Trei scenarii după scufundarea Progress IV în Marea Neagră
Anchetatorii ar lua în calcul trei scenarii, după scufundarea navei Progress IV în Marea Neagră. Nava, aflată sub pavilion dominican, plecase de la Sulina cu 199 de containere încărcate la Reni și ar fi trebuit să ajungă în Turcia. Anchetatorii verifică trei posibile cauze ale scufundării navei Progress IV. Una dintre ipoteze este lovirea de o „dronă Dragon”, dar informația nu a fost confirmată oficial. Nava transporta 199 de containere cu zahăr și mazăre din Ucraina spre Turcia. Echipajul a raportat incendiul la 17:55, iar nava s-a scufundat aproximativ 20 de minute mai târziu, la 15 mile marine de Sfântu Gheorghe. Loading … Trei scenarii luate în calcul după scufundarea navei Progress IV în Marea Neagră Anchetatorii verifică trei scenarii privind scufundarea cargoului. Prima ipoteză ar fi legată de un atac cu o dronă aeriană, urmat de explozii care ar fi produs breșe sub linia de plutire. A doua variantă ar fi un atac cu o dronă maritimă. Cea de-a treia variantă vizează posibilitatea ca nava să fi lovit o mină marină. Ultimele două scenarii sunt considerate mai puțin probabile, deoarece nu ar explica incendiul raportat de echipaj, arată Stirileprotv.ro. „Ceea ce este aproape sigur, nava avea și găuri de apă, în opera vie a navei, în partea de sub linia de plutire. Aceasta ar fi singura explicație de ce s-a scufundat atât de repede”, a spus Ovidiu Cupșa, expert marin. Navă comercială scufundată în Marea Neagră Joi seară, nava Progress IV, aflată sub pavilion dominican, s-a scufundat, după ce la bordul ei s-a produs un incendiu. Garda de Coastă a intervenit prompt, iar 12 marinari au fost salvați. În urma incidentului, procurorii din Constanța au început urmărirea penală in rem. Ancheta vizează, printre altele, distrugerea unei nave și operarea unei aeronave civile fără pilot care transportă materiale explozive. Mai multe detalii AICI. Ministrul Radu Miruță susține că nava Progress IV din Marea Neagră ar fi fost lovită de o dronă. Vezi AICI declarațiile ministrului. De asemenea, o dronă de tip „Dragon” ar fi putut lovi nava Progress IV, potrivit liderului Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu. Informația nu a fost confirmată oficial. Liderul sindicatului a susținut că nava scufundată în zona economică exclusivă a României ar fi fost atacată cu drone incendiare. El invocă extinderea rapidă a focului la bord și scufundarea ulterioară a navei. Mai multe detalii AICI.
Raportul privind apărarea SUA îi îndeamnă pe aliații NATO să demonstreze că își asumă rolul de lider în Europa
SUA au început să reducă efectivele staționate în Europa: aproximativ 80.000 de soldați sunt încă dislocați. Pentagonul a făcut o analiză pentru a stabili amploarea următoarelor reduceri ale efectivelor de soldați americani din UE, potrivit Associated Press. Reducerile vor depinde de cât de eficient vor răspunde aliații europeni, dar și Canada la solicitarea SUA pentru NATO 3.0. Asta ar însemna ca ei să preia apărarea convențională a Europei. SUA va oferi totuși sprijin, inclusiv arme nucleare, însă doar dacă va fi necesar. După o ședință informativă la sediul NATO din Bruxelles, subsecretarul american al apărării, Elbridge Colby, a lăudat Germania și Polonia, precum și țările scandinave, pentru eforturile lor. Oficialul american le-a declarat, însă, reporterilor: „Sperăm să vedem mai mult din partea unor țări precum Marea Britanie”. SUA vor să transforme „NATO” într-o alianță „mai realistă” Potrivit subsecretarului Apărării SUA, obiectivul Washingtonului este de a transforma „NATO într-o structură mai realistă, adaptată scopului, adaptată vremurilor și mai echilibrată. Și acesta este spiritul în care vom continua revizuirea poziției noastre față de Europa”. Pentagonul a distribuit un chestionar prin care solicită răspunsuri scrise la întrebări privind modul în care aliații intenționează să îndeplinească obiectivele Statelor Unite. „Tocmai am primit câteva dintre chestionare, așa că așteptăm cu interes să le analizăm”, a spus Colby, fără a preciza care sunt țările care au răspuns. Chestionarul include solicitări de informații care nu au legătură cu NATO, cum ar fi dacă aliații vor acorda forțelor americane acces neîngrădit la bazele și spațiul lor aerian. Unii din Europa au ezitat atunci când Statele Unite au declanșat războiul împotriva Iranului fără a-i consulta. „Europa are interesul să se asigure că nici Iranul nu va intra în posesia unei arme nucleare, ceea ce este, desigur, obiectivul nostru. Trebuie să avem capacitatea de a acționa eficient. Avem nevoie de previzibilitate”, a declarat subsecretarul general al Apărării SUA, Elbridge Colby. Un demers promovat încă din primăvară Responsabilizarea liderilor NATO din Europa este un demers promovat încă din primăvara acestui an de liderii europeni. În cadrul summitului B9 de la București, liderii europeni, alături de președintele Nicușor Dan, au anunțat că statele europene membre NATO își vor mări contribuția pentru dotarea alianței, ajungând la 5% din PIB-ul național. Cu toate că la acea vreme nu se vorbea deschis despre reducerea efectivelor militare ale SUA din Europa, SUA au început să-și retragă soldații americani, cel puțin din România, încă din octombrie anul trecut. România, un aliat de nădejde al SUA În ceea ce privește rolul României în NATO, dar și ca partener al SUA, președintele Nicușor Dan, a publicat, joi, un editorial în Fox News, adresat lui Trump, precizând că România a investit 2,5 miliarde de euro, în baza Kogălniceanu care urmează să fie un hub strategic de apărare. De asemenea, România a înzestrat armata cu tehnică americană precum avioane F-16, sisteme Patriot, lansatoare HIMARS și tancuri Abrahams, prezentându-le ca pe investiții. De asemenea, șeful statului a mai afirmat că România a fost printre primele țări care au oferit SUA disponibilitatea de a utiliza baza militară românească pentru a lansa atacuri în Orientul Mijlociu, decizie controversată, fiind criticată. Prezența americană, necesară, totuși, în Europa Cu toate că americanii își doresc să retragă efective de soldați din Europa, este nevoie, totuși, de o prezență americană în Europa pentru descurajarea unor adversari europeni precum Rusia. În editorialul său publicat în una dintre cele mai influente platforme conservatoare din SUA, președintele Nicușor Dan a precizat că „un flanc puternic înseamnă o Mare Neagră mai sigură. Iar o Mare Neagră mai sigură consolidează capacitatea NATO de a descuraja conflictele pe întreg teritoriul Europei”, după cum a precizat acesta în articolul său publicat pe Fox News. Miercuri, Marius Lazurca, consilierul președintelui Nicușor Dan, a purtat discuții la Bruxelles cu ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, în aceeași perioadă în care subsecretarul Apărării din SUA, Elbridge Colby, negociază cu liderii europeni despre reorganizarea NATO 3.0.
România a indicat Ucrainei ce nave să nu atace în Marea Neagră. Nicușor Dan: Au lăsat nava de aprovizionare să treacă
Întrebat despre atacurile lansate de Ucraina în zona portului rusesc Novorossiisk, prin care este exportată o mare parte din petrolul Kazahstanului și de unde sunt alimentate inclusiv nave care aprovizionează România, Nicușor Dan a confirmat că Bucureștiul a avut discuții directe cu partea ucraineană. „Noi am avut acest dialog înainte de întâlnirea de azi. Au fost mai multe momente în care nave care deserveau Petromidia trebuiau să fie încărcate la Novorossiisk și am avut un contact cu partea ucraineană, spunându-le: acela este vasul care ne deservește pe noi, cu petrol kazah, nu rusesc, și vă rog să-l lăsați să treacă”, a declarat Nicușor Dan. Bucureștiul vrea un mecanism mai rapid cu Kievul Președintele a explicat că discuția purtată acum cu partea ucraineană a vizat transformarea acestui tip de intervenție într-un mecanism mai bine organizat. „Ce am discutat azi a fost doar ca această interacțiune să fie cumva formalizată și să se petreacă mai repede”, a spus șeful statului. Potrivit lui Nicușor Dan, Ucraina a răspuns până acum solicitărilor venite din partea României. „De câte ori am avut nevoie, partea ucraineană a primit mesajul nostru și a lăsat nava de aprovizionare să treacă”, a afirmat președintele. Întrebat dacă mai există în prezent probleme privind aprovizionarea, Nicușor Dan a răspuns: „Nu mai sunt probleme.” De ce este Novorossiisk important pentru România Portul Novorossiisk este un punct-cheie pentru exporturile petroliere ale Kazahstanului. Prin sistemul Caspian Pipeline Consortium (CPC), petrolul extras în principal din marile zăcăminte kazahe este transportat pe aproximativ 1.500 de kilometri până la coasta rusă a Mării Negre, unde este încărcat în petroliere. CPC estimează că prin această rută trec peste două treimi din exporturile de petrol ale Kazahstanului. Ruta este importantă și pentru România. Rafinăria Petromidia procesează în principal țiței de origine kazahă, inclusiv sortimentele KEBCO și CPC. KMG International arată că aprovizionarea este realizată inclusiv pe traseul Tengiz/Atyrau–Novorossiisk și apoi pe mare către România. Potrivit unei analize publicate în iulie de Asociația Energia Inteligentă și preluate de Agerpres, circa jumătate din țițeiul importat de România în 2025 ar fi provenit din Kazahstan, în valoare de aproximativ 2,77 miliarde de dolari. Atacurile din Marea Neagră au perturbat exporturile kazahe Problema a devenit mai sensibilă după intensificarea atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice și maritime rusești din regiunea Mării Negre. În iulie, mai multe petroliere aflate în zona terminalului CPC de la Novorossiisk au fost lovite, iar operațiunile de încărcare au fost întrerupte temporar. CPC a anunțat inclusiv atacuri asupra unor nave care încărcau petrol provenit din Kazahstan. Reuters relata la începutul lunii august că amenințarea atacurilor cu drone și dificultatea de a găsi nave dispuse să intre în regiune au perturbat exporturile prin CPC, rută care reprezintă aproximativ 1,8% din oferta mondială de petrol. În paralel, Financial Times a relatat că Ucraina a acceptat, după o solicitare a vicepreședintelui american JD Vance, să nu mai atace infrastructura CPC și navele nerusești care nu transportă petrol sau alte mărfuri rusești și nu se află sub sancțiuni ucrainene. Informația a fost relatată ulterior și de Reuters. Campania Ucrainei împotriva infrastructurii petroliere rusești urmărește reducerea veniturilor și a capacității Moscovei de a finanța războiul, însă poziționarea terminalului kazah pe teritoriul Rusiei a creat riscuri suplimentare pentru state și companii care depind de petrolul din Kazahstan.
Încă o tragedie pe litoral. Un bărbat a murit înecat la Neptun
Tragediile se țin lanț pe litoralul românesc, acolo unde un bărbat a murit înecat, sâmbătă, la Neptun. În Constanța, un copil a fost scos inconștient din apele mării. În ciuda eforturilor prelungite ale medicilor și salvatorilor, un bărbat nu a mai putut fi salvat după ce s-a înecat în apa mării, la Neptun. Trupul neînsuflețit va fi transportat la morgă în vederea efectuării autopsiei, pentru stabilirea cu exactitate a cauzei decesului. În cauză a fost întocmit dosar penal, cercetările fiind continuate de polițiști sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ucidere din culpă. Și la Constanța, un copil de 14 ani a fost scos inconștient din apă Și pe o plajă din Constanța, un copil de 14 ani a fost la un pas de moarte, după ce s-a aventurat în apa mării. Potrivit salvatorilor de la ISU Dobrogea, la fața locului au fost mobilizate mai multe echipaje de intervenție. La fața locului au intervenit ambarcațiunea CBRN, precum și un echipaj SMURD B2 și un echipaj SMURD C. De asemenea, au fost solicitați și scafandrii. În sprijin, a fost chemat și elicopterul SMURD. După intervenția în forță a autorităților, care l-au căutat aproximativ 45 de minute, copilul a fost găsit inconștient. Copilul a fost resuscitat după aproximativ 25 de minute. Adolescentul a fost transportat la spital, conectat la aparate. „Tânărul a fost stabilizat”, au spus cei care nu au renunțat să lupte pentru viața băiatului.
Cristoiu desființează operațiunea MApN cu drona Neptun Deep
Ion Cristoiu desființează operațiunea MApN cu drona marină de lângă Neptun Deep. Jurnalistul afirmă că drona marină nu era un real pericol, iar operațiunea a fost doar o campanie mediatică. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Misiunea de lângă Neptun Deep a fost „o operațiune mediatică” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu se întreabă ironic ce făcea drona marină care a fost detonată astăzi lângă Neptun Deep. Acesta pune problema securității Mării Negre și se întreabă de unde s-a tras concluzia că o dronă marină în derivă este o amenințare. Jurnalistul susține că întreaga operațiune a fost una mediatică pentru că drona nu reprezenta un pericol real. „Ce făcea drona marină? Plutea în derivă. De unde știu ei că drona avea de gând să devină o amenințare? Ia, stai puțin… Ce au avut ei cu drona? Le-a făcut drona ceva? Dacă trece cineva pe la tine pe acasă pe la fereastră, îl împuști? Dacă ești acasă și trece unul pe stradă și se uită la tine pe fereastră, îl împuști? Este o operațiune mediatică, pentru că drona nu reprezenta niciun pericol, nicio amenințare.”, explică jurnalistul. O dronă marină încărcată cu explozibil a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Radu Miruță, ministrul interimar al Transporturilor, a anunțat că incidentul a avut loc astăzi, 20 august, la 80 de mile est de Constanța. Drona se afla la câteva sute de metri de lucrările pentru extracția gazelor. MApN a decis intervenția pentru protejarea oamenilor și a infrastructurii. Autoritățile ucrainene au confirmat că drona nu provenea din Ucraina. „Eu vreau să-l văd pe comandantul nostru suprem, Nicușor Dan, cum a coordonat misiunea” Scriitorul ironizează și declarația lui Radu Miruță prin care anunța că întreaga operațiune a fost coordonată de Nicușor Dan. Acesta susține că președintele țării putea fi informat despre misiune, dar în niciun caz să o coordoneze. „Te rog frumos, întreabă telespectatorii cum a coordonat Nicușor Dan operațiunea. Ascultă verbul pe care l-a pus Miruță. Poate președintele a fost informat, dar nu a coordonat. Cum a coordonat Nicușor Dan misiunea de lângă Neptun Deep? Eu vreau să-l văd pe comandantul nostru suprem, Nicușor Dan, cum a coordonat misiunea. Noi de la Radu Miruță am aflat că Nicușor Dan a coordonat misiunea. Nicușor în postarea lui nu spusese așa ceva.”, afirmă Cristoiu. „Nici măcar Donald Trump nu coordonează direct misiuni militare” Jurnalistul afirmă că în Casa Albă există o cameră specială pentru întruniri de urgență. Acesta dă drept exemplu capturarea lui Maduro, fostul președinte al Venezuelei. Jurnalistul susține că nici măcar într-o asemenea misiune, cel care coordonează operațiunea nu este președintele SUA, ci un general. Donald Trump, explică acesta, a stat în Situation Room și a privit operațiunea. „La Casa Albă este The White House Situation Room. Și când e câte o operațiune, ăia se întâlnesc acolo. Când l-a luat pe Maduro, Donald Trump era acolo, dar nici el nu coordona misiunea. Este o prostie. Se vede că Miruță nu a fost nici măcar sergent major. Nu poți să coordonezi o operațiune militară… Nu vezi că mint? Deci când a fost operațiunea din Venezuela, Donald Trump s-a uitat. Nu poți să coordonezi de la Cotroceni o asemenea misiune militară.”, menționează scriitorul. Poziția oficială a MApN și a președintelui despre drona marină de lângă Neptun Deep? „În cursul acestei dimineți, am fost informați de Garda de Coastă despre existența unei drone marine la câteva sute de metri de lucrările desfășurate pentru extracția gazelor la platforma Neptun Deep, în zona economică exclusivă, la 80 de mile est de Constanța. A fost creată o celulă de comandă la nivelul MApN, care a solicitat la nivel NATO preluarea comenzii la nivelul Armatei Române. În urma analizelor efectuate și în coordonare cu Președintele României, pentru a proteja viețile celor câteva sute de oameni care lucrau pe platformă și pentru securizarea infrastructurii critice, a fost luată decizia de distrugere a dronei. Pentru rapiditate, două avioane de vânătoare F-16 românești au fost ridicate de la sol, cu ordin de tragere. Drona a fost distrusă în siguranță. Prin canalul de comunicare directă creat de curând cu partea ucraineană, am primit confirmarea oficială că nu este de proveniență ucraineană.”, anunța Radu Miruță, pe platforma Facebook. Președintele României a postat pe aceeași platformă o postare în care felicita MApN pentru misiunea desfășurată astăzi. Acesta nu a amintit în postare că ar fi fost vorba despre o coordonare a misiunii de la Cotroceni. „Felicit Armata Română și piloții celor două avioane de vânătoare F-16 românești pentru succesul misiunii de distrugere a dronei marine aflate în apropierea platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Felicit și Garda de Coastă pentru promptitudinea cu care a semnalat prezența dronei în zonă. O acțiune contra timp, în care prioritatea zero a fost protejarea vieții oamenilor care lucrau pe platformă și păstrarea infrastructurii critice în afara oricărui potențial pericol. Condamn cu toată fermitatea intensificarea acestor tipuri de incidente iresponsabile din partea Federației Ruse. Rămânem vigilenți alături de aliații din NATO pentru a ne apăra și a respinge astfel de provocări.”, preciza Nicușor Dan, pe platforma Facebook.
Transelectrica: Cablul submarin nu aduce facturi mai mari
Transelectrica estimează că cetățenii români nu vor suporta direct, prin facturi, costurile majore ale proiectului energetic dintre Caucaz și UE. Investiția include cablul submarin Georgia-România, care trece prin Marea Neagră, și extinderea interconexiunii către Azerbaidjan și Ungaria. Practic, proiectul Green Energy Corridor conectează patru ţări prin Marea Neagră. Cablul submarin România-Georgia se află într-un stadiu mai avansat, dar proiectul nu a ajuns încă la o decizie finală de investiție. Transelectrica analizează în continuare modul de finanțare și recuperare a costurilor, explică Adrian Șuța, directorul de Reglementare al Transelectrica. În mod obișnuit, investițiile operatorilor de transport sunt recuperate prin tarifele reglementate. Aceste costuri sunt suportate de consumatori și apar în facturile de energie. Loading … Transelectrica: Românii nu vor plăti, cel mai probabil, costurile proiectului energetic Caucaz-UE Investiția în coridorul energetic ar putea depăși 10 miliarde de euro, iar costurile ar fi prea mari pentru operatorii de transport implicați. Autoritățile de reglementare ar putea evita includerea întregului proiect în tarifele naționale. „Consider însă că putem afirma cu certitudine că necesarul de finanțare pentru acest proiect depășește capacitatea operatorilor de transport și sistem (OTS) implicați – cei din Ungaria, România, Georgia și Azerbaidjan. Este evident că o astfel de investiție depășește posibilitățile lor financiare. De asemenea, autoritățile naționale de reglementare din cele patru țări – cele două din Caucaz și cele două europene, România și Ungaria – vor fi probabil reticente în a include acest proiect masiv de infrastructură într-un regim complet reglementat, întrucât acesta ar exercita o presiune semnificativă asupra tarifelor naționale de transport din fiecare țară”, a spus Adrian Șuța, arată Profit.ro. Care ar fi a doua variantă? A doua variantă este modelul comercial, cunoscut și drept „Merchant Model”, susține acesta. Varianta presupune o investiție privată, fără includerea costurilor în tarifele reglementate. Investitorul și-ar recupera banii din tranzitul energiei și veniturile obținute din capacitatea transfrontalieră. Potrivit Transelectrica, aceasta ar putea fi opțiunea preferată de autoritățile din România, Ungaria, Georgia și Azerbaidjan. A treia variantă ar fi o combinație între regimul reglementat și cel comercial A treia variantă ar combina cele două modele. Și anume, cel reglementat și cel comercial. Această variantă este încă analizată de autorități. Scopul este găsirea unui echilibru între cele 2 modele. Deocamdată, nu a fost stabilit modul de recuperare a costurilor proiectului. „Această variantă este în prezent analizată și examinată cu atenție, pentru a se găsi echilibrul optim între un regim reglementat și unul complet comercial sau de piață. Procesul este încă în desfășurare; toate opțiunile rămân pe masă și sunt supuse unei analize riguroase. Proiectul nu a avansat încă până în punctul în care să fie definit în cele din urmă acest aspect specific – această temă extrem de importantă a proiectului – și anume modul în care acesta va fi integrat din perspectiva modelului de afaceri și a celei de recuperare a costurilor”, a conchis Adrian Șuța. A fost organizat un workshop tehnic Transelectrica a organizat, recent, un workshop tehnic dedicat proiectului cablului submarin Georgia-România. Investiția este considerată un proiect strategic de infrastructură energetică al UE în regiunea Mării Negre. Workshopul a reunit reprezentanți ai Transelectrica, ai Georgian State Electrosystem – GSE și ai mai multor instituții implicate în proiect. Participanții au analizat stadiul investiției și pașii următori. Discuțiile au vizat traseul cablului, studiile din Marea Neagră, autorizarea și costurile proiectului. Reuniunea a analizat și componenta românească a proiectului. Discuțiile au vizat traseul cablului, autorizarea și integrarea în rețeaua națională. Sunt necesare investiții pentru preluarea unei capacități de 1.300 MW în zona Constanța. Cablul submarin Georgia-România este un proiect energetic strategic al celor două state. Investiția presupune o interconexiune electrică de înaltă tensiune. Legătura va fi realizată printr-un cablu submarin în Marea Neagră. Studiul preliminar recomandă o interconexiune de 1.300 MW, la ±525 kV. Cablul ar urma să aibă aproximativ 1.155 de kilometri. Din această lungime, circa 1.115 kilometri ar fi pe traseul submarin. Interconectorul ar urma să lege Topraisar, în România, de Anaklia, în Georgia. Unele porțiuni ale cablului vor fi amplasate la peste 2.500 de metri adâncime. Proiectul este considerat unul dintre cele mai complexe de acest tip din Europa. A fost semnat și un Memorandum de Înțelegere între Transelectrica și GSE, la începutul acestui an. Sursă foto: Mediafax Foto, Shutterstock
Fată de 13 ani, salvată din largul mării la Eforie Nord
O adolescentă în vârstă de 13 ani, din Pitești, a fost salvată la limită din apele mării, în stațiunea Eforie Nord. Minora a fost trasă în larg de valurile și curenții puternici în timp ce se afla pe un colac gonflabil, fiind recuperată în siguranță de salvamari cu ajutorul unui jet-ski. Intervenție contra cronometru pe o mare agitată Incidentul ar fi putut avea un final dramatic, în condițiile în care minora se afla singură pe plajă în momentul în care s-a aventurat în mare. În doar câteva clipe, curenții puternici au împins-o rapid spre larg, punându-i viața în pericol. Salvamarii aflați de serviciu pe plaja din Eforie Nord au observat imediat situația de urgență și au acționat prompt. Aceștia au lansat la apă un jet-ski, reușind să ajungă la minoră înainte ca situația să devină tragică și au adus-o în siguranță la mal. Imediat după operațiunea de salvare, autoritățile au identificat-o și au contactat de urgență părinții adolescentei pentru a-i informa cu privire la incidentul grav. Steagul roșu este arborat: Scăldatul, strict interzis În contextul acestui eveniment, salvamarii trag un nou semnal de alarmă extrem de sever către toți turiștii prezenți pe litoralul românesc. Pe plajă este arborat steagul roșu, ceea ce înseamnă că scăldatul este strict interzis din cauza mării periculoase. Echipele de salvare avertizează din nou populația să nu intre în apă și să evite sub orice formă utilizarea obiectelor gonflabile – precum colace sau saltele –, deoarece acestea oferă o falsă senzație de siguranță și pot fi purtate de vânt și curenți spre larg în doar câteva secunde. Mai mult, părinții sunt sfătuiți insistent să își supravegheze copiii în permanență și să nu îi lase nesupravegheați în apropierea apei.
Radu Miruță: De ce cad tot mai multe drone în România
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a transmis un mesaj după ce, în ultimele zile, pe malurile Dunării și ale Mării Negre au fost găsite mai multe fragmente de drone. Oficialul susține că fenomenul este legat direct de intensificarea fără precedent a atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la granița cu România, dar dă asigurări că nu există indicii privind o creștere a riscului pentru populație. Radu Miruță afirmă că numărul tot mai mare de fragmente descoperite în apropierea graniței este consecința directă a intensificării luptelor din Ucraina. „Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră”, a transmis ministrul interimar al Apărării. Peste 100 de drone detectate în 96 de ore, spune Miruță Miruță a prezentat și date privind activitatea militară monitorizată de armata română în ultimele patru zile. „În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”, a explicat ministrul. Potrivit acestuia, în aceeași perioadă, avioane de luptă NATO au fost ridicate preventiv de șapte ori, iar nivelul de alertă pentru misiunile de poliție aeriană a fost majorat de nouă ori. „Miroase a explozibil, a praf de pușcă” Deși insistă că populația din România nu este expusă unui risc mai mare, ministrul descrie în termeni direcți realitatea de la granița cu Ucraina. „Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”, a transmis Radu Miruță.
Avertismentul gen. Bălăceanu după incidentul Neptun Deep
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu consideră că România trebuie să ia în calcul mai multe scenarii după distrugerea celor două drone Gerbera în zona Neptun Deep. Incidentul a avut loc marți, în zona economică exclusivă a României. Dronele au fost distruse de scafandrii EOD ai Armatei Române, la 90 de mile marine travers de Constanța. În acest sens, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu ia în calcul două scenarii. Primul vizează un incident accidental. Al doilea presupune o acțiune deliberată. Loading … Miruță anunță distrugerea a două drone de tip Gerbera în zona Neptun Deep „Putem să plecăm de la un scenariu al pregătirii unei acțiuni hibride sau putem să plecăm de la ideea hazardului. Lucrurile acestea însă trebuie să plece de la următorul fapt: În momentul în care pregătești o operație chiar sub steag fals, îți atingi ținta. Ori nu avem o țintă atinsă nici în cazul dronei Maia și nici în cazul celor două drone. Pur și simplu au căzut”, a spus generalul la Realitatea Plus. Bruiajul poate afecta traiectoria unei drone și o poate trece pe modul automat. Bălăceanu ia în calcul și varianta unui spoofing, prin care controlul dronei ar putea fi preluat și direcționat către o anumită zonă. „Există posibilitatea bruierii sau chiar dacă rușii au ajuns la o tehnică superioară, specialiștiii cam contestă o asemenea variantă la spoofing, adică preiei controlul dronei și o duci unde vrei tu. Dar chiar în cazul bruierii, ea nu mai funcționează pe traiectoria normală, intră pe o dirijare tip pilot automat, dar nu are toate datele, ca atare se pierde în spațiul aerian, pentru că vorbim nu de drone maritime, din ce văd ci de drone aeriene, un spațiu aerian care poate să fie asupra unei zone terestre sau asupra unei zone maritime”, a continuat el. „Marele pericol este să se acționeze într-o operație sub steag fals” Virgil Bălăceanu spune că incidentele cu drone sunt frecvente pe flancul sud-estic al NATO. El consideră că Rusia exercită presiuni asupra regiunii prin acțiuni directe și indirecte. Potrivit generalului, zona rămâne volatilă atât timp cât continuă războiul din Ucraina. „Cert este că incidentele cu dronele sunt cele mai frecvente în flancul de sud-est, deci amenințările tip război hibrid, inclusiv incidente cu drone în derivă, că facem diferența între o acțiune hibridă și o dronă în derivă, sunt cele mai frecvente aici, ca atare rușii amenință flancul de nord-est și acționează uneori direct, alteori indirect pe flancul de sud-est. Situația cea mai volatilă este în zona noastră și va rămâne atâta timp cât continuă războiul din Ucraina. Marele pericol este să se acționeze într-o operație sub steag fals, să se producă o lovitură în zona Neptun Deep, platforma Alpha este instalată, ne pregătim ca să primim gaze anul viitor, ori un asemenea lucru va fi un test la adresa NATO și am să și explic de ce. În primul rând, o operație sub steag fals nu știi cine este autorul, îl presupui, și doi, să nu uităm, zona economică exclusivă nu intră sub incidența articolului 5. Sub articolul 5 intră apele teritoriale ale României”, a mai spus acesta.
Pericol pe litoral: curenții rip de pe 12 august
Un fenomen ar urma să reapară pe litoralul românesc, pe 12 august 2025, după ce vântul se va intensifica. Ultimele date ale meteorologilor arată că vântul va sufla cu 40-50 km/h în mai multe zone din țară, printre care și Dobrogea. De miercuri, 12 august 2026, vântul se intensifică în Dobrogea, Muntenia și Moldova, potrivit prognozei meteorologice. Rafalele vor ajunge la 40-50 km/h, iar marea va deveni agitată. Valurile vor fi mari, iar curenții de tip „rip” pot deveni periculoși în cazul persoanelor care intră în apa mării. Turiștii sunt sfătuiți să fie prudenți la intrarea în apă. Curenții pot fi greu de observat chiar și de înotătorii experimentați. Salvamarii recomandă respectarea indicațiilor și a semnificației steagurilor de pe plajă. Loading … Meteoplus: Începând de miercuri, 12 august, vântul va prezenta intensificări în Dobrogea, Muntenia și Moldova, cu rafale în general de 40–50 km/h „12-14 august. Începând de miercuri, 12 august, vântul va prezenta intensificări în Dobrogea, Muntenia și Moldova, cu rafale în general de 40–50 km/h. Pe litoral, vântul va genera curenți puternici în apropierea țărmului, inclusiv curenți de tip «rip», care pot trage rapid persoanele aflate în apă spre larg. Marea va deveni agitată, iar valurile vor fi mari. Turiștii sunt sfătuiți să manifeste prudență, în special la intrarea în apă, deoarece curenții de tip «rip» pot fi dificil de observat și pot reprezenta un pericol chiar și pentru înotătorii experimentați. Aceștia trebuie să respecte indicațiile salvamarilor și să țină cont de semnificația steagurilor arborate pe plajă”, arată Meteoplus pe Facebook. Cum va fi vremea pe 11 august Marți, 11 august, vremea va fi călduroasă. Temperaturile maxime vor ajunge la 33 de grade, iar disconfortul termic va fi ridicat. Minimele vor coborî până la 19-22 de grade. Noaptea va fi tropicală. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat. Apa mării va avea 23-25 de grade. „Marți, 11 august. Valorile termice vor crește, iar vremea va deveni călduroasă, cu disconfort termic ridicat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 29 și 33 de grade, iar cele minime se vor încadra între 19 și 22 de grade, caracterizând o noapte tropicală. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura apei mării va avea valori cuprinse între 23 și 25 de grade”, se mai arată în postarea de pe Facebook. Sursă foto: Facebook, Shutterstock