Mario Draghi, fost președinte al BCE și fost premier al Italiei, a explicat la Timișoara cum poate România să accelereze creșterea economică
Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene (BCE) și fost premier al Italiei, a transmis de la Timișoara un mesaj clar pentru România: Creșterea economică nu mai poate depinde doar de bănci, ci are nevoie de piață de capital, fonduri de pensii puternice, investiții în acțiuni și energie sigură. Mario Draghi / FOTO – Profimedia „România nu este o țară mică și poate accelera creșterea dacă își folosește mai bine sursele interne de finanțare și dacă pune capitalul privat la lucru în economie”, a spus Mario Draghi la Timișoara, în marja conferinței Tech Talks by UPT 2026, organizată de Universitatea Politehnica Timișoara. Evenimentul îl are pe Draghi ca invitat central, într-un dialog moderat de jurnalistul CNN Richard Quest, potrivit Mediafax. „Dacă îl aveţi prin fonduri de pensii este foarte bine, încurajaţi investiţiile în acţiuni pentru a crea capital”, a spus Draghi, referindu-se la sistemul de pensii și la rolul pe care economisirea pe termen lung îl poate avea în finanțarea companiilor. Fostul șef al BCE a mai spus că modelul finanțării inovației prin piața de capital este mai potrivit decât cel bazat pe credit bancar. Mesajul vine într-un context în care România are deja o bază tot mai importantă de capital local, fondurile de pensii private au ajuns la active totale de 209,03 miliarde lei la finalul lui 2025, iar Pilonul II a cumulat 201,6 miliarde lei, conform datelor oferite de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Activele sistemului au ajuns la circa 11% din PIB, însă aproximativ 69% din portofolii sunt încă plasate în instrumente cu venit fix, în timp ce acțiunile reprezintă 26%. Europa pierde teren în fața Statelor Unite Draghi a mai explicat că Europa pierde teren în fața Statelor Unite, inclusiv pentru că firmele inovatoare găsesc peste Ocean capital mai ușor de atras și o piață uriașă de consumatori. Potrivit ZF.ro, fostul premier italian a spus că multe dintre companiile și startupurile europene de succes, mai ales din tehnologie, se mută în SUA pentru acces la o piață de capital mai puternică și la sute de milioane de clienți. Pentru țara noastră este un avertisment direct: dacă banii din fondurile de pensii și economiile populației rămân blocați în instrumente defensive, economia poate rata finanțarea companiilor inovatoare. Însă, dacăsunt direcționați mai mult către acțiuni, listări și capital de risc, România poate transforma piața de capital într-un motor de creștere. Draghi a legat prosperitatea viitoare și de energie. „Energia în viitor va fi factorul principal pentru prosperitatea unei ţări”, a spus fostul șef al BCE, atrăgând atenția că statele care nu au suficiente surse proprii vor depinde de alianțe, infrastructură și strategii comune. Declarațiile sunt în linie cu raportul privind competitivitatea Europei, document în care Draghi avertizează că productivitatea slabă, costurile ridicate ale energiei, competiția globală și nevoia uriașă de investiții apasă tot mai puternic asupra prosperității europene. Comisia Europeană arată că raportul Draghi stă la baza unor inițiative precum noua busolă a competitivității, prezentată în anul 2025. Autorul mai recomandă: Planul de șoc al Comisiei Europene: piața unică de produse. Ce șanse are ”Made in Europe”, programul menit să susțină campania de înarmare a UE? Statele Unite ale Europei, o utopie sau o nevoie pragmatică? Ștefan Popescu: Marile puteri europene nu pot construi împreună nici măcar un avion/ Cristian Pîrvulescu: Cele două viteze sunt în favoarea tuturor Liderii europeni au pus la cale un „plan de bătaie” astfel încât UE să nu rămână în urma SUA și a Chinei. Care sunt concluziile summit-ului informal
Mario Draghi avertizează: Europa riscă subordonarea și dezindustrializarea fără o federație europeană puternică
Declarațiile au fost făcute în cadrul unui discurs susținut la Universitatea KU Leuven din Belgia, cu ocazia acordării unui titlu onorific, scrie Euronews. Draghi a subliniat că ordinea globală actuală este „defunctă”, iar Europa nu mai poate conta pe un sistem internațional bazat pe reguli stabile și comerț liber. În acest context, fostul oficial european a spus că puterea reală presupune trecerea de la o confederație la o federație europeană puternică, capabilă să acționeze unitar pe scena globală. Federație europeană puternică versus fragmentare politică „O lume cu mai puțin comerț și reguli mai slabe va fi una dureroasă”, a declarat Draghi, atrăgând atenția asupra vulnerabilităților economice ale Europei. Potrivit acestuia, simpla asociere a statelor mici nu garantează automat influență geopolitică sau economică. Draghi a oferit exemple concrete din domeniile în care Uniunea Europeană este deja „federată” – politica comercială, concurența, piața unică și politica monetară – arătând că, în aceste sectoare, UE este respectată și poate negocia ca un actor global unic. El a menționat acordurile comerciale recente cu India și America Latină drept dovezi ale eficienței unei federații europene puternice în domeniul economic. Federație europeană puternică pentru apărare și politică externă În schimb, în domenii-cheie precum apărarea, politica industrială și afacerile externe, lipsa unei abordări comune transformă Uniunea într-o „adunare laxă de state de mărime medie”, ușor de divizat și influențat de marile puteri globale. „Dintre toți cei prinși între Statele Unite și China, europenii sunt singurii care au opțiunea de a deveni o putere reală”, a afirmat Draghi. El a punctat că Europa trebuie să aleagă între a rămâne doar o piață mare, supusă intereselor altora, sau a deveni o federație europeană puternică, capabilă să-și apere interesele și valorile. „O Europă care nu își poate apăra interesele nu își va putea păstra valorile pentru mult timp”, a concluzionat Mario Draghi.
Avertismentul unui lider european: Europa nu a avut probabil niciodată atâția dușmani ca astăzi
Avertismentul lansat de politicianul italian vizează probleme economice, sociale și politice, potrivit Le Figaro. Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, creditat cu salvarea monedei euro de la colaps în 2012, a continuat astfel să avertizeze asupra „agoniei” Bărbatului Continent. „Europa nu a avut probabil niciodată atâți dușmani ca astăzi”, a spus Mario Draghi, sâmbătă, în timp ce primea Premiul Charlemagne pentru angajamentul său față de integrarea europeană. Așa cum a mai spus-o, Draghi a avertizat că Europa trebuie să își consolideze economia de urgență. „Dacă Europa nu este competitivă din punct de vedere economic, nu va avea, pe termen lung, fundamentele financiare, tehnologice și industriale pentru a-și garanta securitatea”, a spus el în timpul unui discurs apăsător. Avertismentul care se tot repetă Încă din 2012, Mario Draghi a tras mai multe semnale de alarmă îndemnând UE să își aprofundeze integrarea economică pentru a concura mai bine cu SUA și China. În raportul său istoric din 2024 privind competitivitatea, el a pledat pentru „reforme radicale” în cadrul UE. Atunci, Mario Draghi a făcut 383 de recomandări, solicitând o reglementare comună a piețelor de capital ale continentului și o reducere generală a birocrației pentru întreprinderi. Italianul a mai arătat că Europa este supusă unei presiuni economice uriașe pe măsură ce partidele anti-sistem câștigă alegeri pe tot continentul, iar Rusia și SUA devin din ce în ce mai ostile. El s-a referit atât la dușmanii externi cât și la cei interni. „Trebuie să devenim mai puternici: mai puternici din punct de vedere militar, mai puternici din punct de vedere economic și mai puternici din punct de vedere politic”, a adăugat el. Un premiu cu câștigători de marcă Premiul Charlemagne a fost înființat în 1949 pentru a promova integrarea europeană în urma devastărilor provocate de cel de-al Doilea Război Mondial. Numit după Carol cel Mare, regele franc care a devenit împărat și a unificat o mare parte a Europei Occidentale după căderea Imperiului Roman de Vest, premiul este acordat de un comitet format din 17 membri. Ceremonia de acordare a premiului are loc la Aachen, fosta capitală a Imperiului Carolingian. Papa Francisc, Volodimir Zelenski și poporul ucrainean, președintele francez Emmanuel Macron și fostul președinte ceh Václav Havel sunt și ei printre câștigătorii premiului.