrainene prin furnizarea a mii de drone Shahed. De asemenea, și-a exprimat solidaritatea cu țările din Orientul Mijlociu vizate de Teheran în urma războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului, trimițând personal militar ucrainean în statele din Golf pentru a ajuta la interceptarea dronelor Shahed. Între timp, Lavrov, ministrul rus de externe, a transmis condoleanțe pentru moartea marinarului. Într-o declarație publicată pe site-ul Ministerului rus de Externe, el a spus că Araghchi a mulțumit autorităților locale din regiunea rusă Astrahan, de unde și-a început călătoria nava, pentru asistența acordată echipajului și a subliniat necesitatea „de a pune capăt unor astfel de aventuri ale regimului de la Kiev”. Declarația a adăugat că Araghchi l-a informat pe Lavrov despre „continuarea eforturilor diplomatice menite să dezescaladeze tensiunile din Orientul Mijlociu”. Marea Caspică – rută logistică militară vitală Iranul a devenit principalul furnizor de tehnologie pentru atacurile aeriene ale Rusiei împotriva orașelor ucrainene, oferind mii de drone kamikaze (Shahed) și rachete balistice. Această asistență militară a transformat Iranul, în ochii Kievului, într-un co-participant direct la invazie. Marea Caspică este o cale navigabilă închisă, controlată de state riverane precum Rusia și Iran. Ea a servit drept o rută complet securizată, ferită de controalele internaționale, prin care navele iraniene transportau echipamente militare către porturile rusești (precum Astrahan). Ucraina a decis să extindă raza sa de acțiune pentru a tăia aceste linii de aprovizionare direct la sursă. Statele Unite și aliații săi se află în conflict deschis cu Iranul în Orientul Mijlociu. În acest context global, Ucraina încearcă să slăbească capacitățile strategice ale partenerilor Rusiei, în timp ce Iranul folosește legăturile cu Moscova, inclusiv asistența cu date din satelit, pentru a contracara presiunea occidentală.
FT: Rusia trimite drone în Iran, susțin serviciile secrete occidentale
Rusia este aproape de a finaliza o livrare etapizată de drone, medicamente și alimente către Iran, potrivit rapoartelor serviciilor de informații occidentale. Informațiile detaliază eforturile Moscovei de a-și menține partenerul aflat în dificultate în luptă, susține Financial Times. Drone și ajutoare umanitare de la Moscova FILED – 19 March 2026, Schleswig-Holstein, Heiligenhafen: A target drone with a dummy explosive flies during a demonstration as part of the three-day „Joint Counter-Terrorism Exercise” (GETEX). Photo: Ulrich Perrey/dpa Înalți oficiali iranieni și ruși au început să discute în secret despre livrarea de drone la doar câteva zile după ce Israelul și SUA au atacat Teheranul, au declarat doi oficiali informați cu privire la informații. Procesarea livrărilor a început la începutul lunii martie și se aștepta să fie finalizată până la sfârșitul lunii. Rusia are legături strânse cu Teheranul și i-a oferit aliatului său un sprijin crucial, inclusiv imagini din satelit, date de țintire și sprijin din partea serviciilor de informații, au declarat sursele. Transporturile de armament, cum ar fi dronele, ar fi prima dovadă că Moscova a fost dispusă să ofere sprijin letal Iranului de la începutul războiului. Întrebat despre trimiterea de drone de către Moscova în Iran, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Circulă multe falsuri în acest moment. Un lucru este adevărat – continuăm dialogul cu conducerea iraniană”. Un oficial occidental de rang înalt a declarat că Moscova intervine nu doar pentru a consolida capacitățile de luptă ale iranienilor, ci și pentru a garanta stabilitatea politică mai largă a regimului de la Teheran. În public, Moscova a anunțat doar furnizarea de ajutor umanitar de la începutul conflictului, declarând săptămâna trecută că a trimis peste 13 tone de medicamente Iranului prin Azerbaidjan și că intenționează să continue transporturile. Dronele, elementul central al strategiei militare a Iranului Iranul a făcut din lansarea de drone de atac unidirecționale în Orientul Mijlociu un element central al strategiei sale militare. De la izbucnirea luptelor, Teheranul a folosit peste 3.000 de astfel de drone, pe care le poate produce ieftin. Rusia produce drone de atac unidirecționale bazate pe proiecte iraniene, pentru a fi utilizate în Ucraina încă din 2023. Acestea au fost modificate pentru a le permite să evite apărarea aeriană și să transporte încărcături utile mai grele. Unul dintre oficialii occidentali din domeniul securității a declarat că nu au stabilit încă clasa precisă de drone pe care Rusia a fost de acord să le trimită Iranului în această lună. Aceștia au adăugat că Moscova va fi în măsură să livreze doar modele precum Geran-2, care sunt bazate pe drona iraniană Shahed-136. Israelul urmărește transferurile militare între Rusia și Iran prin Marea Caspică A soldier from a mobile unit of the Tsunami Regiment of the Liut Brigade of Ukraine?s National Police uses an M2 Browning machine gun to shoot down Russian drones in the Odesa district, Ukraine, December 22, 2025. Photo by Nina Liashonok/Ukrinform/ABACAPRESS.COM Săptămâna trecută, Israelul a vizat o rută cheie de transfer militar între Rusia și Iran, prin Marea Caspică, cu atacuri militare, au declarat persoane familiarizate cu situația. Nicole Grajewski, profesoară la universitatea Sciences Po din Paris, care studiază relația Rusia-Iran, a declarat că armamentul avansat rusesc ar putea, de asemenea, să îmbunătățească eficacitatea atacurilor cu drone iraniene, mai ales dacă Teheranul nu ar avea timp să integreze această tehnologie în sistemele sale interne, a adăugat ea. Grajewski a spus: „Rușii au îmbunătățit dramatic sistemele Shahed, inclusiv modificări ale motoarelor, navigației și capacităților antibruiaj. Așadar, aceste sisteme sunt deja mai avansate decât cele pe care Iranul le producea pe plan intern.” Teheranul a cerut Rusiei capacități de apărare aeriană avansate Teheranul a solicitat, de asemenea, Rusiei capacități de apărare aeriană mai avansate și a încheiat un acord în decembrie anul trecut pentru livrarea a 500 de unități de lansare portabile Verba și 2.500 de rachete 9M336 pe parcursul a trei ani. Rusia a refuzat însă cererile iraniene pentru S-400, unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană ale Moscovei, au declarat oficiali occidentali. Kremlinul consideră probabil că o astfel de măsură ar putea reprezenta un risc de escaladare a tensiunilor cu SUA. Armata iraniană ar avea nevoie de antrenament și instruire extinse pentru a utiliza complexul S-400, ceea ce înseamnă că echipajele rusești ar viza, în fapt, avioane americane în condiții de luptă, au adăugat ei. Rusia și Iranul au semnat anul trecut un acord de parteneriat strategic care nu a reușit să angajeze părțile în apărarea reciprocă.
Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică, România devansată de Turcia și Bulgaria
De câțiva ani, un proiect mai vechi, Coridorul de Mijloc, a reapărut pe tapet în estul Europei ca fiind o oportunitate vitală pentru o rută comercială stabilă, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al războiului dintre Rusia și Ucraina. Comerțul mondial pe rutele tradiționale a fost perturbat de aceste crize, iar pe plan regional ruta transmodală ar rezolva dependența de gazul rusesc. Recent, ministrul de Externe Oana Țoiu a reluat discuțiile diplomatice cu Turkmenistanul pentru un parteneriat. Însă, apreciază specialiștii, din cauza unor probleme structurale și a lipsei de viziune, România are puține șanse să fie cooptată în proiectul în care au statut de favorite alte două țări vecine și în special Turcia, care se impune tot mai mult ca un lider economic regional. România ar putea deveni mai independentă energetic, dar şi un furnizor de securitate energetică în regiune şi un coridor de transport pentru gazele şi energia din Marea Caspică, grație proiectului așa numitului Coridor de Mijloc sau Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică. 2022 – Anul în care România reia discuțiile cu Turkmenistanul, Georgia și Azerbaidjanul, cu sprijinul UE Interesul pentru acest mega-proiect mai vechi, în jurul căruia au început discuții oficiale încă din 2011, a renăscut în 2022, anul invadării Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, anunțau autoritățile române, s-au reluat discuțiile pentru un proiect de o importanță deosebită început în 2011 între România și Turkmenistan, cu participarea Georgiei, Azerbaidjanului și cu sprijin UE. Președinți de state, miniștrii de externe, inclusiv români, oficiali UE, toți susțin acest proiect. Coridorul de mijloc va permite și va facilita transportul de energie și de mărfuri din bazinul Mării Caspice către vestul Europei. Inclusiv ministrul Economiei de la acel moment, Florin Spătaru, susținea inițiativa. Beneficii majore pentru România ale Coridorului de Mijloc Pentru România, acordul prezintă oportunități de extindere a rolului său în facilitarea comerțului eurasiatic. Infrastructura portuară de la Marea Neagră din România poate servi drept poartă de intrare pentru mărfurile care călătoresc spre și din Azerbaidjan, Turkmenistan și alte țări de la Marea Caspică, scria presa la acel moment. Afluxul de schimburi comerciale va stimula creșterea economică în sectorul maritim al României, în industria logistică și în sectoarele de servicii conexe. În plus, conectivitatea sporită se aliniază la strategia economică mai largă a României de a deveni un actor-cheie în infrastructura europeană de logistică și transport. Acest efort de colaborare evidențiază potențialul parteneriatelor reciproc avantajoase de a spori conectivitatea și de a promova prosperitatea economică în întreaga Eurasie, mai informau autoritățile. Pe măsură ce acordul avansează spre punere în aplicare, se preconizează că va cataliza noi evoluții în domeniul comerțului, al infrastructurii și al cooperării regionale, creând un precedent pentru viitoarele eforturi de integrare în regiunea mai largă a Mării Caspice și a Mării Negre. 2023 – Forumul Marea Caspică – Marea Neagră are loc la Constanța Pe 7 aprilie 2023, la Constanța are loc Forumul Marea Caspică – Marea Neagră, eveniment organizat de Ambasada Republicii Kazahstan în România și organizația operatorilor Portului Constanța, care a reunit, potrivit organizatorilor, cei mai mari jucători din domeniul transporturilor din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și România. La evenimentul de la Constanța au participat peste 70 de companii din Portul Constanța, alături de companii de stat și private din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și Moldova, reprezentanții porturilor Aktau din Kazahstan și Baku din Azerbaidjan la Marea Caspică, Batumi din Georgia și Constanța la Marea Neagră, ai companiilor de căi ferate din Georgia și Kazahstan, dar și reprezentanții ambasadelor acestor țări la București, precum și ai ambasadelor Serbiei, Ungariei și Statelor Unite ale Americii.rnațională de transport Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la București. Ce înseamnă pentru România Într-o evoluție semnificativă pentru conectivitatea regională și integrarea economică, Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România urmează să oficializeze crearea rutei internaționale de transport „Marea Caspică-Marea Neagră” printr-un acord interguvernamental cvadrilateral care va fi semnat la București în cursul acestui an, anunța în 2004 Azernews Portul internațional din Baku (Azerbaidjan), unul din pilonii cheie ai Coridorului de Mijloc. Foto: Azernews.com Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la Bucuresti, anunța presa în 2024 Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la Bucuresti, anunța presa în 2024. Foto: google maps . Inițiativa urmărește să simplifice și să îmbunătățească circulația mărfurilor între Marea Caspică și Marea Neagră, conectând în cele din urmă aceste regiuni mai strâns cu piețele europene, informau inițiatorii proiectului. Crearea rutei de transport internațional „Marea Caspică – Marea Neagră” marchează o etapă importantă în cooperarea regională și integrarea economică dintre Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România. Nu numai că îmbunătățește conectivitatea dintre Marea Caspică și Marea Neagră, dar consolidează și poziția acestor țări în rețeaua comercială globală, scriau cei de la Digi24. Prin valorificarea avantajelor lor geografice și consolidarea investițiilor în infrastructură, țările participante sunt pregătite să deblocheze noi oportunități economice, să stimuleze creșterea economică și să promoveze o mai mare stabilitate regională. România are o lungă istorie a proiectelor energetice eșuate: Nabucco, Coridorul Verde sau Getica O analiză a Azernews releva beneficiile pentru fiecare țară implicată. Azerbaidjanul are de câștigat substanțial de pe urma creării rutei „Marea Caspică – Marea Neagră”, dar și România, scria publicația azeră. În ciuda tuturor acestor bune intenții, acordul pentru Culoarul Marea Neagră – Marea Caspică nu s-a semnat nici în prezent. De notat că România are o tradiție a marilor proiecte energetice transnaționale eșuate (cum a fost vechiul proiect Nabucco, Coridorul Verde acum vreo 10 ani, Hidrocentrala Tarnița, Getica etc.) Ianuarie 2025 – Coridorul de Mijloc este menționat de Călin Georgescu. Suveranistul este ironizat crunt de presa mainstream De menționat că proiectul scos pe tapet acum de ministrul de Externe a fost lăudat și de Călin Georgescu la scurt timp după anularea alegerilor prezidențiale (Detalii AICI). La scurt timp, acesta a fost criticat de presa mainstream, care a asociat Coridorul de Mijloc cu proiectele megalomanice ale lui Ceaușescu. „Suntem graniță la Marea Neagră, dar dacă ne uităm mai departe, vedem legăturile cu Marea Caspică, Iran, Irak, Golful Persic și Marea Roșie. Aceasta este o