Marine Le Pen anunță în ce condiții îl va susține pe Jordan Bardella în campania pentru alegerile prezidențiale din Franța
Alegerile prezidențiale din Franța vor fi în 2027. Marine Le Pen a declarat că o candidatură a lui Jordan Bardella ar fi „evidentă” dacă ea va fi condamnată definitiv. Potrivit Le Figaro. Le Pen a făcut apel la condamnarea care îi interzice ca timp de cinci ani să ocupe o funcție publică. Întrucât procesul de apel urmează să înceapă peste două luni, liderul deputaților Adunării Naționale (RN) afirmă că Jordan Bardella ar putea fi candidatul susținut de extrema dreapta din Franța și favoritul alegerilor, conform sondajelor. Practic, este vorba despre planul B despre care se vorbește din ce în ce mai des în Franța. Luni, Consiliul de Stat a confirmat demisia automată a lui Marine Le Pen din funcția de consilier departamental pentru Pas-de-Calais, în urma condamnării sale și a interdicției de cinci ani de a ocupa o funcție, cu efect imediat, în procesul asistenților parlamentari. Acest lucru îi reamintește lui Le Pen că viitorul său politic depinde de deciziile instanțelor și o determină să ia în considerare un succesor. „Mi se pare evident. Ar fi foarte dificil, dar cred că este o decizie care este în interesul țării”, a declarat ea miercuri la radioul RTL cu privire la candidatura lui Jordan Bardella. În cazul unei noi condamnări după procesul său de apel, care este programat să aibă loc între 13 ianuarie și 12 februarie 2026, deputata a spus că „evident, voi face apel la Curtea de Casație, îmi voi apăra drepturile și nevinovăția până la capăt.” Dar „dacă Curtea de Apel va anunța decizia, probabil în septembrie, nu voi lăsa lucrurile să se lungească, pentru că sunt hotărâtă să văd ideile noastre ajungând la putere”, a avertizat politiciana. Ea a continuat spunând că „dacă sunt împiedicată să candidez și Curtea de Casație se va pronunța în favoarea mea trei sau patru luni mai târziu, va fi prea târziu pentru a lansa o campanie prezidențială.” Cazul „asistenților parlamentari” vizează presupusa utilizare incorectă a fondurilor puse la dispoziție de Parlamentul European pentru plata asistenților parlamentari ai eurodeputaților, în perioada 2004-2016, de către Rassemblement National (RN, fostul Front National). În proces au fost implicați mai mulţi reprezentanți ai partidului, între care Marine Le Pen. Procurorii au susținut că unii angajaţi plătiţi ca „asistenţi parlamentari europeni” au lucrat în realitate lucrat pentru partid şi nu pentru activităţile instituţiei europene. Marine Le Pen a fost printre cei condamnați. Considerată de unii favorită pentru cursa prezidențială din Franța, Le Pen a primit o condamnare de cinci ani privitoare la ocuparea funcțiilor publice. Dacă nu va reuși să modifice decizia la instanțele supreme, Le Pen nu va putea candida la alegerile din 2027. În prezent, Jordan Bardell este liderul a RN, partid care în premieră nu mai este condus de un membru al familiei Le Pen. Partidul a fost fondat în 1972 de către Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine Le Pen, care i-a urmat la conducere. În 2012, la vârsta de 17 ani, Jordan Bardell a devenit membru al Frontului Național și apoi a avut un traseu fulminant.
Fost premier italian, predicție legată de șfârșitul Uniunii Europene așa cum o cunoaștem. Legătura cu potențiala victorie a extremei drepte în Franța, în 2027
Politicianul a făcut această predicție deși consideră că problema principală cu care se confruntă Europa în prezent „nu este extrema dreaptă”, ci că ascensiunea acestei ideologii este doar o „consecință” a conflictului real cu care se confruntă Uniunea Europeană, notează EFE. „Problema pe care o avem este blocajul visului european… al unei Europe ca loc al păcii, al prosperității, un loc în care războaiele au fost eradicate”, a spus Renzi în timpul unei intervenții la forumul internațional World in Progress, organizat la Barcelona. Renzi, care a împărțit panelul cu Josep Borrell, fostul Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, a afirmat că în prezent „Europa s-a blocat singură, iar birocrația a înlocuit politica”, ceea ce a dus la o problemă majoră de „suprareglementare”. „În acest context, extrema dreaptă are posibilitatea de a crește într-un mod incredibil datorită greșelilor noastre”, a adăugat fostul premier italian (2014–2016). Franța, „adevăratul bolnav al Europei” Renzi a descris situația politică din Franța drept cea a „adevăratului bolnav al Europei”, având în vedere instabilitatea sa politică — trei prim-miniștri într-un singur an — și dificultățile în aprobarea bugetului pentru 2026. „Dacă (la prezidențialele din 2027) vor câștiga Jordan Bardella sau Marine Le Pen, va fi sfârșitul Uniunii Europene așa cum o știm”, a avertizat el. Pentru a evita un astfel de scenariu, Renzi consideră că „stânga radicală nu este răspunsul”, iar „singura cale” este „crearea unei noi opțiuni de centru-stânga” care să poată „câștiga în turul al doilea împotriva lui Bardella sau Le Pen”. Fostul premier a recurs la o metaforă referitoare la furtul de duminică de la muzeul Luvru din Paris: „Avem cel mai bun lucru (muzeu) din lume, dar nu ne pasă, și în șapte minute, sau poate patru, un hoț a reușit să intre și să comită furtul. Este foarte trist, dar exact asta s-a întâmplat cu marile valori europene în ultimii 20 de ani, în opinia mea.” În cadrul aceluiași panel, Josep Borrell a fost de acord cu Renzi, afirmând că, dacă ar câștiga o extremă dreaptă precum cea a lui Le Pen, „proiectul european ar fi serios afectat”. „Care este soluția? Trebuie depus un efort pedagogic uriaș pentru ca cetățenii să înțeleagă ce face Europa și să îi ceară să o facă; dar și să înțeleagă ceea ce Europa nu poate face, pentru că nimeni nu i-a cerut asta — nici statele, nici cetățenii”, a adăugat fostul șef al diplomației europene.
Curtea Supremă din Franța a confirmat interdicția care amenință candidatura lui Marine Le Pen
Cea mai înaltă instanță administrativă din Franța a respins miercuri o contestație a regulilor electorale formulată de lidera de extremă dreapta, Marine Le Pen , dând o lovitură eforturilor acesteia de a anula o sentință care i-ar putea deraia candidatura la alegerile prezidențiale din 2027. Lui Le Pen i s-a interzis în martie să candideze la funcții publice timp de cinci ani, după ce o instanță franceză a condamnat-o pe ea și pe alți membri ai partidului său pentru deturnare de fonduri. Le Pen a declarat că cazul și decizia au fost motivate politic. Tribunalul Penal din Paris a condamnat-o pe Le Pen la patru ani de închisoare, inclusiv doi de executat, o amendă de 100.000 de euro și o interdicție de a ocupa funcții publice pe cinci ani, care este aplicabilă imediat. Le Pen a susținut că aplicarea imediată a legii care interzice accesul persoanelor condamnate pentru anumite infracțiuni – inclusiv cele legate de corupție , fraudă sau utilizare abuzivă a fondurilor publice – i-a încălcat în mod nedrept drepturile politice. „Astăzi, Consiliul de Stat a respins acest recurs deoarece nu a urmărit abrogarea unor prevederi regulamentare, ci mai degrabă modificarea legii, ceea ce depășește atribuțiile prim-ministrului”, a precizat instanța într-un comunicat. Articolele contestate fie nu existau, fie nu aveau legătură cu executarea pedepselor de neeligibilitate, a declarat instanța. Hotărârea pune la îndoială capacitatea sa de a candida la alegerile prezidențiale din 2027, unde rămâne o candidată principală.
Marine Le Pen ajunge la CEDO după ce i s-a interzis să candideze la prezidențiale. Ce solicitări are
Lidera extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, a sesizat marți Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru a contesta pedeapsa de ineligibilitate cu efect imediat la care ea a fost condamnată. Le Pen solicită suspendarea de urgență a executării imediate a sentinței pronunțate de un tribunal din Paris în luna martie, atunci când a fost condamnată pentru deturnare de fonduri UE. Hotărârea cuprinde și interdicția ca aceasta să candideze pentru o funcție publică timp de cinci ani, care i-ar împiedica participarea la prezidențialele din Franța din anul 2027, scrie POLITICO. Ea a apelat la ajutorul Curții din cauza „riscului de vătămare gravă și ireparabilă a drepturilor sale și ale alegătorilor care ar rezulta din imposibilitatea sa de a candida la alegerile viitoare”. În declarația sa, Le Pen a susținut că a fost lăsată fără o cale de atac legală adecvată pentru a-și contesta interdicția de a fi aleasă. În plus, lidera extremei drepte franceze neagă acuzațiile care îi sunt aduse. În afară de pedeapsa de ineligibiliate, tribunalul corecțional de la Paris a condamnat-o la patru ani de închisoare, dintre care doi cu executare.