Explozii la bordul a două petroliere în largul Mării Negre
Autoritățile turce susțin că nu au detectat încă nicio poluare. „Petrolierul Kairos, gol și în drum spre portul rusesc Novorossiisk, a luat foc la 28 de mile marine în largul coastei noastre, din cauze externe. Toți cei 25 de membri ai echipajului sunt teferi și nevătămați ”, a declarat Direcția Generală pentru Afaceri Maritime (DGM) din Turcia, potrivit Le Figaro. Un al doilea petrolier, Virat, „a raportat că a fost lovit la aproximativ 35 de mile marine distanță ”, a anunțat, de asemenea, DGM, fără a specifica natura impactului. Întrebat în direct de postul de televiziune privat NTV despre termenul „cauze externe ”, ministrul turc al Transporturilor, Abdulkadir Uraloglu, a ridicat posibilitatea existenței unor mine, rachete sau drone. „O cauză externă înseamnă că nava a fost lovită de o mină, o rachetă sau un proiectil similar, sau de o dronă, sau de un vehicul subacvatic fără pilot. Acestea sunt primele lucruri care îmi vin în minte”, a spus el. Ambele petroliere erau goale „Echipele Pazei de Coastă au ajuns la a doua navă și intervin în prezent. Douăzeci de persoane se află la bord. Sănătatea și siguranța lor nu sunt compromise și nu există niciun incendiu la bord”, a declarat el. Potrivit ministrului, ambele nave erau goale: „Până acum nu a fost detectată nicio poluare, dar monitorizăm incendiul”, a spus el, adăugând că Kairos, care este în flăcări, „transportă propriul combustibil ”. Incendiul de pe Kairos a izbucnit în jurul orei 18:00, ora locală (15:00 GMT), potrivit guvernatorului din Kocaeli, Ilhami Aktas, intervievat de NTV. Numeroase mine plutitoare au fost localizate și distruse în Marea Neagră de la începutul conflictului din Ucraina. Aceste muniții, utilizate de părțile beligerante pentru a-și proteja coastele, au plutit în derivă în ultimii ani, în special din cauza furtunilor. Confruntate cu acest pericol, Turcia, Bulgaria și România, trei state membre NATO riverane Mării Negre, au înființat în 2024 un grup de contramăsuri navale împotriva minelor (MCM Marea Neagră).
Ministrul Energiei a discutat cu americanii despre reactoare nucleare şi gaze din Marea Neagră
Ivan s-a întâlnit cu Doug Burgum, Ministrul Resurselor Interne al SUA (Secretary of Interior), şi Jarrod Agen, şeful Energy Dominance Council de la Casa Albă, după ce anterior a avut două discuţii cu ministrul Energiei din Statele Unite, Chris Wright. „În continuarea a două discuţii aplicate cu omologul meu american, Chris Wright, Ministrul Energiei din SUA, astăzi am discutat aplicat şi direct la cel mai înalt nivel al administraţiei de la Washington, despre proiectele de dezvoltare a capacităţilor de energie civilă nucleară, hidroenergie, gaze naturale şi tehnologie în România”, a spus, sâmbătă, Ivan. Ministrul român a subliniat că discuţiile s-au concentrat pe „finanţarea proiectelor nucleare civile de la Cernavodă, SMR, exploatarea de gaze naturale în Marea Neagră şi construcţia coridorului de LNG care să alimenteze ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est cu gaze naturale la un preţ bun”. Ministrul a transmis că negocierile au ajuns la un stadiu concret. „Suntem deja la nivel de proiecte concrete şi am câştigat încrederea partenerilor americani pentru că am prezentat proiecte solide şi cifre clare”. Ivan şi-a reafirmat obiectivul de a atrage investiţii şi tehnologie americană în România. „Aşa cum am spus ieri în congresul PSD, scopul meu e să lucrez aplicat cu partenerii americani pentru a aduce investiţii clare şi tehnologie de vârf în România. Şi ştiu să fac asta, aplicat şi concret. La cel mai înalt nivel. Direct şi pragmatic”.
140 de mine marine, descoperite și neutralizate în Marea Neagră de la începutul războiului
140 de mine marine au fost descoperite și neutralizate în Marea Neagră de la începutul războiului din Ucraina, susține Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării. Ministrul Apărării Ionuț Moșteanu a participat vineri la prezentarea, în Portul Militar Constanța, a vânătorului de mine M 271 „Căpitan Constantin Dumitrescu”, fost HMS PEMBROKE în Marina Regală Britanică, achiziționat de Guvern. El a scris sâmbătă pe Facebook despre căpitan-comandor Mădălina Drăgan-Ghigalău și echipajul navei „Căpitan Constantin Dumitrescu”. Operațiuni de deminare în Marea Neagră „Am cunoscut-o pe doamna comandor care a condus echipajul vânătorului de mine „Căpitan Constantin Dumitrescu” într-o misiune de 41 de zile și peste 4.000 de mile marine, din Marea Nordului până la Constanța. Este comandantul navei, o profesionistă desăvârșită, cu o echipă remarcabilă în spate. Cu această navă și cu echipajul condus de doamna căpitan-comandor, România va participa în operațiunile de deminare în Marea Neagră – o misiune vitală pentru libertatea de navigație și siguranța rutelor comerciale”, adaugă Ionuț Moșteanu. El spune că, de la începutul războiului din Ucraina declanșat de Rusia, au fost descoperite și neutralizate peste 140 de mine marine, iar peste 11.000 de nave comerciale au navigat în siguranță pe culoarele marcate de forțele aliate.
ATAC ucrainean cu drone asupra portului rus Tuapse de la Marea Neagră. Un petrolier, clădirile și instalațiile portuare, incendiate. Avarii majore
Un petrolier şi instalaţiile portuare din portul rus Tuapse de la Marea Neagră au fost avariate şi cuprinse de flăcări în timpul nopţii, ca urmare a unui atac cu drone ucrainene, au declarat duminică autorităţile din regiunea sudică Krasnodar, potrivit informațiilor transmise de Reuters. „În portul Tuapse, fragmente de UAV (vehicule aeriene fără pilot) au căzut pe un petrolier, avariind suprastructura punţii”, a declarat administraţia pe aplicaţia de mesagerie Telegram. „Pe navă a izbucnit un incendiu. Echipajul a fost evacuat”, precizează administraţia. Portul Tuapse găzduieşte terminalul petrolier Tuapse Black Sea şi rafinăria de petrol Tuapse controlată de Rosneft, care au fost ţinta dronelor ucrainene de mai multe ori în acest an. Among the several Russian cities targeted by Ukrainian drones and missiles overnight, the port city of Tuapse has exploded into a flurry of panicked air defenses and burning oil infrastructure. Oil transport berths are still burning. pic.twitter.com/MT4wPAhC6g — Jay in Kyiv (@JayinKyiv) November 2, 2025 Administraţia din Krasnodar a declarat că şi clădirile portului şi alte infrastructuri au fost avariate Resturile dronei căzute au avariat şi un bloc de apartamente din localitatea Sosnovi, situată în apropierea oraşului Tuapse. Nu au fost raportate victime, a precizat administraţia. De asemenea, au fost înregistrate avarii minore în gara din Tuapse, a adăugat aceasta.Administraţia din Krasnodar a declarat că şi clădirile portului şi alte infrastructuri au fost avariate. Resturile dronei căzute au avariat şi un bloc de apartamente din localitatea Sosnovi, situată în apropierea oraşului Tuapse. Nu au fost raportate victime, a precizat administraţia. De asemenea, au fost înregistrate avarii minore în gara din Tuapse. Sursă foto: X, Jay in Kyiv RECOMANDAREA AUTORULUI: NATO în alertă. Drone au survolat deasupra unei baze militare din Belgia, unde se află arme NUCLEARE americane Lupte grele în Donețk. Forțele speciale ucrainene au debarcat cu elicopterul pentru a salva orașul Pokrovsk. Rusia pretinde că le-ar fi „nimicit”
Trilaterală România – Bulgaria – Turcia la Bruxelles. Miniștrii apărării au discutat despre Marea Neagră
Ministrul apărării naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a avut miercuri, în cadrul Reuniunii miniștrilor apărării din statele membre NATO, o întrevedere cu omologii din Bulgaria, Atanas Zaprianov, și Turcia, Yașar Güler. Potrivit MApN, discuțiile au vizat consolidarea securității în regiunea Mării Negre și dezvoltarea proiectelor comune ale celor trei aliați riverani, printre care se numără Grupul operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM Black Sea), Coridorul de mobilitate militară România–Bulgaria–Turcia și Comandamentul Regional de Componentă pentru Operații Speciale (HQ R-SOCC). Ministrul Liviu-Ionuț Moșteanu a subliniat rolul strategic al MCM Black Sea pentru siguranța navigației și a reiterat importanța implicării constante a aliaților în această inițiativă comună. România deține în prezent, pentru o perioadă de șase luni, comanda Grupului MCM Black Sea, în cadrul căruia sunt prevăzute două activări operaționale până la finalul anului, mai transmite MApN. Ministrul român a amintit că în cadrul exercițiului POSEIDON 25, desfășurat recent în România, scafandrii specializați în distrugerea minelor au testat viteza de reacție și coordonarea cu partenerii bulgari și turci, confirmând nivelul ridicat de interoperabilitate în cadrul grupului trilateral, precizează MApN.
Costinești, în topul vânătorilor de fantome. Turistii sunt îndemnați să vină în celebra stațiune pentru a vedea epava Evanghelia
Stațiunea Costinești apare într-un top inedit lângă destinații din Italia, Spania și Scoția. Pasionații de povești cu fantome sunt sfătuiți să viziteze „stațiunea tineretului”, special pentru celebra epavă „Evanghelia”, aflată în largul Mării Negre Clasamentul este făcut de o platformă internațională de navigație și se referă la destinații înfricoșătoare, cum ar fi Loch Ness în Scoția sau mica insulă din Laguna Veneției, folosită drept loc de carantină în trecut. Costineștiul apare în clasament pentru epava Evanghelia, care a inspirat „nenumărate povești cu spirite care încă bântuie puntea vasului”. Nu se poate confirma prezența spiritelor la bord, dar epava a devenit simbolul stațiunii. Vaporul, sub pavilion grecesc, a eșuat în 1968. Inițial, a părut un accident, însă asiguratorul a refuzat să achite polițele cerute de armator, după ce a descoperit că nava a fi fost eșuată în mod intenționat. În prezent, ea este folosită drept brand turistic. Un dig construit recent permite vizatorilor să se apropie de ea. De asemenea, se organizează și excursii pe mare. Trebuie ținut cont de faptul că unele bucăți din navă s-au prăbușit, așa că este indicat ca turiștii să nu se apropie prea mult. Nu de alta, dar poveștile cu fantome pot fi savurate și de la distanță, notează Știrile Kanal D.
CORTINA DE FIER ar putea să cadă din nou – avertizează un fost ministru de externe! Se discută o posibilă diviziune între zone de influență.
Pentru prima oară după aproape trei ani de conflict armat, președintele Statelor Unite, Donald Trump, și liderul Rusiei, Vladimir Putin, se vor întâlni pe 15 august în Alaska pentru a discuta perspectivele încetării războiului din Ucraina. O întâlnire care, în funcție de rezultat, poate schimba arhitectura securității în Europa de Est. Întrebarea este: unde se află România în această ecuație complicată? România, vecină directă cu Ucraina, cu o frontieră de peste 600 de kilometri, este mai mult decât un simplu spectator. Este un actor care își joacă propriul viitor în negocierile care privesc nu doar pacea, ci și echilibrul regional, securitatea și stabilitatea economică. Pe fondul unui război care a adus suferință, valuri mari de refugiați și schimbări strategice, țara noastră trebuie să fie atentă la orice mișcare care îi poate afecta direct interesele. Mai ales că Marea Neagră, această rută comercială și militară vitală, este în centrul unor planuri geopolitice care ar putea-o transforma într-un „lac rusesc” — o zonă controlată de Moscova, cu consecințe serioase pentru securitatea României și a întregii NATO. Emil Hurezeanu: România are o miză directă! Discuția dintre Trump și Putin vine după o perioadă în care relațiile dintre cele două superputeri au fost extrem de tensionate în timpul administrației Biden, iar războiul din Ucraina a fost un catalizator pentru o nouă împărțire a influențelor globale. Europa, prin liderii săi, a emis o declarație comună prin care a salutat eforturile lui Trump de a deschide negocierile pentru o pace durabilă. Emil Hurezeanu, fost ministru de Externe și amabsador, explică că poziția României nu poate fi ignorată, deoarece „are o miză directă”. „România este o țară membră a Uniunii Europene și, deopotrivă, a Alianței Nord-Atlantice. De asemenea, este un stat cu o poziție regională în Europa Răsăriteană, asemănătoare ca importanță și ca mize, probabil inclusiv prin dimensiuni, prin proximitatea față de Ucraina și prin capacitățile militare proprii, ale alianțelor nord-atlantice și cele americane. În această situație, sigur că România are o miză directă în ceea ce privește aceste tratative”, spune Hurezeanu pentru Gândul. Pentru România, însă, miza merge dincolo de apartenența la NATO sau UE. Deși puțin probabil, Hurezeanu atrage atenția asupra riscului unei diviziuni a Europei de Est. „Cred că, fără suficiente argumente, se discută o posibilă diviziune între zone de influență, cu o «cortină de fier» care ar putea să apară între o zonă mai largă decât Ucraina, controlată de Rusia, incluzând eventual și state ca Republica Moldova sau cele baltice. Noi știm ce înseamnă asta. Am făcut parte aproape 50 de ani din sfera de influență sovietică și știm ce înseamnă asta. Nu cred într-o astfel de evoluție, dar trebuie să fim atenți”, avertizează fostul ministru de Externe în cabinetul Ciolacu 2. Victor Negrescu: Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc! Poziția României, în special în ce privește Marea Neagră, este esențială, spune Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European și profesor de relații internaționale. El atrage atenția asupra lipsei României din cercurile restrânse de negociere, o absență care poate avea consecințe majore. „În primul rând, pentru mine este îngrijorătoare absența României. Mai multe întâlniri importante, mai ales ale partenerilor europeni, în care s-a discutat poziția comună cu privire la aceste negocieri de pace, au avut loc fără noi. Este crucial pentru România, pentru interesele sale, dar și pentru eforturile pe care le-a realizat, să fie parte implicată în tot acest proces. Țara noastră trebuie să își redefinească abordarea, să dialogheze direct cu statele partenere pentru a sublinia cel puțin viziunea României cu privire la această soluție de pace”, spune Negrescu pentru Gândul. Social-democratul atrage atenția că securitatea Mării Negre nu este doar o temă militară, ci și una economică pentru țara noastră. „Nu există un stat participant care să fie mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România și este crucial pentru noi să ne asigurăm că securitatea Mării Negre este luată în calcul atunci când se poartă aceste discuții. Trebuie să explicăm partenerilor americani, care au o strategie pentru Marea Neagră, de ce este în interesul nostru să ne asigurăm că această zonă este una sigură și stabilă (…) Dacă pacea este incertă, apetitul pentru investiții va scădea, iar economia regiunii va avea de suferit. Interesul nostru este ca Marea Neagră să nu devină un lac rusesc”. Ce urmează pentru România Pentru România, rezultatul negocierilor Trump-Putin nu se rezumă doar la frontul ucrainean. Este vorba despre securitatea graniței de est a NATO, despre menținerea Mării Negre ca spațiu internațional deschis și despre protejarea investițiilor și comerțului în regiune. Atât Emil Hurezeanu, cât și Victor Negrescu converg asupra unui punct esențial: Bucureștiul nu își poate permite să fie spectator la masa unde se decide viitorul regiunii. Mai ales când, așa cum subliniază Negrescu, „nu există un stat mai direct interesat de soarta Mării Negre decât România”. Gândul transmite LIVE principalele evenimente ale întâlnirii istorice dintre Donald Trump și Vladmir Putin: Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Apa Mării Negre s-a RĂCIT considerabil, peste noapte. Specialiștii explică fenomenul
„Temperatura apei mãrii a scăzut spre 15 grade Celsius, comparativ cu ziua de miercuri, când valoarea termică era de 24 grade Celsius”, scrie Meteoplus, pe pagina sa de Facebook. „Ca urmare a fenomenului de «upwelling», curenții marini aduc apă extrem de rece din adâncime spre țărm, explică specialiștii, citați de Libertatea. În weekend, însă, vremea va fi în general frumoasã şi se va încãlzi. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 28 şi 31 de grade Celsius, iar cele minime între 18 şi 22 de grade. Temperatura apei mãrii va avea valori cuprinse între 20 şi 22 de grade, precizează meteorologii. Turiștii au postat mesaje despre propriile experiențe, în legătură cu apa rece de la mare: „Confirm! Saturn la fel azi! Amorțeală la picioare, când intrai în apă!”; „În 2023, la începutul lunii august, s-a întâmplat la fel, am avut un sejur de 5 zile în care nu am putut întra deloc în apă”; „La Eforie Nord erau alge foarte multe, iar în apă nu aveai cum să intri că, garantat mai mult de 10 grade nu avea apă”; „Adevărat. Suntem pe litoral și la Eforie Nord nu se poate intra în apă, este sloi”; „Lejer, durează 10 -15 zile să ajungă apa înapoi la 22-24 grade”; „Da, confirm, sunt la mare în Bulgaria și azi nu intra nimeni în apă, rece ca un pârâu de munte, îți înghețau picioarele”.
Ionuț Moșteanu: România preia comanda Grupului Operativ pentru combaterea MINELOR marine în Marea Neagră
„România preia comanda Grupului Operativ pentru combaterea minelor marine în Marea Neagră (MCM Black Sea Task Group)”, anunță miercuri, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu. Potrivit ministrul Apărării, misiunea acestui grup e să protejeze navigația civilă și militară de pericolul minelor marine, să întărească cooperarea între țările riverane și să contribuie la stabilitatea unei regiuni direct afectate de războiul din Ucraina. „E o responsabilitate pe care Forțele Navale Române și-o asumă cu profesionalism și curaj. Iar pentru mine e o onoare să pot sprijini acest efort comun, alături de aliații noștri din Bulgaria și Turcia. Mulțumesc Forțelor Navale Române pentru dedicare și profesionalism. Mulțumesc aliaților pentru încredere și tuturor celor prezenți – șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Forțelor Navale, viceamiral Mihai Panait, ambasadori, șefi ai forțelor navale din state riverane Mării Negre și atașaților militari acreditați în România”, transmite Ionuț Moșteanu pe Facebook. AUTORUL RECOMANDĂ: Ionuț Moșteanu, întâlnire cu însărcinatul pentru afaceri al Ambasadei SUA: „România și SUA reafirmă angajamentul pentru securitate euro-atlantică” Angajații CSA Steaua, la capătul RĂBDĂRII după ce MApN are un nou șef, Ionuț Moșteanu: „Să facă schimbarea! Bachide să nu mai conducă” (EXCLUSIV)
Ministerul Energiei, APEL pentru identificarea perimetrelor din Marea Neagră unde se produce energie eoliană
Ministerul Energiei a lansat marți un apel public pentru transmiterea de expresii de interes privind realizarea studiului de identificare și delimitare a perimetrelor din Marea Neagră care pot fi concesionate pentru dezvoltarea de parcuri eoliene offshore. Apelul constituie o etapă preliminară, care nu generează obligații contractuale ferme pentru părți, iar participarea sau neparticiparea la această expresie de interes nu va limita dreptul niciunei entități de a participa la licitația ulterioară ce va fi organizată în acest scop. „Demersul marchează începutul unei noi etape în implementarea Legii nr. 121/2024 privind energia eoliană offshore, legea-cadru care oferă României șansa de a valorifica un potențial energetic de excepție și de a deveni lider regional în producerea de energie curată în Marea Neagră”, a transmis ministerul. Studiul va analiza potențialul eolian din Marea Neagră, caracteristicile geotehnice ale mediului marin, impactul de mediu și biodiversitatea, posibilitățile de racordare la Sistemul Energetic Național, dar și compatibilitatea cu alte utilizări ale spațiului maritim – precum navigația, pescuitul, extracțiile sau zonele militare. În plus, vor fi evaluate și aspectele logistice, de securitate și transport, pentru a propune o prioritizare coerentă a perimetrelor ce pot susține dezvoltarea de proiecte strategice. În acest demers, Ministerul Energiei beneficiază de sprijinul unor parteneri internaționali precum Banca Mondială și Comisia Europeană, prin instrumentul TSI oferit de Secretariatul General REFORM. „Marea Neagră este o resursă energetică strategică pentru țara noastră, pe care prea puțin am valorificat-o până acum, dar care poate deveni un pilon esențial al securității energetice naționale și regionale. În mandatul meu am prioritizat investițiile în Marea Neagră, cu scopul de a diversifica și consolida mixul energetic, pentru ca România să devină liderul energetic de care regiunea noastră are nevoie. Prin producția de gaze din perimetrul Neptun Deep și prin producția de energie electrică din perimetrele eoliene offshore, cu un potențial teoretic total de 76GW conform studiului Băncii Mondiale, sistemul energetic românesc devine mai sigur și contribuie la creșterea competitivității și rezilienței economiei naționale. Acest apel lansat de Ministerul Energiei este parte din construcția unei noi arhitecturi energetice pentru țara noastră. Studiul pe care îl pregătim va sta la baza deciziilor strategice de concesionare a perimetrelor offshore și va oferi investitorilor o viziune clară, fundamentată științific și în acord cu cele mai bune practici internaționale. Invit toți actorii relevanți – companii, consorții, institute de cercetare – să participe activ la acest proces. Împreună vom transforma potențialul Mării Negre într-un motor real al tranziției energetice din România”, a spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei. Studiul are ca obiectiv final susținerea dezvoltării unei capacități instalate de energie eoliană offshore de minim 3 GW până în 2035, în linie cu țintele asumate de România la nivel european. Expresiile de interes pot fi transmise până la data de 10 iunie 2025, prin email la adresa [email protected] sau telefonic, la +40 374.496.834. Foto: ALEXANDRA PANDREA / GMN via MEDIAFAX CITEȘTE ȘI: Care sunt proiectele eoliene și fotovoltaice CÂȘTIGĂTOARE la prima licitație a Contractelor pentru Diferență (CFD). Lista Ministerului Energiei Sebastian Burduja anunță finalizarea parcului fotovoltaic „Da Vinci New Project”. „Încă 23MW pentru energia și independența României” Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele