UPDATE: Nicușor Dan: S-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone
UPDATE: Ambasadorul României la NATO a evidențiat consecințele atacurilor ruse Consiliul Nord-Atlantic, la sediul NATO din Bruxelles, a fost o reuniune dedicată situației de securitate din Marea Neagră, în contextul incidentelor recente cu drone care au afectat România. Reuniunea a oferit prilejul unei evaluări aliate asupra amenințărilor generate de acțiunile Rusiei în regiune, inclusiv asupra celor care afectează direct securitatea României, arată Ministerul Afacerilor externe (MAE). În cadrul intervenției naționale, ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu, a evidențiat consecințele atacurilor ruse asupra Ucrainei, în special incidentele repetate cu drone și riscurile pe care acestea le generează pentru spațiul aerian național, siguranța cetățenilor români, securitatea navigației, precum și pentru infrastructura critică din zonă. România a subliniat că recentele incidente cu drone confirmă caracterul persistent și tot mai complex al amenințărilor la adresa securității regionale. Astfel, România a evidențiat necesitatea consolidării urgente a capabilităților aliate dislocate pe teritoriul național, în special în domeniul apărării aeriene și al combaterii dronelor. „Aliații au reconfirmat solidaritatea deplină cu România. Discuțiile au vizat măsurile aflate în derulare la nivelul NATO pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, inclusiv activitățile destinate contracarării amenințărilor generate de drone, precum și modalitățile concrete prin care sprijinul aliat pentru România poate fi consolidat în continuare”, arată MAE. Reuniunea creează premisele pentru avansarea accelerată, în perspectiva Summit-ului NATO de la Ankara (7-8 iulie), a unor măsuri aliate suplimentare privind apărarea aeriană și contracararea dronelor pe Flancul Estic. NATO monitorizează în permanență situația de securitate din regiunea Mării Negre și evaluează constant măsurile necesare pentru protejarea teritoriului aliat. Știre inițială: Reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord a fost dedicată situației de securitate din Marea Neagră, un subiect de mare importanță pentru România și pentru NATO. Aliații și-au exprimat ferm solidaritatea cu România în urma incidentelor recente cu drone. „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să creeze riscuri majore pentru securitatea euro-atlantică, în special în Marea Neagră, o regiune de importanță strategică pentru Alianță. Prin urmare, este important ca NATO să își consolideze prezența și capacitățile în România, inclusiv în domeniul contracarării dronelor aeriene și maritime. România a subliniat din nou necesitatea unor contribuții suplimentare din partea Aliaților și a evidențiat faptul că țara noastră are inițiative, proiecte și achiziții importante în derulare în acest sens. În cadrul discuțiilor, s-a convenit accelerarea proiectelor NATO privind răspunsul la amenințările cu drone, astfel încât măsurile de sprijin pentru Aliații afectați să poată fi aprobate la Summitul de la Ankara”, a spus Dan, pe X. Potrivit președintelui, securitatea Mării Negre este esențială și pentru protejarea infrastructurii critice și a proiectelor strategice energetice, precum Neptun Deep, care contribuie la reziliența energetică a Europei, iar acest subiect a făcut parte din discuțiile de astăzi. Nicușor Dan a mai spus că România va continua să colaboreze cu Aliații pentru o Mare Neagră mai sigură și un Flanc Est mai bine apărat. I welcome today’s results of the North Atlantic Council meeting at #NATO Headquarters in Brussels, dedicated to the security situation in the Black Sea, a topic of great importance for Romania and for NATO. Allies firmly expressed their solidarity with Romania following recent… — Nicușor Dan (@NicusorDanRO) June 10, 2026
Mihai Fifor, avertisment asupra riscurilor de securitate la Marea Neagră: Întrebarea este simplă: ne trezim și noi? Sau ne vom trezi după ce se va întâmpla ceva grav?”
Deputatul PSD Mihai Fifor a făcut marți o serie de precizări despre problemele de securitate ale României la Marea Neagră, în special în contextul incidentului recent din Portul Constanța și al riscurilor pentru infrastructura energetică strategică. „În urmă cu șase luni trăgeam un semnal de alarmă referitor la vulnerabilitățile uriașe de la Marea Neagră. Șase luni! Mă refeream atunci la securitatea infrastructurii critice, la exploatările energetice offshore și la riscurile tot mai evidente la adresa unor obiective strategice esențiale pentru România.”, a scris el pe pagina de Facebook. Fifor susține că incidentul recent din Portul Constanța reprezintă o confirmare a acestor riscuri. „Săptămâna trecută, realitatea ne-a lovit din nou în moalele capului și s-a dovedit chiar mai gravă decât anticipam. O dronă a reușit să pătrundă chiar în Portul Constanța și să explodeze în apropierea terminalului petrolier. Nu în larg. Nu în apropierea portului. În port.”, a scris acesta. „Conștientizăm oare cât de norocoși am fost și de această dată? Că nu a fost rănit nimeni? Că nu a murit nimeni? Se întreabă însă cineva cât ne va mai ține norocul?” Deputatul PSD mai afirmă că Portul Constanța este „vulnerabil la astfel de amenințări”. „Săptămăna trecută am avut dovada clară că Portul Constanța este vulnerabil la astfel de amenințări, lucru de nepermis după mai bine de patru ani de război la Marea Neagră. Este de neconceput ca cea mai importantă infrastructură portuară a României și una dintre cele mai importante ale Flancului Estic să fie lipsită de un nivel minim de protecție împotriva unor asemenea riscuri.” „Au trecut deja câteva zile. Incidentul e deja la și altele, acoperit de zgomotul politic cotidian atât de specific României. Mai contează astăzi a cui era responsabilitatea? Mai contează cine a greșit? Ca de fiecare dată, răspunderea este pasată de la o instituție la alta, între ministere, agenții și structuri cu atribuții în domeniu, până când nimeni nu mai răspunde pentru nimic. Și s-a făcut liniște. Începe Campionatul Mondial de fotbal…românii sunt fericiți.” Acesta a precizat însă că problema rămâne una serioasă, mai ales în contextul proiectelor energetice din Marea Neagră. „Rămâne însă un fapt care ar trebui să ne îngrijoreze pe toți: o dronă a ajuns în Portul Constanța și a explodat în incinta celui mai important obiectiv portuar al României. Acesta este adevărul pe care nicio explicație birocratică și nicio pasare a responsabilității nu îl poate șterge. Și este doar o chestiune de timp până când un nou incident se poate petrece.” Totodată, deputatul a criticat și lipsa de reacție politică în tot acest context și a spus că atenția autorităților este concentrată pe formarea noului guvern. „Și, cu toate acestea, nimeni nu pare să se agite prea tare. Cu sacul plin, Bolojan e deja la ușa Palatului Victoria. Pentru noul guvern, dacă trece, urmează perioada de dibuit ușile și butoanele. Parlamentul intră în vacanță în două săptămâni.” „România nu își poate permite să investească miliarde într-un proiect energetic fără să investească, în paralel, în securitatea lui. Este obligația noului Guvern al României, oricum se va numi el, și a instituției prezidențiale să trateze cu celeritate această problemă în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și să gândească un plan clar de protecție a infrastructurii critice din Marea Neagră.”, a mai declarat Fifor. „Întrebarea este simplă: ne trezim și noi? Acum? Sau, ca de obicei, ne vom trezi după ce se va întâmpla ceva grav?”, a completat deputatul.
Oana Ţoiu şi şeful Comitetului Militar NATO, discuții la Bucureşti despre securitatea Mării Negre şi ameninţările cu drone
Ministra Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a avut joi o întrevedere la Bucureşti cu preşedintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone, aflat în vizită oficială în România. Discuţiile dintre aceștia au vizat securitatea Flancului Estic, situaţia din regiunea Mării Negre, apărarea aeriană şi reacţia NATO la incidentele cu drone în spaţiul aerian al statelor aliate, inclusiv al României. Potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Afacerilor Externe, oficialul NATO a apreciat rolul României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi a spus că ţara rămâne „un aliat de încredere” pentru organizație. Welcomed Adm. Giuseppe Cavo Dragone, Chair of the @NATO Military Committee, to Bucharest today. Romania is a steady contributor to Allied security on the Eastern Flank, investing in defense, modernizing our armed forces, and strengthening our air and counter-drone capabilities.… pic.twitter.com/3KsvOb8SDV — Toiu Oana (@oana_toiu) May 7, 2026 Amiralul Giuseppe Cavo Dragone a vorbit și despre contribuţia României la misiunile NATO, procesul de modernizare a forţelor armate şi implicarea țării pe Flancul Estic. Totodată, acesta a reconfirmat că Alianţa acordă o atenţie foarte specială securităţii regiunii Mării Negre şi că sprijinul pentru România va continua în viitor. În cadrul discuţiilor, Oana Ţoiu a vorbit, conform spuselor sale, și despre importanța strategică, energetică şi economică a Mării Negre atât pentru România, cât şi pentru Europa. Ministra de Externe a făcut precizări și despre colaborarea regională consolidată dintre România, Bulgaria şi Turcia pentru protejarea acestei zone. De asemenea, şefa diplomaţiei române a afirmat că este necesară o cooperare mai strânsă între statele aliate pentru combaterea ameninţărilor hibride şi a atacurilor care pot afecta securitatea regională. Cei doi oficiali au discutat şi despre seminarul NATO care va fi organizat în luna octombrie la Bucureşti de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Alianţa Nord-Atlantică. „România este profund angajată în dezvoltarea celei mai puternice alianţe defensive din lume şi cei peste 20 de ani de când suntem membri NATO au sedimentat o încredere puternică a cetăţenilor în alianţa nord-atlantică, iar asta poate face faţă oricăror furtuni politice. Avem nevoie de NATO pentru securitatea noastră şi ceilalţi aliaţi ştiu că se pot baza la rândul lor pe noi”, a declarat Oana Ţoiu. „Alianţa face faţă acum crizelor multiple, presiunii relaţiei dintre aliaţi şi nevoii de inovare şi coordonare crescută, iar România are un rol cheie în coordonarea necesară evoluţiei alianţei, ca gazdă, într-o săptămână, a summit-ului B9, în Bucureşti şi a seminarului NATO, pe care îl găzduim în toamnă, privind ameninţările hibride”, a mai transmis ministrul.
Miruță, despre experiența României în deminare la Marea Neagră. Cât de utilă ar fi în strâmtoarea Ormuz
Ministrul Apărării spune că „și-a făcut temele” după ce președintele Nicușor Dan a anunțat că România vrea să fie parte într-o coaliție de țări care decid să abordeze problema deminării strâmtorii Ormuz. „Este foarte legitim ca românii să știe, în cazul acesta, cu ce poate contribui Armata română, ce avem, ce ne lipsește. Eu am spus că, tehnic, România ar avea următoarele posibilități. Nu înseamnă că va folosi vreuna dintre acestea. Nu înseamnă că va fi neapărat nevoie de una dintre acestea. Dar este responsabilitatea mea ca ministru al Apărării atunci când președintele țării mele spune că România va sta la masa unei astfel de discuții, să îmi fac temele”, a spus Miruță, la Euronews El susține că România are două divizii de scafandri de mare adâncime la Constanța, „ale căror rezultate profesionale sunt foarte apreciate”: „Unele țări n-au deloc. Unele țări au echipe mai slabe decât ale României. România a căpătat experiență în deminarea la care a participat, având în vedere situația din Marea Neagră cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. România a avut oameni care a coordonat astfel de activități, ofițeri de stat major”. Potențială listă de necesități De asemenea, ministrul susține că România are Direcție Generală de Informații a Armatei, „care e foarte conectată cu alte entități care generează informații”. „Toate aceste componente se înscriu potențial într-o listă de necesități”, a spus Miruță, care a precizat însă că toate aceste discuții se înscriu în contextul în care încetează conflictul din Iran, nu în timpul conflictului din Iran. Întrebat dacă experiența României în deminare la Marea Neagră poate fi aplicată în strâmtoarea Ormuz, Miruță a spus: „Dar nu știm neapărat ce fel de mine sunt. România, ca să spună exact ce experiență are, trebuie să primească o listă de solicitări cu probleme. (…) Nu am primit o astfel de listă. Eu am făcut o listă extraustivă de potențiale contribuții”.
Radu Miruță: Siguranța cetățenilor nu are preț. Nu la fiecare roi de drone se ridică avioanele de vânătoare”, în contextul alertelor din zona Mării Negre
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat luni seară, într-o intervenție la B1, că România tratează cu seriozitate amenințările generate de dronele rusești din apropierea graniței, chiar dacă există o diferență mare de cost între aceste dispozitive și reacția militară pentru interceptare. Întrebat despre frecvența alertelor RO-Alert și ridicarea avioanelor F-16, în condițiile în care intervențiile sunt costisitoare, ministrul Apărării a spus că prioritatea rămâne protejarea populației. „Siguranța cetățenilor nu are preț. Ce vă pot spune este că nu la fiecare roi de drone pe care îl vedem venind înspre România se ridică avioanele de vânătoare.”, a spus Miruță. Radu Miruță a explicat că deciziile sunt luate în funcție de mai mulți factori, inclusiv traiectoria dronelor și riscurile pentru cetățeni. „În funcție de traiectoria dronei, în funcție de raza dispozitivului prin fața căruia trece, decidem dacă se ridică avioane de vânătoare, dacă se ridică elicoptere sau dacă nu se ridică nimic.”, a spus ministrul. Ministrul a precizat că există situații în care intervenția aeriană este necesară, chiar dacă dronele nu intră în spațiul aerian românesc. „Sunt situații în care se justifică, pentru garantarea securității cetățenilor, ridicarea avioanelor de vânătoare. Și astăzi s-au ridicat două avioane F-16, au survolat, n-au intrat dronele în spațiu aerian românesc, s-au întors.”, a spus Miruță. Potrivit acestuia, majoritatea dronelor au ca țintă infrastructura din Ucraina, în special porturile de la Dunăre, însă riscul ca acestea să devieze spre teritoriul României nu poate fi ignorat. „Noi vedem că ele vin perpendicular spre spațiul aerian românesc în cele mai multe situații. Scopul lor este de a exploda în jurul porturilor ucrainene de la Dunăre, care înseamnă pe malul celălalt al Dunării. Noi nu putem sta cu mâinile în buzunar.”, a spus acesta. Radu Miruță a mai afirmat că doborârea dronelor rusești este o decizie care se bazează foarte mult pe posibilitatea riscurilor colaterale. „Dacă pentru doborârea dronei poate fi afectată populația, locuințele, evident că nu. Dacă costurile sunt extrem de mari și drona nu se îndreaptă spre o zonă populată, de asemenea e o altă decizie.” „Sunt poziții în care, în funcție de relief, nu avem apărare antiaeriană la sol. Nu acoperim toți cei 649,5 kilometri de graniță, din motive justificate, și nu o face nici Polonia, nici o altă țară.” În acest context, autoritățile române se concentrează cel mai mult pe protejarea zonelor populate, în special din Delta Dunării, afirmă Miruță. „Ne concentrăm resursele pe care le avem pentru protejarea zonelor populate din Delta Dunării, care până acum s-a întâmplat cu succes.”, a spus acesta în cadrul B1.
Reuters: Compania Naftogaz din Ucraina, în discuții cu OMV Petrom din România pentru găzduirea gazelor din Marea Neagră
Compania ucraineană Naftogaz, care a descoperit rezerve „substanțiale” de gaze offshore în Marea Neagră înainte de invazia Rusiei, este în discuții cu compania românească OMV Petrom pentru a forma un parteneriat legat de acest zăcământ, au declarat trei surse din industrie pentru Reuters. Sursele nu au indicat cantitatea de gaze recuperabile la descoperire, dar una dintre ele a numit-o „unul dintre cele mai promițătoare zăcăminte de gaze din regiunea Mării Negre”, unde România și Turcia își dezvoltă deja propriile zăcăminte. Discuțiile se află într-un stadiu incipient, iar dezvoltarea zăcământului nu va începe înainte de sfârșitul războiului, au spus aceștia. Totuși, descoperirea de gaze ar putea, în cele din urmă, să consolideze securitatea energetică a Europei, deoarece aceasta rupe legăturile cu Rusia, subliniind în același timp potențialul Mării Negre pentru descoperiri suplimentare. Naftogaz și OMV Petrom nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Una dintre surse a declarat pentru Reuters că studii seismice au fost efectuate parțial pe zăcămintele aflate în apropierea perimetrelor offshore românești, și că sunt disponibile date 3D și 2D. Sursa a declarat că Ucraina solicită discuții inter-business și inter-guvernmentale pentru a atrage tehnologia occidentală de extracție a gazelor din adâncurile mării. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la începutul acestei luni, după întâlnirea cu președintele român, Nicușor Dan, la București, că cele două țări își propun să deruleze împreună proiecte de extracție a resurselor pe platoul Mării Negre. Nu a oferit mai multe detalii. Ucraina era aproape în întregime autonomă în materie de gaze înainte de război, dar a fost forțată să își mărească brusc importurile după ce atacurile cu rachete rusești au avariat aproximativ jumătate din instalațiile sale de producție. Marea Neagră, crucială pentru transporturile de cereale, petrol și produse petroliere și care găzduiește proiecte de foraj offshore, este împărțită de Bulgaria, România, Georgia, Turcia și Ucraina, precum și de Rusia prin Crimeea. În cei patru ani de la începutul războiului, statele membre NATO Bulgaria, România și Turcia au interceptat mine care plutesc în Marea Neagră pe rute energetice și comerciale. OMV Petrom, controlată majoritar de compania austriacă OMV (OMVV.VI), deschide o nouă filă de explorare în blocul Han Asparuh, în largul coastei Bulgariei. În România, dezvoltă Neptun Deep în parteneriat cu producătorul de gaze de stat Romgaz (SNG.BX), care va începe producția în 2027, dublând producția de gaze a țării și transformând-o într-un exportator net.
România a predat Turciei comanda Grupului operativ pentru combaterea minelor din Marea Neagră
„Forțele Navale Române au predat joi, 8 ianuarie, comanda Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră (MCM BS TG – Mine Countermeasures Black Sea Task Group) Forțelor Navale ale Turciei, în cadrul unei ceremonii militare organizate în portul Umuryeri, Istanbul. Cu acestă ocazie a avut loc și ședința bianuală a Comitetului MCM Black Sea, unde a fost prezentat bilanțul activităților desfășurate sub comanda Forțelor Navale Române”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Apărării Naționale. În perioada iulie–decembrie 2025, Forțele Navale Române au participat la gruparea navală cu puitorul de mine și plase 274 „Viceamiral Constantin Bălescu”, navă-comandant a grupului, și cu vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”. În această perioadă, gruparea s-a activat cu ocazia exercițiilor BREEZE și POSEIDON desfășurate în perioadele 10–24 iulie și 4–17 octombrie. Conform acordului semnat în ianuarie 2024 care a stabilit mecanismul rotației, Forțele Navale ale Turciei vor asigura comanda grupării pentru următoarele șase luni, urmând ca în a doua jumătate a anului să preia responsabilitatea Forțele Navale ale Bulgariei. România va reveni la comanda grupului la începutul anului 2027. „Vânătorul de mine M 270 „Sublocotenent Ion Ghiculescu”, cu o echipă de scafandri împotriva dispozitivelor explozive (EOD) la bord, a plecat marți, 6 ianuarie, din portul militar Constanța, pentru a se integra în cadrul Grupului operativ pentru combaterea minelor marine din Marea Neagră, și pentru a participa la cea de-a opta activare a grupării de la înființare, care are loc în perioada 6-18 ianuarie. Pe durata misiunii, gruparea va face escale în porturile Umuryeri (Turcia), Burgas (Bulgaria) și Constanța (România), pentru refacerea capacității de luptă”, se mai arată în comunicatul MApN.
Victor Negrescu: Comisia Europeană susține crearea unui Hub European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, în România
Eurodeputatul Victor Negrescu anunță un pas important pentru securitatea Mării Negre și pentru poziționarea strategică a României în Uniunea Europeană. Acesta a primit un răspuns oficial din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la demersul inițiat privind crearea unui Hub European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, cu sediul în România. Potrivit eurodeputatului, mesajul transmis de Comisia Europeană este unul clar: hub-ul maritim poate fi creat, beneficiază de susținerea Comisiei, iar decizia finală aparține statelor membre riverane Mării Negre. În acest context, România are „toate argumentele” pentru a găzdui acest centru strategic. De ce este important Hub-ul de Securitate Maritimă la Marea Neagră Victor Negrescu subliniază că Marea Neagră a devenit una dintre cele mai sensibile regiuni geopolitice ale Europei, pe fondul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Noul hub ar avea un rol esențial în: securizarea rutelor maritime; protejarea infrastructurii critice (cabluri submarine, energie, porturi); combaterea amenințărilor hibride; creșterea capacității de reacție a Uniunii Europene. „O astfel de structură ar însemna mai multă siguranță, coordonare și o prezență europeană reală la Marea Neagră, nu doar declarații”, afirmă eurodeputatul. Comisia Europeană: proiect aliniat noilor priorități UE În răspunsul oficial, Comisia Europeană confirmă că inițiativa se înscrie în noile priorități ale Uniunii Europene, care vizează securitatea, apărarea, reziliența, protejarea infrastructurii strategice și cooperarea cu partenerii regionali. Pentru România, proiectul reprezintă o oportunitate strategică majoră, prin consolidarea rolului regional, atragerea de expertiză și investiții europene și dezvoltarea de capacități strategice pe teritoriul național. Apel către autoritățile de la București Victor Negrescu le-a mulțumit eurodeputaților pro-europeni care au sprijinit demersul și a transmis că va continua eforturile pentru ca proiectul să devină realitate. Totodată, acesta a subliniat că este momentul ca autoritățile române să vină cu un proiect concret. „Pentru securitatea Europei. Pentru România”, a concluzionat eurodeputatul.
Zelenski acuză Rusia că încearcă să blocheze ieșirea Ucrainei la Marea Neagră
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat sâmbătă că Rusia urmărește să limiteze accesul țării sale la Marea Neagră. Afirmația sa vine după mai multe zile de atacuri aeriene puternice asupra porturilor și infrastructurii energetice din regiunea Odesa, dar și asupra unei rute spre granița cu Republica Moldova. Potrivit liderului de la Kiev, forțele rusești au lansat o serie de atacuri cu drone și rachete într-o zonă relevantă pentru comerțul extern și aprovizionarea cu combustibil a Ucrainei. Acțiunile au loc după ce Moscova a amenințat public că va izola „Ucraina de la mare”. Seria aceasta de atacuri are loc într-un moment în care Statele Unite încearcă să obțină un acord diplomatic pentru încheierea războiului. Ucraina a avut discuții cu reprezentanții americani vineri, iar negociatorii Statelor Unite urmau să aibă întâlniri cu oficiali ruși sâmbătă, în Florida. „Situația din regiunea Odesa este dificilă din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare și logisticii. Rusia încearcă din nou să restricționeze accesul Ucrainei la mare și să blocheze regiunile noastre de coastă”, a declarat Zelenski reporterilor de la Kiev. El a mai spus că scopul Moscovei este „să semene haos, să exercite presiune morală în timpul iernii, astfel încât să nu existe combustibil, nici provizii alimentare, astfel încât să existe probleme cu proviziile medicale”. Vicepremierul ucrainean Oleksii Kuleba a anunțat că atacul de sâmbătă asupra portului Pivdennyi a afectat rezervoare de depozitare. Compania elvețiană Allseeds a transmis că trei tancuri cu ulei de floarea-soarelui au luat foc în Pivdennyi. Un angajat a murit, iar alți doi au suferit răni. Ministerul Apărării din Rusia nu a oferit un punct de vedere imediat. Kremlinul susține că infrastructura economică a Ucrainei reprezintă o țintă militară legitimă în conflictul care se apropie de patru ani. Accent pe regiunea Odesa Începând de joi, armata rusă a lovit de cel puțin cinci ori un pod peste râul Nistru, în apropierea satului Mayaky, la sud-vest de Pivdennyi, a spus Oleksii Kuleba. Podul face legătura între zonele separate de râu și căile de acces maritime și este principala rută de transport spre vest, către punctele de frontieră cu Moldova. Ruta asigura aproximativ 40% din necesarul de combustibil al Ucrainei, potrivit lui Kuleba. Autoritățile ucrainene au construit un pod ponton și au direcționat transporturile prin alte regiuni, pentru a menține fluxul de bunuri civile și comerciale. „Este posibil ca accentul războiului să se fi mutat spre Odessa”, a spus Kuleba, care a avertizat că atacurile „nebunești” ar putea deveni și mai puternice. Săptămâna trecută, unul dintre cele mai mari atacuri aeriene rusești asupra regiunii Mării Negre a avariat infrastructura energetică și a provocat pene de curent în portul Odessa. Sute de mii de civili au rămas fără electricitate timp de mai multe zile. În luna decembrie, atacurile asupra porturilor au avariat și trei nave sub pavilion turcesc. Vladimir Putin a declarat că va tăia accesul Ucrainei la Marea Neagră ca reacție la atacurile cu drone lansate de Kiev asupra petrolierelor din așa-numita „flotă fantomă”, ce încalcă sancțiunile impuse Moscovei. Ucraina susține că aceste nave transportă petrol, principala sursă de finanțare a Rusiei pentru războiu.
Bombardiere strategice ruse TU-22M3 au patrulat deasupra Mării Negre, escortate de avioane de vânătoare
Operațiunea se înscrie în seria de misiuni regulate desfășurate de aviația strategică a Federației Ruse în proximitatea spațiilor aeriene sensibile. Potrivit autorităților de la Moscova, bombardierele strategice ruse TU-22M3 au fost escortate timp de peste cinci ore de avioane de vânătoare Sukhoi SU-35 și Sukhoi SU-27, pe întreaga durată a misiunii. Ministerul rus al Apărării a subliniat că zborul s-a desfășurat cu respectarea strictă a normelor internaționale privind utilizarea spațiului aerian, menționând că aeronavele nu au încălcat granițele niciunui stat. Zborul de deasupra Mării Negre nu reprezintă un incident izolat. În lunile octombrie și noiembrie, bombardiere strategice ruse TU-22M3 au efectuat misiuni similare de patrulare deasupra apelor neutre ale Mării Baltice. Aviația strategică rusă, care include și aeronavele Tupolev TU-160 și Tupolev TU-95MS, desfășoară în mod constant astfel de misiuni în zone precum Arctica, Atlanticul de Nord, Oceanul Pacific, Marea Baltică și Marea Neagră. Bombardiere strategice ruse TU-22M3 în contextul războiului din Ucraina Ministerul rus al Apărării a precizat că aceste zboruri de patrulare nu au fost suspendate în contextul războiului din Ucraina. În august anul trecut, bombardiere strategice ruse TU-22M3 au executat o misiune deasupra apelor neutre ale Mării Barenț, în apropierea Alaskăi, iar la finalul lunii septembrie au avut loc patrule similare deasupra mărilor Bering și Ohotsk. Bombardiere strategice ruse TU-22M3 și atacurile cu drone ucrainene La începutul lunii iunie, Ucraina a desfășurat o operațiune de amploare, atacând cu drone mai multe aerodromuri ruse situate la mii de kilometri de granița ucraineană. Potrivit unui bilanț american, până la 20 de aeronave de bombardament, inclusiv TU-95 și TU-22, au fost lovite, dintre care aproximativ zece ar fi fost distruse. Cu toate acestea, oficialii americani susțin că impactul asupra capacității aviației strategice ruse a fost limitat, reducerea fiind estimată la circa 10%, fără a afecta aeronavele TU-160, considerate cele mai moderne din flota rusă.