Biblioteca Academiei Române își deschide porțile printr-o expoziție permanentă dedicată patrimoniului cultural al României
Expoziţia a fost inaugurată cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la fondarea Academiei Române și evidenţiază momentele cele mai importante din istoria Bibliotecii, dar și evoluția impresionantului său patrimoniu, de la prima colecţie de carte donată în 1866 la actualul fond de peste 10 milioane de unităţi de bibliotecă. Tezaurul acumulat de Biblioteca Academiei Române este alcătuit din bogate și diverse colecţii de carte, periodice, fonduri de manuscrise şi arhivă, materiale cartografice, piese rare de numismatică, lucrări de artă și obiecte muzeale. „Eu cred că această expoziție va pune în evidență lucrurile deosebite pe care le avem. Avem cărți din anul 1290, avem planul de organizare a Bucureștiului din 1300. Sunt lucruri formidabile! Avem primul document cu privire la înființarea Societății Literare Române care a fost baza Academiei Române”, a declarat prof. ing. Nicolae Șt. Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general. Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române, FOTO: Mihai Pop „Avem o expoziție permanentă cu oglinda bibliotecii” Specialiștii Bibliotecii au selectat și expus piese reprezentative pentru fiecare colecție în parte: carte veche și rară, manuscrise – de la pagini bizanţine la caietele eminesciene, periodice semnificative româneşti, afişe de teatru din secolul al XIX-lea, foi volante tipărite pe mătase, hărţi istorice privitoare la Ţările Române, fotografii ilustrative pentru viaţa bucureşteană din a doua parte a secolului al XIX-lea, portrete fotografice inedite ale familiei regale, lucrări excepţionale de grafică românească şi străină, semnate de artişti faimoşi, partituri ale unor renumiți compozitori. „Academia, în acest an, are un ciclu de manifestări pentru că a avea peste un secol și jumătate de existență nu este de ici de colo pentru orice instituție europeană, darămite de la noi. Academia Română a pus bazele culturii românești moderne și contemporane, iar Biblioteca este oglinda Academiei Române. M-am întrebat de multe ori cum să facem ca un străin care vine în acest loc să-și facă o idee repede despre comorile de aici și a fost foarte greu. Au reușit ca din cabinetul numismatic să aleagă piese importante și să facă o expoziție permanentă. Avem o expoziție permanentă cu oglinda bibliotecii. Dacă oamenii nu văd repede ce avem noi aici o să aibă impresia că existăm degeaba. Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române, FOTO: Mihai Pop Cu excepția tezaurului Băncii Naționale și cu excepția parterului și demisolului Muzeului Național de Istorie, aici sunt cele mai mari valori. Avem numeroase manuscrise medievale europene de la 1200, valori strânse de-a lungul timpului. În acest loc, grație cercetătorilor și specialiștilor bibliotecii, e concentrată esența bibliotecii. Oricine poate vedea ce se află aici”, a precizat fostul președinte al Academiei Române, Ioan Aurel-Pop. „Domnul director Noica a mai deschis o dată cutia cu minuni. De data aceasta printr-o expoziție permanentă și uitându-mă la ce se întâmplă aici mi-au venit în minte două imagini. Prima, cea a revistelor de specialitate din zilele noastre care, pentru a fi atractive, au titlul și o poză sugestivă pentru a ilustra articolul, iar aici avem o colecție de rezumate a ceea ce cuprinde Biblioteca Academiei, tezaur național. Ce-a de-a doua – o analogie a ceea ce s-a întâmplat la Teatrul Național în momentul revenirii la forma inițială și a modernizării lui, atunci când unele săli au dispărut pentru că nu mai aveau sens în modul de organizare a spectacolelor. O sală în care se pictau decoruri a devenit sală de spectacol și se numește Sala Pictura. Aici, Sala Fișierelor a fost transformată”, a spus preşedintele în funcție al Academiei Române, Marius Andruh. Expoziția permanentă a Bibliotecii Academiei Române își deschide porțile tuturor categoriilor de public și poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 9-14. Intrarea este liberă. CITEȘTE ȘI: Două seri, o poveste eternă. „Tosca” – iubire, trădare și sacrificiu pe acordurile geniului lui Puccini la Opera Națională București Cât costă să vizitezi Muzeul Național de Istorie a României, unde va fi expus coiful de la Coțofenești
Chimistul Marius Andruh, ales președinte al Academiei Române / A câștigat în fața filosofului Mircea Dumitru
Academicianul Marius Andruh este noul președinte al Academiei Române, după ce a obținut 84 de voturi în scrutinul desfășurat marți, 7 aprilie 2026, devansându-l clar pe contracandidatul său, filosoful Mircea Dumitru, care a adunat aproximativ 60 de voturi, potrivit EduPedu. Alegeri cu miză mare în forul suprem al culturii și științei din România Votul pentru alegerea președintelui Academiei Române a început la ora 10:00, membrii titulari, corespondenți și de onoare exprimându-și opțiunea atât fizic, cât și online. Potrivit regulilor instituției, câștigătorul trebuie să obțină o majoritate calificată de două treimi din voturile membrilor prezenți, nu o majoritate simplă. Procedura poate include două tururi de scrutin, însă rezultatul obținut de Marius Andruh indică o susținere consistentă în interiorul Academiei. Un nume asociat cu unul dintre cele mai importante verdicte de plagiat din România Marius Andruh este cunoscut și pentru rolul său decisiv în cel mai răsunător caz de etică academică din România: în 2012, în calitate de președinte al CNATDCU, el a anunțat oficial că teza de doctorat a fostului premier Victor Ponta este plagiată. Decizia a venit într-un context tensionat, în care instituția a fost chiar reorganizată în aceeași zi în care verdictul a fost făcut public. Continuitate în conducerea Academiei Andruh nu este un nume nou în conducerea instituției. A ocupat funcția de vicepreședinte al Academiei Române între 2022 și 2026 și a condus, timp de aproape două decenii, Secția de științe chimice. De asemenea, a fost director al Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară „C. D. Nenițescu”. Cine este Marius Andruh – profilul noului președinte Marius Andruh (72 de ani) este unul dintre cei mai respectați chimiști români, cu o carieră academică și științifică de peste patru decenii. Originar din județul Buzău, a fost elev olimpic, premiat atât la nivel național, cât și internațional, și a absolvit ca șef de promoție Facultatea de Chimie a Universității din București. A obținut doctoratul în 1988, iar ulterior a urmat stagii postdoctorale în Franța și Germania, fiind bursier al prestigioasei Fundații „Alexander von Humboldt”. Cariera sa universitară este legată de Universitatea din București, unde a devenit profesor titular și ulterior profesor emerit, dar a avut și o activitate internațională intensă, ca profesor invitat la universități de top din Europa și America de Sud. În paralel, Andruh s-a implicat activ în promovarea științei, fiind inițiatorul conferințelor „Ora de știință”, un proiect dedicat popularizării cercetării în rândul publicului larg. Un mandat într-un context dificil al Academiei Române Alegerea lui Marius Andruh la conducerea Academiei Române vine într-un moment în care instituția este chemată să își consolideze rolul în spațiul public, inclusiv în domenii sensibile precum etica academică și promovarea științei. Noul președinte preia mandatul cu un profil puternic științific și cu o reputație legată de integritate profesională, într-un context în care credibilitatea instituțiilor academice rămâne o temă majoră în societatea românească.