MApN publică primele imagini cu misiunea în care piloții români au doborât două drone rusești deasupra Mării Negre
Ministerul Apărării Naționale a publicat duminică primele fotografii din timpul misiunii în care piloții români aflați la bordul unor avioane de luptă F-16 au doborât două drone Geran, de fabricație rusească, deasupra Mării Negre. Aparatele fără pilot pătrunseseră neautorizat în spațiul aerian al României și au fost neutralizate în doar câteva minute. Operațiunea a avut loc sâmbătă seară, în apropiere de Sulina. Imaginile făcute publice de Ministerul Apărării Naționale surprind momente din misiunea desfășurată de piloții români pentru interceptarea și distrugerea celor două drone rusești. MApN: ”Ținte reperate, identificate, angajate și neutralizate!” Reprezentanții Ministerului Apărării au transmis un mesaj prin care au confirmat succesul operațiunii și au prezentat primele imagini din timpul intervenției. ”Ținte reperate, identificate, angajate și neutralizate! Imagini surprinse în timpul misiunii desfășurate seara trecută de piloții români pentru neutralizarea celor două drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian românesc. Militarii Armatei României sunt la datorie, în fiecare zi, pentru siguranța noastră. ”, a transmis MApN. Prima dronă, doborâtă în doar două minute Prima dronă a pătruns în spațiul aerian național la ora 17:59. Aeronavele F-16 au intervenit imediat, iar aparatul fără pilot a fost doborât două minute mai târziu, la aproximativ 25 de kilometri sud-est de Sulina. La scurt timp, o a doua dronă a intrat în spațiul aerian al României, în aceeași zonă. Aceasta a fost angajată și distrusă la ora 18:05, la cinci minute după pătrunderea neautorizată, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. Ambele ținte au fost neutralizate într-un interval de numai câteva minute.
Armata a doborât două drone deasupra Mării Negre. Ministrul Apărării: Prima dronă a fost doborâtă în două minute
Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, a anunțat că Armata a doborât două drone deasupra Mării Negre, sâmbătă, 17 octombrie 2026. Prima dronă a fost doborâtă în două minte, la 25 de kilometri Sud-Est de Sulina. În cursul după-amiezii de sâmbătă, 17 octombrie 2026, două drone au fost doborâte deasupra Mării Negre. Prima dronă a fost eliminată în 2 minute, iar cea de-a doua dronă a fost doborâtă la 5 minute după ce a pătruns în spațiul aerian național. Ambele drone au fost distruse în apropiere de Sulina. Loading … Mesajul lui Radu Miruță. Sursă foto: Facebook. „Două drone aeriene angajate și doborâte acum câteva minute de piloții militari români deasupra Mării Negre. Prima dronă a intrat în spațiul aerian național la 17:59 și a fost doborâtă în 2 minute la 25km SE de Sulina. Cea de-a doua dronă, în aceeași zonă, a fost angajată și doborâtă la 18:05, la 5 minute dupa ce a intrat în spațiul aerian național, la 20km E de Sulina. Felicitări, colegi! Nimic din ce s-a muncit până acum nu e în zadar!”, a anunțat Radu Miruță pe Facebook. Două avioane F-16 românești au fost ridicate de la sol Dronele au fost doborâte de 2 aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române. Avioanele au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea după detectarea unor ținte la aproximativ 120 de kilometri est de Insula Șerpilor. Dronele au fost interceptate deasupra apelor teritoriale, a anunțat MApN. „Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat sâmbătă, 17 octombrie, de pe Baza 86 Aeriană Borcea, la ora 17:43, după ce sistemele de supraveghere radar au detectat un grup de ținte aeriene care evoluau la aproximativ 120 de kilometri est de Insula Șerpilor, pe direcția sud-vest. La ora 17:59, prima țintă a pătruns în spațiul aerian național, fiind doborâtă de una dintre aeronavele F-16 la ora 18:01. O a doua țintă a pătruns în spațiul aerian național la ora 18:01 și a fost doborâtă de cealaltă aeronavă F-16 la ora 18:05. Ambele ținte aeriene au fost identificate ca fiind drone și au fost doborâte deasupra apelor teritoriale ale României. Vom reveni cu informații suplimentare după încheierea misiunii”, a transmis Ministerul Apărării Naționale. Alte 4 drone au fost doborâte în spațiul aerian național Pe lângă cele două drone doborâte azi, alte 4 aparate de zbor au fost eliminate în spațiul aerian național. Prima dronă a fost doborâtă vineri, 24 iulie, în județul Buzău. Cea de-a doua dronă a fost doborâtă sâmbătă, 25 iulie, în zona Sfântu Gheorghe. Pe 26 iulie a fost distrusă cea de-a treia dronă, deasupra Mării Negre. A patra dronă a fost doborâtă în august, de un avion F-18 spaniol, în județul Galați.
Bolojan, discuții la Bruxelles cu Ursula von der Leyen și Manfred Weber despre bugetul UE, energie și securitatea Mării Negre
Bolojan a transmis, într-un mesaj publicat pe Facebook după reuniune, că România urmărește creșterea competitivității economice, reducerea costurilor cu energia și întărirea securității la frontiere, obiective pentru care este necesară cooperarea la nivel european. „Astăzi, la Bruxelles, am participat la Summitul Partidului Popular European, unde am discutat cu Manfred Weber, Ursula von der Leyen și ceilalți lideri europeni despre prioritățile României și despre soluțiile de care Europa are nevoie în această perioadă”, a afirmat premierul interimar. „România are nevoie de o economie mai competitivă, de energie la prețuri mai bune și de mai multă siguranță la granițele sale. Acestea sunt obiective pentru care trebuie să lucrăm împreună, atât la nivel național, cât și european”, a adăugat Bolojan. Bolojan: Nu s-a ajuns încă la un consens privind viitorul buget al UE Viitorul buget al Uniunii Europene s-a numărat printre principalele teme discutate la Bruxelles. Bolojan a precizat că nu există încă un consens și a prezentat domeniile pentru care România susține o finanțare europeană adecvată. „În privința viitorului buget al Uniunii Europene, încă nu s-a ajuns la un consens. Susținem finanțarea adecvată a politicii de coeziune și a agriculturii, dar și investițiile în infrastructura de transport, în rețele energetice și în mobilitatea militară. Pentru România, aceste fonduri înseamnă dezvoltare și reducerea decalajelor dintre regiuni”, a transmis premierul interimar. Discuțiile au vizat și problema prețurilor la energie, despre care Bolojan a afirmat că are efecte directe asupra populației și mediului economic. „Avem nevoie de soluții pentru reducerea costurilor pe termen scurt, dar și de investiții care să ne asigure mai multă independență energetică pe termen lung”, a arătat el. Gazele din Marea Neagră și energia nucleară, pe agenda discuțiilor Bolojan a susținut că România poate avea un rol important în sectorul energetic european prin exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, dezvoltarea energiei nucleare și modernizarea infrastructurii. „România are un rol important de jucat în acest domeniu. Dezvoltarea gazelor naturale din Marea Neagră, investițiile în energia nucleară și modernizarea infrastructurii ne pot consolida poziția în Europa. Din 2027, România va deveni cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Trebuie să valorificăm acest potențial în beneficiul economiei noastre și al securității energetice europene”, a afirmat premierul interimar. Securitatea Mării Negre și Flancul Estic Situația de securitate din regiunea Mării Negre a reprezentat o altă temă a reuniunii. Bolojan a invocat atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor României și a susținut întărirea capacităților de supraveghere și apărare. „Atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor României, inclusiv în apele teritoriale, arată că trebuie să ne întărim capacitățile de supraveghere și apărare și să cooperăm mai strâns cu partenerii europeni. România susține consolidarea Flancului Estic”, a transmis el. Bolojan le-a prezentat liderilor europeni și situația politică din România Premierul interimar a precizat că, în cadrul discuțiilor de la Bruxelles, a prezentat și situația politică internă, în contextul formării viitorului Guvern. „România are probleme urgente de rezolvat. Bugetul, cheltuielile publice și investițiile nu pot rămâne blocate din cauza crizei politice. PNL va rămâne în opoziție și vom evalua activitatea viitorului guvern în funcție de măsurile pe care le ia și de rezultatele acestora”, a afirmat Bolojan. El a adăugat că liberalii vor susține măsurile pe care le consideră benefice pentru țară și se vor opune celor care nu respectă angajamentele asumate. „Vom continua dialogul cu partenerii noștri europeni pentru a susține interesele României și pentru a contribui la deciziile care influențează dezvoltarea și securitatea țării noastre”, a încheiat Bolojan.
ANRMPSG respinge prelungirea cerută de Lukoil Overseas a acordului de concesiune pentru perimetrul Trident din Marea Neagră
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) a respins solicitările Lukoil Overseas privind prelungirea acordului de concesiune pentru perimetrul offshore Trident din Marea Neagră, potrivit Mediafax. Lukoil ceruse atât prelungirea cu trei ani a unei etape din perioada de evaluare, cât și prelungirea cu 15 ani a valabilității acordului de concesiune, potrivit informațiilor Mediafax. Loading … Acordul pentru perimetrul Trident expiră în 2041 Hotărârea nr. 1.055 din 19 octombrie 2011 privind aprobarea Acordului petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul EX – 30 Trident, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Lukoil Overseas Atash B.V. împreună cu Vanco Internaţional Ltd., publicată în Monitorul Oficial pe 4 noiembrie 2011, are o valabilitate de 30 de ani, respectiv până în noiembrie 2041. Decizia ANRMPSG a fost transmisă vineri titularului concesiunii, iar confirmarea oficială a venit luni din partea Lukoil Overseas și a autorității de reglementare din domeniu. Perimetrul EX-30 Trident se află în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 de kilometri de țărm. Lukoil deține aproximativ 88% din proiect, iar Romgaz este partenerul minoritar. Până în prezent, în perimetru nu au fost confirmate rezerve comerciale de gaze. „Rămânem deschiși cooperării cu autoritățile statului român și cu partenerul nostru” Lukoil spune că regretă decizia și că analizează argumentele ANRMPSG și implicațiile asupra proiectului. Compania susține că rămâne deschisă dialogului cu autoritățile române și cu partenerul lor în proiectul offshore EX-30 Trident, Romgaz. „LUKOIL Overseas Atash B.V. – Sucursala București a luat act de comunicarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon privind neaprobarea solicitărilor de prelungire aferente Acordului de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră din perimetrul offshore EX-30 Trident. Compania regretă această decizie și analizează în prezent argumentele prezentate de autoritatea de reglementare și implicațiile acestora asupra proiectului. LUKOIL Overseas Atash respectă atribuțiile instituțiilor statului român și își menține disponibilitatea pentru un dialog deschis și constructiv cu autoritățile competente și cu partenerul român al proiectului. Compania consideră că o cooperare instituțională bazată pe transparență, predictibilitate și respectarea cadrului legal poate contribui la identificarea unor soluții care să permită valorificarea investițiilor realizate și evaluarea completă a potențialului perimetrului”, au declarat reprezentanții LUKOIL Overseas Atash B.V. – Sucursala București pentru Mediafax. Investiții de peste 700 de milioane de euro în proiect Potrivit companiei, investițiile realizate până acum în proiect depășesc 700 de milioane de euro. Lukoil a solicitat în iulie prelungirea acordului, invocând necesitatea continuării proiectului de explorare. Compania a invocat anterior și existența unui caz de forță majoră și a deschis o acțiune la Tribunalul București în acest sens. În paralel, Lukoil a negociat vânzarea activelor sale internaționale, în contextul sancțiunilor impuse după invazia Rusiei în Ucraina.
Nicușor Dan, mesaj cu prilejul Zilei Unității Germane: România și Germania au dezvoltat o relație extrem de puternică
Ambasada Germaniei la București a organizat luni seară o recepție cu prilejul Zilei Unității Germane, care marchează reunificarea țării la 3 octombrie 1990. „Regret că nu pot să fiu fizic în această seară alături de dumneavoastră pentru a celebra Ziua Unității Germane. Este însă o bucurie și o onoare să vă transmit prin acest mesaj cele mai calde urări cu prilejul acestei sărbători importante”, a transmis Nicușor Dan. Nicușor Dan: Reunificarea Germaniei a schimbat cursul Europei Președintele a amintit că în acest an s-au împlinit 36 de ani de la reunificarea Germaniei, pe care a descris-o drept un moment istoric care „a schimbat nu doar destinul Germaniei, ci și cursul întregii Europe”. „Pentru România, 3 octombrie 1990 are o semnificație aparte. Căderea zidului Berlinului, cu mai puțin de un an înainte, ne-a dat speranță într-un moment în care România se afla încă sub dictatura comunistă. La doar câteva săptămâni distanță, Revoluția Română avea să ne deschidă și nouă drumul către libertate. România și Germania au parcurs, fiecare în felul său, drumul dificil al transformării după comunism. Ne-a unit însă aceeași aspirație către libertate, către democrație și pace. Pe aceste valori s-a construit, după 1989, relația dintre țările noastre, care a devenit astăzi o prietenie strânsă și un parteneriat solid”, a spus Nicușor Dan. Șeful statului a subliniat rolul comunității românești din Germania, al minorității germane din România și al germanilor originari din România, despre care a spus că reprezintă „punți vii între societățile noastre”. Germania, principalul partener comercial al României Președintele a amintit și vizita sa la Berlin din iulie 2025 și discuțiile cu președintele german Frank-Walter Steinmeier și cancelarul Friedrich Merz. „Germania este azi principalul partener comercial al României, iar cooperarea noastră economică susține locuri de muncă, investiții și inovație”, a transmis Nicușor Dan. Președintele a vorbit și despre cooperarea dintre România și Germania în plan european și în cadrul NATO „Împărtășim aceeași viziune asupra unei Europe mai sigure, mai competitive și mai unite. Suntem uniți în sprijinul acordat Ucrainei și Republicii Moldova și în susținerea consolidării securității europene, inclusiv în regiunea Mării Negre. Participarea Germaniei la misiunea NATO de poliție aeriană consolidată în România este un exemplu concret al solidarității și al angajamentului nostru comun. Pentru acest sprijin, doamnă ambasador, vă adresez sincere mulțumiri”, a declarat șeful statului. „România și Germania au dezvoltat o relație extrem de puternică, iar astăzi suntem pe deplin hotărâți să o aprofundăm, lucrând împreună pentru o Europa mai sigură, mai prosperă și mai unită. La mulți ani Germaniei, la mulți ani poporului german!”, a încheiat președintele.
Blocajele din Marea Neagră și Strâmtoarea Ormuz, în spatele exploziei prețurilor la cereale
Luna septembrie 2026 a venit cu noi creșteri considerabile ale prețurilor cerealelor, pe fondul blocajelor din Marea Neagră și Strâmtoarea Ormuz. Potrivit datelor furnizate de FAO – Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, tarifele au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani. Indexul lunar furnizat de organizație arată că prețurile au crescut luna trecută pentru cereale, zahăr și uleiuri vegetale. Indicele FAO al prețurilor alimentelor a urcat în septembrie la 136 de puncte, fiind cel mai ridicat nivel din noiembrie 2022. În august, indicele era de 134 de puncte. Creșterea a fost alimentată de probleme logistice și temerile privind fenomenele meteo, care au majorat prețurile cerealelor. Pe lista îngrijorărilor se află fenomenul El Nino, precum și confruntările intensificate dintre Rusia și Ucraina. Loading … Prețuri crescute pentru cereale, zahăr și uleiuri vegetale. Sursă foto: FAO În acest sens, exporturile agricole din regiunea Mării Negre au fost perturbate, oferta de cereale și semințe oleaginoase s-a redus, iar importatorii din Asia și Africa au căutat alternative. De asemenea, prețul grâului a atins luna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) arată că, în cazul cerealelor, zahărului și al uleiurilor vegetale, indicii prețurilor au crescut. Au fost înregistrate, în schimb, cotații mai mici la carne și lactate. „Vedem o creștere persistentă și din ce în ce mai generalizată a prețurilor produselor alimentare pe plan mondial. Perturbările din Strâmtoarea Ormuz și din regiunea Mării Negre, combinate cu șocurile climatice, pun presiune pe energie, transport și produse alimentare cheie. Dacă se mențin, presiunile se vor resimți curând în prețurile produselor alimentare, în special în țările dependente de importurile de alimente și energie”, a spus Maximo Torero, economistul șf al organizației. Cereale mai scumpe Prețurile cerealelor au crescut cu 5,1% în septembrie față de august și cu 17,2% față de anul trecut. Grâul s-a scumpit cu 6,3%, iar porumbul cu 5,6%. Creșterile au fost alimentate de problemele logistice din Marea Neagră, seceta din America de Nord și incertitudinile privind Strâmtoarea Hormuz. Prețurile uleiurilor vegetale au crescut cu 0,9% în septembrie față de august 2026. Scumpirea a fost susținută de cererea ridicată pentru ulei de palmier și de temerile privind producția din Asia de Sud-Est. Evoluția a influențat și prețurile uleiurilor de rapiță și floarea-soarelui din Europa. Creșteri au fost înregistrate și la zahăr, cu 6,1%. Prețurile zahărului au crescut pe fondul așteptărilor privind o ofertă globală mai redusă în sezonul 2026/2027. În Uniunea Europeană, producția de sfeclă de zahăr este estimată în scădere. Perspectivele sunt slabe și în Thailanda și India, afectate de condițiile meteo. În Brazilia, ploile abundente au perturbat recoltarea și au susținut creșterea prețurilor. Cotații mai mici la carne și lactate Organizația mai arată scăderi ale cotațiilor la carne (cu 1,1%) și lactate (cu 0,1%). „Scăderea a reflectat cotațiile mai mici pentru carnea de pasăre și de porc, în timp ce prețurile cărnii de vită și de oaie au rămas, în linii mari, stabile. Cotațiile internaționale pentru carnea de pasăre au scăzut pe fondul unei oferte abundente la export din partea Braziliei și al unei cereri mai reduse din partea Uniunii Europene, ca urmare a intrării în vigoare, la 3 septembrie, a cerințelor de import privind utilizarea antimicrobienelor”, explică FAO. „Scăderile prețurilor la brânză au fost aproape compensate de creșterile cotațiilor pentru laptele praf, în timp ce prețurile untului au înregistrat variații minime”, arată organizația. Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ, FAO
Oana Țoiu: Susținem un armistițiu care să protejeze infrastructura și rutele de transport în Marea Neagră
„Când mă uit la discuțiile pe care le-am avut cu ucrainenii în aceste zile, dar și de-a lungul timpului, când analizăm posibilitatea unei încetări a focului și oprirea atacurilor, aceasta nu poate fi dedicată doar energiei”, a spus Țoiu, întrebată despre discuțiile privind o posibilă pauză în atacurile asupra obiectivelor energetice din regiune și despre rolul Turciei în securitatea Mării Negre. Ea a explicat că discuțiile purtate joi la New York s-au concentrat asupra lanțurilor de aprovizionare cu alimente, întrucât acestea au efecte asupra mai multor țări din întreaga lume. „Din partea României, susținem un armistițiu care să protejeze toată infrastructura critică și rutele de transport”, a declarat ministrul. Potrivit acesteia, o astfel de încetare a focului ar permite reluarea fluxurilor de alimente necesare la nivel mondial, cu prioritate pentru cereale, dar ar avea și o componentă energetică. „Ne bazăm, de asemenea, pe rutele comerciale din Marea Neagră când vine vorba despre petrolul pe care îl importăm, de exemplu, din Kazahstan, care este, de asemenea, direct legat de securitatea Mării Negre”, a spus Țoiu. Ministrul a adăugat că a discutat deja cu ministrul de Externe al Kazahstanului despre securitatea acestor rute de transport și că intenționează să aibă o nouă întâlnire cu acesta la New York. „În acest moment, o încetare a focului dedicată doar unuia dintre domenii nu cred că este o cale care are potențial de succes”, a afirmat Oana Țoiu. Despre colaborarea cu Turcia În ceea ce privește Turcia, Țoiu a spus că România continuă cooperarea cu Ankara și cu Bulgaria pentru securitatea Mării Negre. „Lucrăm cu Bulgaria și Turcia în cadrul grupului pentru deminare. Facem acest lucru de mai mulți ani și am făcut-o cu succes”, a declarat ea. Potrivit ministrului, în urma summitului de la Ankara, România, Turcia și Bulgaria au decis să își extindă cooperarea pentru protejarea infrastructurii critice. „Prin aceasta înțelegem, de exemplu, cablurile submarine. Prin aceasta înțelegem infrastructura energetică. Prin aceasta înțelegem capacitatea noastră colectivă de a proteja Marea Neagră”, a spus Țoiu. Oana Țoiu participă la cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, desfășurată la New York, în perioada 22 septembrie – 2 octombrie. În cadrul reuniunilor și evenimentelor din marja Adunării Generale, ministrul român de Externe reprezintă România în discuții privind securitatea Mării Negre, securitatea alimentară, conectivitatea regională și alte teme de interes internațional.
Țoiu: România vrea protejarea rutelor comerciale și a coridoarelor de solidaritate din Marea Neagră
Oana Țoiu: Marea Neagră și Portul Constanța sunt „absolut esențiale” „Din perspectiva României, în cadrul Organizației Națiunilor Unite, ne concentrăm asupra securității maritime. Marea Neagră și Portul Constanța sunt absolut esențiale, nu doar pentru România și regiune, ci și pentru asigurarea accesului la alimente la prețuri accesibile în Orientul Mijlociu și Africa. Peste 60 de milioane de tone de cereale tranzitează prin Portul Constanța și Marea Neagră”, a declarat Țoiu, în discursul postat pe X. Ministrul interimar al Afacerilor Externe a precizat că România este un producător important de cereale și sprijină, totodată, tranzitul cerealelor ucrainene către țările care au nevoie de acestea. „În acest sens, vom discuta astăzi, în cadrul reuniunii miniștrilor afacerilor externe și pe parcursul întregii săptămâni, inclusiv într-o masă rotundă dedicată, alături de Franța, Uniunea Europeană și Ucraina, despre modul în care putem proteja cel mai bine coridoarele de solidaritate și rutele comerciale din Marea Neagră”, a mai spus Țoiu. Țoiu, discuții cu miniștrii de Externe din Australia, India și Coreea de Sud Oana Țoiu a precizat că sunt programate și discuții cu miniștrii afacerilor externe din Australia, India și Coreea de Sud, precum și cu viceministrul afacerilor externe al Japoniei. „Ne aflăm într-un moment în care rolul Uniunii Europene în lume este din ce în ce mai important, iar acesta este obiectivul nostru comun și procesul coordonat prin intermediul reuniunii Organizației Națiunilor Unite din această săptămână”, a afirmat ministrul interimar. Oana Țoiu: Rusia vizează infrastructura civilă din porturi, de-a lungul Dunării Ministrul interimar al Afacerilor Externe a condamnat din nou războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei și a atras atenția asupra numărului tot mai mare de victime civile. „Observăm că aceștia vizează direct infrastructura civilă din porturi, de-a lungul Dunării. Ei vizează capacitatea țărilor de a-și vinde pașnic produsele și de a asigura o economie stabilă, necesară pentru reziliența cetățenilor lor”, a spus Țoiu. Ea a precizat că președintele României va aborda această chestiune în cadrul Consiliului de Securitate al ONU. România susține reforma ONU Oana Țoiu a vorbit și despre implicarea României în reforma Organizației Națiunilor Unite și sprijinirea organizațiilor multilaterale. „De trei ani participăm la reforma Adunării Generale a ONU, printr-o rezoluție adoptată în septembrie anul trecut, iar în prezent deținem președinția consiliului executiv al agențiilor ONU”, a declarat ea. Ministrul interimar a subliniat importanța ONU și necesitatea transformării organizației pentru ca aceasta să ofere rezultate concrete mai rapid. „Credem cu tărie că ONU este mai necesară ca niciodată. Credem, de asemenea, că este o organizație care și-a demonstrat contribuția și relevanța și care se află acum într-un moment de transformare, deoarece cetățenii și alegătorii doresc să vadă rezultate concrete mai repede”, a spus Țoiu. Potrivit acesteia, România susține eforturile pentru protejarea valorilor, menținerea păcii și securității, atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și existența unei voci unite acolo unde este necesar. Oana Țoiu: România este un susținător ferm al soluției celor două state Ministrul interimar al Afacerilor Externe a menționat și soluția celor două state, despre care a spus că este „foarte importantă” pentru România în această săptămână. „România este un susținător ferm al soluției celor două state și ne bucurăm că există un impuls internațional pentru a asigura acest lucru în continuare”, a afirmat Oana Țoiu. My doorstep statement ahead of the informal meeting of the EU Foreign Ministers in New York, on the margins of #UNGA81 pic.twitter.com/Yqb7M7tz5M — Toiu Oana (@oana_toiu) September 21, 2026
Marea Neagră, noua Strâmtoare Ormuz?
Odată cu tot mai desele și mai gravele incidente de securitate din ultimele luni, Marea Neagră ar putea juca rolul unei a doua Strâmtori Ormuz. Armatorii vorbesc deja de creșterea gradului de risc pentru acest areal complex, în care s-a extins cu repeziciune, în ultimul an, războiul din Ucraina. Consecințele care decurg sunt grave: de la accentuarea stării de nesiguranță pentru țările din regiune la daune economice concrete: creșterea prețului la barilul de petrol cu scumpirile aferente la raft sau creșterea valorii asigurărilor de securitate maritimă. Avertismentul este dat de Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, care a explicat pentru Gândul de ce această criză ar afecta toți românii. Totuși, există o rază de speranță: România și-a întărit apărarea porturilor militare prin achiziția unor sisteme anti-dronă de la Marina SUA. În ultimele luni, incidentele cu drone rusești sau ucrainene au fost tot mai dese în România. Loading … Pentru țara noastră, semnalul de alarmă a fost dat de gravul incident de securitate din 5 iunie, când o dronă ucraineană a explodat la Constanța, fiind la un pas de o tragedie. De atunci însă, au urmat și alte incidente cu drone, inclusiv în aria strategică protejată Neptun Deep, unde anul viitor Românai va demara oficial exploatarea de gaze. Însă incidente mai grave decât cel din România au loc în largul Mării Negre, ducând inclusiv la pierderea de vieți omenești. Însă autoritățile au anunțat miercuri noi investiții prin instalarea unor sisteme antidronă de ultimă generație, cu ajutorul sistemului „Black Talon” furnizat de Marina SUA. Sisteme americane antidronă „Black Talon” în 4 porturi militare de la Marea Neagră și Dunăre Astfel, România își întărește apărarea porturilor militare. Echipamentele vor proteja Constanța, Mangalia, Tulcea și Brăila și pot detecta, bruia sau neutraliza drone aeriene și maritime. Instalarea noului sistem american de apărare împotriva dronelor în 4 dintre cele mai importante porturi militare de la Marea Neagră și Dunăre vine după o escaladare a incidentelor aeriene și maritime asociate războiului din Ucraina. Echipamentele sunt destinate protejării infrastructurii critice și vor fi amplasate în porturile Constanța, Mangalia, Tulcea și Brăila, potrivit bta.bg. Rază de acțiune de 10 kilometri și neutralizarea țintei Constanța va fi primul port protejat de noua tehnologie. Echipamentul se află deja în etapa de testare, iar personalul care îl va opera este instruit de producător. Sistemul ar urma să devină operațional până la sfârșitul lunii octombrie. Are o rază de acțiune de aproximativ 10 kilometri și poate supraveghea o suprafață extinsă, inclusiv zonele militare și civile ale portului Constanța. Tehnologia este concepută pentru identificarea și urmărirea amenințărilor care vin atât din aer, cât și de la suprafața apei. Capacitatea sa nu se limitează însă la simpla detectare. Sistemul poate interveni asupra comunicației dintre dronă și operator, poate contribui la neutralizarea țintei și, în anumite situații, permite preluarea controlului asupra dispozitivului. Zona Mării Negre e în pericol crescut. Atacuri tot mai dure, soldate cu victime colaterale Chiar joi, 17 septembrie, o navă comercială sub pavilion tanzanian a fost lovită de o dronă rusească în timp ce se îndrepta spre un port ucrainean de la Marea Neagră. Atacul (foto jos) s-a soldat cu moartea căpitanului și rănirea altor 3 membri ai echipajului, potrivit autorităților de la Kiev. Rusia a lovit o navă în Marea Neagră joi 17 septembrie. Căpitanul a fost ucis, mai mulți membri ai echipajului sunt răniți grav. Moscova confirmă atacul Pe de altă parte, și Ucraina şi-a intensificat atacurile asupra navelor şi infrastructurii care facilitează exporturile ruseşti de petrol şi cereale încă din iulie. De atunci, Rusia a crescut numărul atacurilor cu rachete şi drone asupra principalelor centre ucrainene de export de cereale din Odesa, Ciornomorsk şi Pivdennîi. Ca efect secundar, petroliere şi nave de marfă neutre de conflictul militar tranzitează strâmtoarea Bosforului echipate cu plase, recipiente de apă şi anvelope pentru a încerca să se apere, potrivit experţilor în securitate şi imaginilor video obţinute de Reuters. Navigatorii apelează tot mai des la măsuri riscante Nava „Caruzo”, de exemplu, un petrolier sub pavilionul Sierra Leone, a tranzitat strâmtoarea pe 11 august cu recipiente de apă atârnate în jurul pupei, aparent în încercarea de a preveni avarierea sălii motoarelor. Amploarea atacurilor din partea Rusiei şi Ucrainei asupra navelor comerciale şi a infrastructurii portuare a crescut brusc şi ar putea creşte şi mai mult, a declarat la începutul lunii Corey Ranslem, director executiv al grupului de securitate maritimă Dryad Global, pentru Reuters. „Există câteva contramăsuri populare pe care le-am observat la bordul navelor care tranzitează Marea Neagră”, a spus expertul, menţionând containerele umplute cu apă şi o altă metodă care implică plase. Această din urmă metodă de protecţie, tot mai răspândită, este cunoscută sub numele de „cope cages” – plase menite să protejeze suprastructura navei de dronele explozive. Două petroliere, „Brisk” şi „Integrator”, erau echipate cu astfel de protecţie în luna august, când au traversat Bosforul. Alertă în Marea Neagră. O navă aflată sub pavilionul Republicii Dominicane a luat foc. Au fost salvați 12 marinari „Aceste dispozitive pot fi eficiente împotriva unor tipuri mai mici de drone, dar în cazul dronelor militare mai mari, ele s-ar putea să nu fie la fel de eficiente sau, în unele cazuri, deloc eficiente”, a spus Ranslem. La rândul lor, alţi specialişti maritimi au pus la îndoială eficiența acestor măsuri de a împiedica dronele navale rapide, controlate de la distanţă, sau aeronavele de atac cu încărcături explozive mari să provoace daune. Lider Sindicatului Liber al Navigatorilor: În ultima perioadă a crescut riscul Astfel de acțiuni semnalate în arealul Mării Negre, pe coastele și în largul ei, cu pagube mari aduse unor nave aflate sub pavilion străin și chiar pierderi de vieți omenești au determinat factorii de decizie internaționali să ia în calcul o reîncadrare a acestei regiuni la un nivel de risc ridicat, explică Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), în exclusivitate pentru Gândul. Acesta a confirmat pericolul invocat de specialistul Dryad Global, explicând și riscul specific pentru țara noastră. Foto: Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor (centru). Sursa: Facebook. Cel mai mare
Gaz din Marea Neagră, la preț fix de 2,5 miliarde de euro pe 7 ani
O nouă lege intrată în vigoare la începutul lunii august autorizează Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale (ANRSPS) să solicite un buget de aproape 2,5 miliarde de euro pentru un contract semnat de statul român cu OMV Petrom, prin care gazele naturale extrase din Marea Neagră în proiectul Neptun Deep să fie cumpărate la un tarif fix stabilit de compania austriacă, pe o perioadă de șapte ani. Este vorba de Legea nr. 171 din 5 august 2026, inițiată de doi senatori PNL, cărora li s-a alăturat și președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean. Legea a fost votată în plenul camerei superioare la finalul lunii iulie și a primit doar opt voturi „împotrivă”, la o zi după ce a fost avizată negativ de membrii Consiliului Legislativ. Loading … Preț fix stabilit de OMV Petrom pentru gazul din Marea Neagră, pe o perioadă de 7 ani / Cine sunt inițiatorii legii și ce prevede aceasta Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere pe 28 iulie 2026. La acea vreme, inițiatorii erau liberalii Cătălin-Daniel Fenechiu și Maria-Gabriela Horga. O zi mai târziu, celor doi senatori PNL li s-a alăturat și Mircea Abrudean, președintele camerei superioare din Parlamentul României, în calitate de coinițiator. Forma inițială a legii – care a rămas, oricum, nemodificată până când a fost adoptată – prevede autorizarea ANRSPS cu privire la stabilirea sumei de bani care este adăugată la bugetul stabilit pentru implementarea anumitor operațiuni petroliere, offshore și onshore. În textul expunerii de motive, sunt precizate detaliile ofertei făcute de reprezentanții OMV Petrom pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră. „Pentru cantitatea de gaz ofertată de OMV Petrom, de 49,9 Twh, respectiv 49.900.000 Mwh, la un preț de 48,752 euro/Mwh și la un curs de 5,2581 lei/euro, bugetul necesar ANRSPS pentru achiziția cantității pentru o perioadă de 7 ani este de cca. 2.432.724.800 euro, respectiv 12.791.510.270 lei, fară TVA și accize”, au menționat inițiatorii legii în documentul de motivare. Președintele Senatului, Mircea Abrudean | Sursa foto: Mediafax Cum a fost votată legea în Parlament, după ce a primit aviz negativ de la membrii Consiliului Legislativ Odată înregistrată la Senat, forma inițială a legii a fost trimisă, în regim de urgență, pentru aviz la Consiliul Concurenței, Consiliul Economic și Social, Consiliul Fiscal, respectiv Consiliul Legislativ. Dintre acestea, doar Consiliul Legislativ a acordat aviz negativ, din următoarele considerente: „Semnalăm că instrumentul de prezentare și motivare intitulat Expunerea de motive indică valoarea estimată a operațiunii, însă nu stabilește sursa concretă din care vor fi asigurate plățile, simpla indicare a cuantumului unei cheltuieli nu echivalează cu stabilirea sursei de finanțare. Astfel, constatăm că nu sunt precizate: bugetul și subdiviziunea bugetară din care vor fi suportate plățile, repartizarea anuală a sumelor pe perioada de șapte ani, creditele bugetare necesare în fiecare exercițiu, tratamentul TVA și al accizelor, costurile de finanțare, impactul asupra deficitului bugetar și datoriei publice”, este menționat în documentul de motivare a avizului. Sursa foto: Mediafax Toate partidele, cu excepția grupului PACE, au votat „pentru” / Doar opt senatori au respins proiectul Noul proiect de lege a fost supus votului în plenul Senatului la data de 30 iulie. Dintre cei 126 de senatori prezenți, 115 au votat „pentru”, opt „împotrivă”, doi s-au abținut, iar unul singur a fost înregistrat în categoria „Prezent – Nu votez”. Este vorba de liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu. Restul senatorilor au votat în felul următor: PSD: 35 pentru, 1 împotrivă; AUR: 26 pentru, 1 abținere, 1 nu a votat; PNL: 20 pentru, 0 împotrivă; USR: 19 pentru, 0 împotrivă; UDMR: 9 pentru, 0 împotrivă; PACE: 0 pentru, 7 împotrivă; Neafiliați: 6 pentru, 1 abținere. O zi mai târziu, pe 31 iulie, legea a fost adoptată și de Camera Deputaților. Ulterior, Consiliul Economic și Social a acordat aviz favorabil, iar, pe 3 august, legea a fost trimisă spre promulgare către președintele Nicușor Dan. Pe 5 august, a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial. Victor Ponta, acuzații grave la adresa Guvernului / „Cum să le zici tu ălora că șapte ani de zile le cumperi gazul la prețul pe care îl vor ei” Fostul premier Victor Ponta a lansat un atac dur la adresa Guvernului cu privire la contractul pe șapte ani încheiat cu OMV Petrom. Invitat la „Marius Tucă Show”, luni, 7 septembrie, Ponta a atras atenția asupra faptului că tranzacția vizează doar cantitățile deținute de compania austriacă, deși statul român este coproprietar al exploatării maritime prin societatea națională Romgaz. „Pe 31 iulie, a venit un proiect de lege de la Guvern cu 70 de modificări la 70 de legi. Nu îți închipui că cineva a citit ce scria acolo. Era și o modificare ca rezervele statului să poată să aplice legea nu știu care. Oricum ceva ciudat, că dai o lege ca să aplici o lege. Dar, a doua zi, s-a dus repede Guvernul Bolojan la OMV să le zică „Vrem să cumpărăm pe șapte ani de acum încolo gazul pe care îl produceți în Marea Neagră și vă dăm un preț fix de 50 de euro.» Păi stai puțin, că poate o fi prețul 30. Sau poate o fi 35. Cum le zici tu la ălora că șapte ani de zile le cumperi la prețul pe care îl vor ei?! Romgazul are jumătate acolo. La Romgaz nu le-a dat nimic. Și-au împărțit gazul de acolo, Romgazul cu OMV-ul. Noi luăm de la OMV, noi nu luăm de la Romgaz”, afirmă Victor Ponta în emisiunea „Marius Tucă Show”. Victor Ponta | Sursa foto: Mediafax Proiectul Neptun Deep presupune investiții de până la 4 miliarde de euro Perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai mare proiect de exploatare a gazelor naturale din zona offshore a României, dezvoltat în participație egală de către companiile OMV Petrom și Romgaz. Investițiile totale estimate pentru dezvoltarea perimetrului se ridică la până la 4 miliarde de euro.