Navele spre Gaza, înconjurate de marina israeliană. S-a pierdut contactul cu mai multe ambarcațiuni
Potrivit Flotilei Globale Sumud – un grup de peste 50 de nave plecate din Franța, Spania și Italia – forțele navale israeliene au interceptat convoiul și au transmis amenințări, iar unele ambarcațiuni ar fi fost oprite și abordate. Organizația susține că militarii israelieni au folosit lasere și arme de asalt și au ordonat participanților să stea adunați și să îngenuncheze. Într-un mesaj publicat pe platforma X, preluat de Le Figaro, coordonatorii flotilei au transmis că „s-a pierdut contactul cu 11 nave”. „Navele noastre au fost abordate de ambarcațiuni militare care s-au identificat ca aparținând Israelului”, a precizat organizația, adăugând că persoanele aflate la bord au fost „amenințate cu lasere și arme de asalt semi-automate” și li s-a ordonat „să se adune în partea din față a navelor și să se așeze în genunchi”. Potrivit sistemelor de monitorizare ale organizației, flotila se află în prezent în largul coastelor Greciei, la vest de insula Creta. Misiuni similare, oprite anterior Inițiativa face parte dintr-o serie de acțiuni maritime care contestă blocada impusă de Israel asupra Fâșiei Gaza din 2007. La începutul lunii octombrie 2025, o misiune similară a fost interceptată de forțele israeliene în apropierea coastelor Egiptului și Gazei, iar participanții au fost reținuți și ulterior expulzați. Două decenii de restricții pentru populația din Gaza Israelul menține de aproape două decenii blocada asupra Fâșiei Gaza, teritoriu controlat de Hamas, în conflictul cu mișcarea islamistă palestiniană. Măsura presupune restricții asupra circulației persoanelor și a bunurilor, inclusiv limitarea accesului pe mare și control strict al punctelor de trecere terestre. Autoritățile israeliene susțin că blocada are rol de securitate, în contextul confruntărilor și atacurilor din zonă. În schimb, Organizația Națiunilor Unite și alte organizații umanitare internaționale, alături de numeroase ONG-uri, au criticat în mod repetat blocada, avertizând că restricțiile afectează grav accesul la alimente, medicamente și alte bunuri esențiale și contribuie la agravarea crizei umanitare din Fâșia Gaza.
Sute de migranți dispar în Mediterană, autoritățile ascund informațiile. 2026, cel mai mortal început de an, conform OIM
Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), 682 de persoane erau confirmate dispărute până la 16 martie 2026, însă numărul real este considerat mult mai mare, arată AP. Fenomenul este descris drept „naufragii invizibile” – cazuri în care ambarcațiuni dispar fără urmă, fără ca autoritățile să confirme oficial incidentele. Lipsa de informații îngreunează anchetele despre migrație, impactul este devastator Organizațiile pentru drepturile omului avertizează că accesul la informații a devenit tot mai limitat. Italia, Tunisia și Malta sunt acuzate că au restricționat datele privind operațiunile de salvare și naufragiile. Această lipsă de transparență face dificilă verificarea incidentelor și reduce vizibilitatea tragediilor. „Este o strategie a tăcerii”, a declarat Matteo Villa, cercetător specializat în migrație. Pentru familiile migranților dispăruți, lipsa informațiilor este devastatoare. Cadavre ajung frecvent la țărm în Italia și Libia, în timp ce rudele rămân fără răspunsuri. În multe cazuri, nu există confirmări oficiale privind soarta celor plecați. „Europa ar trebui să știe că acești oameni au familii, visuri și pasiuni”, a spus un lider al comunității de migranți din Tunisia. Furtuna „Harry” a agravat situația Situația s-a deteriorat după ciclonul Harry, care a lovit regiunea la finalul lunii ianuarie, cu vânturi puternice și valuri de până la 9 metri. Organizațiile umanitare estimează că peste 1.000 de persoane ar fi dispărut în urma furtunii, însă autoritățile nu au confirmat oficial aceste cifre. În lipsa unui sistem centralizat de monitorizare, multe dintre aceste cazuri rămân neclarificate. Din mai multe ambarcațiuni dispărute în timpul furtunii, doar un singur supraviețuitor a fost identificat. Acesta a fost salvat de o navă comercială și a declarat că se afla la bord alături de aproximativ 50 de persoane, unele dintre ele fiind deja decedate. Migrație: restricții tot mai mari asupra organizațiilor umanitare Pe lângă lipsa de informații oficiale, organizațiile umanitare se confruntă cu restricții și reduceri de finanțare. Accesul acestora în zonele de intervenție este limitat, ceea ce face și mai dificilă documentarea tragediilor. „Vedem nu doar restricționarea accesului umanitar, ci și a informației”, avertizează reprezentanții OIM. Deși tragediile continuă, acestea ajung tot mai rar în atenția publicului. Experții susțin că lipsa datelor oficiale contribuie la scăderea interesului mediatic, iar disparițiile rămân adesea neconfirmate și neinvestigate. Astfel, Marea Mediterană continuă să fie una dintre cele mai periculoase rute de migrație din lume, în timp ce sute de oameni dispar fără urmă.
Vladimir Putin acuză Ucraina de atacarea petrolierului care a explodat și s-a scufundat în largul Libiei
Președintele Vladimir Putin a declarat că Ucraina este responsabilă pentru un atac terorist asupra petrolierului de gaze naturale lichefiate Arctic Metagaz, care a explodat și s-a scufundat în Marea Mediterană, la circa 240 km de orașul Sirte din Libia, relatează The Guardian. „Acesta este un atac terorist. Nu este prima dată când vedem așa ceva”, a afirmat Putin, adăugând că incidentul „exacerbează situația de pe piețele energetice globale, inclusiv de pe piețele de gaze”. Arctic Metagaz fusese sancționată de SUA și Uniunea Europeană pentru că făcea parte din ceea ce autoritățile occidentale numesc „flota din umbră” a Moscovei, alcătuită din petroliere vechi care transportă petrol și gaze ocolind restricțiile impuse de Occident. Nava transporta 61.000 de tone de GNL și s-a scufundat complet între Libia și Malta, dar toți cei 30 de membri ai echipajului au fost salvați și urcați pe o altă navă care se îndrepta spre Benghazi, conform Autorității Maritime Libiene. Ministerul Transporturilor din Rusia a susținut că petrolierul a fost lovit de drone maritime ucrainene lansate de pe coasta libiană, fără a oferi mai multe detalii. Ucraina nu a comentat atacul, însă în decembrie a recunoscut că a lovit un petrolier rusesc în Marea Mediterană cu drone aeriene, primul astfel de incident confirmat în războiul de patru ani. Anterior, atacuri similare asupra navelor rusești din Mediterana ar fi fost lansate din Libia, dar Kievul nu le-a confirmat oficial. Potrivit rapoartelor, nava plecase din Murmansk, în nord-vestul Rusiei, și se îndrepta spre Port Said, Egipt. Ultima poziție înregistrată a fost în vestul Mediteranei, lângă Malta, conform MarineTraffic, platformă de monitorizare a navelor. Președintele rus a mai sugerat că Moscova ar putea opri livrările de gaze către Europa pentru a viza alte piețe. „Și acum se deschid alte piețe. Și poate ar fi mai profitabil pentru noi să încetăm să aprovizionăm piața europeană chiar acum. Să intrăm pe acele piețe care se deschid și să ne stabilim acolo. Dar aceasta nu este o decizie, ci, în acest caz, ceea ce se numește gândire cu voce tare. Cu siguranță voi instrui guvernul să lucreze la această problemă împreună cu companiile noastre.”, a spus Vladimir Putin. Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere legislativă pentru interzicerea permanentă a importurilor de petrol rusesc pe 15 aprilie, la trei zile după alegerile parlamentare din Ungaria, potrivit unor documente UE consultate de Reuters.
Libia: Peste 50 de migranți dați dispăruți în urma unui naufragiu în Marea Mediterană
O ambarcațiune care transporta 55 de migranți s-a răsturnat la nord de orașul Zuwara, în vestul Libiei. Incidentul s-a petrecut vineri, 6 februarie, iar în urma acestuia, doar două femei de naționalitate nigeriană au fost salvate, a anunțat luni OIM, citată de Le Figaro. Migranții plecaseră din orașul Zawiya, situat în apropiere de Tripoli, în seara zilei de joi, iar ambarcațiunea s-a răsturnat la aproximativ șase ore după plecare, după ce a început să ia apă. „Cel mai recent incident aduce numărul migranților raportați ca fiind morți sau dispăruți pe rută în 2026 la cel puțin 484”, mai transmite Organizația. Agenția ONU a reiterat că ruta din Mediterana Centrală rămâne cea mai mortală din lume, cu 1.340 de decese înregistrate în 2025. De asemenea, OIM a subliniat: „necesitatea unei cooperări internaționale consolidate și a unor răspunsuri orientate spre protecție pentru combaterea rețelelor de trafic de persoane și contrabandă, alături de stabilirea unor căi de migrație sigure și regulate pentru a reduce riscurile și a salva vieți omenești”.