Regretata interpretă de folclor Lucreția Ciobanu revine în dialog cu publicul prin AI

Realizat cu ajutorul inteligenței artificiale AiRox, proiectul își propune să apropie publicul de viața, cariera și moștenirea culturală a celei care a rămas în memoria românilor drept „Doamna Munților”. Memoria Lucreției Ciobanu, una dintre cele mai îndrăgite voci ale cântecului popular românesc, va fi omagiată sâmbătă, în localitățile Topârcea și Ocna Sibiului. Dincolo de momentele comemorative și evocarea personalității sale artistice, ediția din acest an aduce în prim-plan o inițiativă care conectează patrimoniul folcloric la noile tehnologii: lansarea unui chatbot construit în jurul personalității și moștenirii artistice a interpretei. Inițiativa propune o modalitate modernă de a păstra vie memoria unei artiste care a făcut cunoscute cântecul și tradițiile românești din zona Mărginimii Sibiului. Prin intermediul inteligenței artificiale, publicul va putea descoperi o nouă formă de interacțiune cu universul cultural al Lucreției Ciobanu, într-un demers de valorificare și transmitere a patrimoniului către generațiile tinere. Chatbotul „Lucreția Ciobanu”, punctul de atracție al evenimentului Lansarea chatbotului „Lucreția Ciobanu” va avea loc începând cu ora 13:00, la Centrul Cultural din Ocna Sibiului, în cadrul simpozionului „Doamna Munților și ecoul viitorului”. Proiectul este realizat cu ajutorul tehnologiei de inteligență artificială AiRox și reprezintă elementul de noutate al manifestărilor din acest an. Conceptul aduce împreună memoria unei personalități emblematice a folclorului și instrumentele digitale contemporane, oferind o perspectivă actuală asupra modului în care valorile culturale pot fi păstrate, promovate și făcute accesibile publicului. Într-o perioadă în care tehnologia schimbă felul în care oamenii descoperă informația și interacționează cu patrimoniul, un asemenea proiect deschide noi posibilități pentru promovarea culturii tradiționale. Folclorul nu rămâne doar în arhive, în înregistrări și în amintirile celor care au cunoscut-o pe artistă, ci poate fi prezentat și prin instrumente digitale adaptate publicului de astăzi. Tradiția întâlnește viitorul Prin lansarea chatbotului dedicat Lucreției Ciobanu, organizatorii adaugă comemorării o dimensiune inovatoare, în care tehnologia devine un instrument de apropiere a publicului de valorile culturale românești. Inițiativa pune în dialog două forme de transmitere a memoriei: evocarea tradițională, prin ceremonii, expoziții și mărturii, și explorarea digitală, prin inteligență artificială. În centrul acestui demers rămâne moștenirea „Doamnei Munților”, artista care a lăsat o amprentă puternică asupra folclorului românesc. Accesul publicului este liber la ceremonia omagial-comemorativă și la expoziția dedicată carierei interpretei. Participarea la simpozion se face pe bază de invitație sau în limita locurilor disponibile.
Povestea cusătoresei din Mărginimea Sibiului care a vândut straie populare în America și Japonia

În toamnă va împlini 80 de ani, iar primul lucru pe care îl face femeia, deosebit de vioaie la vorbă și cusut, este să lămurească proveniența numelui: „Mă cheamă Maria Ciucă, însă lumea mă știe după numele de copilă: ‘Oara lu’ Pușcășel. Bunicii și străbunicii din partea mamei au fost polițiști cu pușcă și, cum erau mai mici de statură, lumea le-a spus «Pușcășel».” Meșteșugul acului, al aței negre și al pânzei de nea l-a deprins de la cea care i-a dat viață: „Mama și-a cusut prima ie când era în clasa întâi. Eu, la șapte ani, am cusut un fileu (dantelă – n.r.) de lampă, pe care l-am vândut. Atunci am început să fac și eu un ban în casă, deși se plătea foarte puțin. Îmi amintesc că lucrai cu acul o săptămână întreagă și primeai cât pentru o feldără de cucuruz.” În Poiana Sibiului este liniște, iar în fața casei Mariei Ciucă un câine masiv stă de strajă. Îi este recunoscător noii sale stăpâne că l-a luat de pe stradă și l-a hrănit. În casa celei devenite „tezaur uman viu” înveți cuvinte vechi, însă foarte noi pentru majoritatea celor ce-i trec pragul. „Ciupag”, „pupejoare”, „cipcă cu suveică”, „floare de 13 muscuță”, „ciocănel” sau „beată” sunt termeni care fac referire la cusăturile de pe ia de Mărginime, cea care a traversat lumea aceasta mare. „Am cusături din America până în Japonia. Mult am cusut, mult am și umblat”, mai spune Maria Ciucă, devenită în anul 2022 tezaur uman viu prin susținerea Muzeului ASTRA. „M-au sunat să-mi spună că dosarul mi-a fost aprobat la București. Erau bucuroși că am fost singura care a obținut voturile tuturor.” Nu-ți trebuie doar răbdare și talent să coși straie populare Să coși o ie, o șurță, o fustă sau o chimeșă nu-i de ici-colo. Nu-ți trebuie doar răbdare și talent, ci și ajutor de Sus. „Io vă spui drept: când cos, mă rog. Zic de 33 de ori o rugăciune către Maica Domnului, de 24 de ori pe cea către Domnul Iisus și de 14 ori pe cea către Sfânta Cruce. Și tot așa, iar câteodată mă prinde noaptea, pe la unu sau doi, cu acul în mână.” Cusăturile ‘Oarei, admirate chiar și de Petre Roman Alături are un album cu imagini de la numeroasele festivaluri și târguri meșteșugărești la care a participat. Sunt amestecate cu cele în care îi apar copiii și nepoții. Chiar și Petre Roman: „Aici e copila mea, Roxana, cu Petre Roman și Corneliu Bucur, fostul director de la Muzeul ASTRA. Doamne, ce se mai minuna domnul Roman de straiele copilei!” Cunoscuta cusătoreasă din Mărginimea Sibiului se lasă ușor descusută. Vorbește despre primele amintiri pe acest pământ: „Pe mama o știu cu acul în mână, iar pe tata, tot pe fugă. În 1948, comuniștii l-au condamnat la închisoare pentru că era chiabur și i-au confiscat casa din Turda. Avea magazine și autobuze, era un om priceput în afaceri. A evadat de la Penitenciarul Aiud; câteva luni nimeni nu a știut de el. Mai apărea rar pe la o soră de-a lui din Rod, unde primea mâncare și haine. Până la urmă, l-au prins și a făcut 11 ani de închisoare.” În acele vremuri, un părinte în pușcărie era un stigmat pentru oricine dorea să facă școală sau să se angajeze. „M-au primit doar la școala de cooperație din Alba Iulia, după ce am fost refuzată de liceul din Deva din cauza «originii nesănătoase». Până la urmă, școala am terminat-o la Orăștie, cu ajutorul unei rude îndepărtate care m-a înscris într-o clasă formată din 30 de fete crescute la orfelinat.” Trăia din cusut, iar salariile de la cooperativă le punea la CEC Studiile în domeniul cooperației o ajută să ajungă vânzătoare la Daia Română. Aici îl cunoaște pe fiul primarului, care avea să-i devină soț. „Amândoi am ajuns să lucrăm la Cooperativa de consum din Poiana Sibiului, pe partea de achiziții și evidență a mărfii. Trăiam doar din ce coseam, iar salariile le puneam la CEC. Așa am strâns bani de casă.” La pensie a ajuns din poziția de contabil-șef al Primăriei Poiana Sibiului. Soțul i s-a prăpădit, însă i-au rămas alături cei trei copii și șapte nepoți. Pe toți îi iubește egal și îi îmbracă în strai românesc la fiecare sărbătoare. „Încă nu le-am pus la locul lor, le mai las să respire”, spune femeia, arătând spre o duzină de costume populare așternute în camera de dinainte. Au fost purtate nu demult de cei pe care-i iubește și le duce dorul. Cetățean de Onoare al comunei Poiana Sibiului În urmă cu câteva săptămâni, Maria Ciucă a primit titlul de „Cetățean de onoare al comunei Poiana Sibiului”, în fața a sute de oameni, mulți dintre ei tineri. Lor le trimite un gând: „Să aibă ambiție și să lucreze. Munca-i sfântă!” În casa aflată nu departe de vechea biserică din lemn, Oara lu’ Pușcășel își coase nemurirea cu ață neagră și aurie. Împunge pânza albă, murmurând rugăciuni în care cuvintele „familie” și „copiii” apar cel mai des. Poartă în gând seninul omului are împrumută din răbdarea sfinților la care se roagă. Mi-a spus că nu cere nimic de la Dumnezeu, pentru că deja fiecare a primit pe acest pământ ceea ce i-a fost hărăzit. Știe că va sta cu acul în mână până când Cel de Sus va decide că vrea să o cunoască personal. ‘Oara lu’ Pușcășel umple o altă filă din seria „Oameni și Locuri de Poveste”, campanie inițiată de Consiliul Județean Sibiu. Povestea Mariei Ciucă a fost împărtășită pe rețelele sociale de Daniela Câmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.