Liviu Dragnea: Știam că programul de guvernare suveranist – economic mă va duce la închisoare

Într-o ediție transmisă live de Gândul, Liviu Dragnea, fost lider al PSD, a povestit cum a decis, împreună cu familia, să meargă mai departe cu un program de guvernare suveranist, știind că va plăti scump pentru această alegere. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Liviu Dragnea: „Am avut o discuție cu copiii mei” Invitatul a relatat un episod din decembrie 2016, imediat după alegerile câștigate de PSD. El spune că, înainte de a pune în aplicare programul de guvernare, a avut o discuție sinceră cu copiii săi. „În 2016, în decembrie, după ce am câștigat, am avut o discuție cu copiii mei. Și le-am spus. Tot anul ăsta am avut acces la informații și pentru că le-am căutat să fac împreună cu un coleg la care țin mult programul de guvernare, un program caracterizat de un patriotism economic puternic. Suveranist, 100%. Și zic, dar ăsta mă va duce în pușcărie. Și le-am zis, care este părerea voastră? Adică o să îmi reproșați asta? Pentru că o să suferiți. Și nu au avut nicio ezitare.”, afirmă acesta. Multinaționalele și băncile trebuiau să lase bani în România Fostul lider PSD a descris pe larg măsurile incluse în acel program, spunând că ele vizau stoparea drenajului economic din România. „Poate nu, dar pentru că nu pot să încep să pun în practică acest program, decât așa cum e în totalitate. În care multinaționale care scot bani de aici pot să primească lovituri peste mâini, să lase bani aici. Acum vorbesc de motive. Faptul că multinaționalele în loc să scoată miliarde din țară le-au lăsat aici. Faptul că băncile au fost obligate, prin ordonanța 114 să adopte niște mecanisme care le făceau să dea dobânzi mai mici și să finațeze mediul de afaceri românesc, ceea ce era benefic și pentru ei.”, susține el. Liviu Dragnea: „Am fost căutat de ambasadorul SUA” Liviu Dragnea susține că tensiunile au crescut mai ales în momentul în care s-a implicat în gestionarea resurselor energetice ale României. „Am avut o discuție, o mare discuție despre gazele din Marea Neagră. Am fost sunat noaptea de la departamentul de stat. Am fost căutat și presat de ambasadorul SUA.”, afirmă Dragnea.
H. D. Hartmann: Marcel Ciolacu nu și-a inventat creșterea economică. UE a spus că situația economică a României era bună
Într-o ediție transmisă live de Gândul, H. D. Hartmann, profiler, analist și jurnalist, a pus sub semnul întrebării narativul austerității promovat de Ilie Bolojan. El a invocat cifre oficiale și declarații recente ale fostului premier Marcel Ciolacu. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Hartmann: „ A zis că este o minciună faptul că Bolojan zice că nu se mai puteau plăti salariile și pensiile” Invitatul a început prin a aminti că Marcel Ciolacu a dezmințit recent declarațiile lui Ilie Bolojan, potrivit cărora statul român nu mai putea plăti salariile și pensiile. „Pentru că mie, totuși Marcel Ciolacu, numai acum două luni, ce acum două luni? Acum trei zile, a zis că este o minciună faptul că Bolojan zice că nu se mai puteau plăti salariile și pensiile. Și omul a mai venit cu o chestie care a fost foarte interesantă. Ce, dom’le, unde este criza economică în România când ai avut 180.000 de locuri de muncă nou create? Dom’le, e o cifră pe care Statele Unite o folosesc lunar.”, afirmă profilerul. Hartmann: „Nu e primul care ia bani de la guvernul României și nu muncește. ” Într-un ton ironic, Hartmann a comparat practicile din România cu cele din Statele Unite, remarcând că în SUA crearea de noi locuri de muncă e un indicator clar de creștere economică. „Cifra locurilor noi de muncă. Cu cât numărul este mai mare, cu atât economia merge mai bine. Așa spun economiștii din Statele Unite. Mă, ori fi proști. Nu sunt Anastasiu ăla fără portofoliu din guvern. Fraierul care nu muncește și ia bani de la guvernul României. Dar să știți că nu e primul, da? Nu e primul care ia bani de la guvernul României și nu muncește. Sunt foarte mulți. Au fost foarte mulți în istorie și vor mai fi mulți în istorie.”, continuă invitatul. Susține că Ciolacu nu a inventat datele Analistul și-a încheiat intervenția cu o ironie la adresa lui Nicușor Dan, despre care spune că a apărut brusc cu măsuri dure. „Dar eu întreb un singur lucru. Marcel Ciolacu a dat câteva argumente care sunt foarte pozitive. Adică în Statele Unite alea erau constatate creștere economică. Astea sunt rapoartele. Eu nu cred că Marcel Ciolacu și-a inventat o creștere economică. Eu cred că Marcel Ciolacu a primit datele de la instituțiile care calculează așa ceva. Dar și UE a zis că România era bine. Și dintr-o dată ne trezim. Vine Nicușor. Cu banane, cu blugi, cu vacanțe externe, cu vacanțe luxoase. Cu city break-uri. Pe la Paris, pe la Viena.”, conchide Hartmann. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Ion Cristoiu: Anca Dragu va fi premier, s-a decis din decembrie

Într-o ediție transmisă live de Gândul, Ion Cristoiu a afirmat că numirea Ancăi Dragu ca posibil prim-ministru nu este deloc întâmplătoare. Decizia ar face parte dintr-un plan stabilit încă din decembrie. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În emisiunea lui Marius Tucă, Ion Cristoiu a continuat să explice culisele numirii viitorului premier, aducând în discuție numele Ancăi Dragu și rolul pe care îl joacă „băieții din sistem”. Ion Cristoiu: „Păi unde lucrează Anca Dragu?” Cristoiu susține că planul referitor la „Anca Dragu premier” era deja stabilit cu mult înainte de actualele consultări. „Păi eu spun de vreo lună că era decisă. Păi unde lucrează Anca Dragu? Da. Ea e decisă din decembrie.”, afirmă Cristoiu. Discuția s-a dus apoi spre parcursul profesional al Ancăi Dragu. „Avem o persoană numită Anca Dragu. Ție îți spune ceva numele ăsta? Hai să o luăm așa. Ce era înainte? Nu știu, era pe la Cioloș, da? A fost președinta Senatului. A ajuns acolo unde?”, întreabă retoric publicistul. Ion Cristoiu: „E așa de greu să o aduci premier?” Cristoiu explică faptul că numirea Ancăi Dragu la Banca Națională a Republicii Moldova nu a fost deloc întâmplătoare. „Ea era în România, da? Și deodată este numită Guvernatoarea Bancii Naționale a Moldovei, da? Păi de ce ea și nu tu? E clar că ea a fost acolo trimisă de băieți ca reprezentanta băieților, da? Corect. Păi și dacă e reprezentanta băieților e așa de greu să o aduci aici premier?”, spune invitatul. „PNL a trecut la atac” La finalul discuției, Cristoiu remarcă reacția liberalilor în contextul apariției Ancăi Dragu ca posibilă variantă de prim-ministru. „Ce se întâmplă dacă nu mai e Bolojan prim-ministru? PNL a trecut la atac, a început să mormăie.”, concluzionează Ion Cristoiu. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Europa are o singură ȘANSĂ – să se alieze cu China” Dan Dungaciu: „Sper că în ROMÂNIA vor fi oameni suficient de lucizi ca să își asume rezultatul alegerilor” Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Călin Popescu Tăriceanu: România nu este singura țară în care partidele suveraniste au ajuns să reprezinte o pondere importantă
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al României, a comentat anularea alegerilor de anul trecut și ascensiunea partidelor suveraniste, povestind și reacțiile românilor din diaspora. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Fostul premier a revenit asupra subiectului anulării alegerilor din 2024. El consideră că România a făcut o excepție periculoasă față de alte țări europene. Tăriceanu: „Dacă ți-a pus etichetele astea, ești rezolvat. Niciuna nu s-a trezit cu anularea alegerilor” Tăriceanu a afirmat că fenomenul ascensiunii curentelor naționaliste și suveraniste nu este unic în România, dar reacția autorităților a fost fără precedent pe continent. „România nu este singura țară în care curentele naționaliste, suveraniste, etichetate foarte ușor, extremiste de dreapta, au ajuns să reprezinte o pondere importantă. Dar nici o altă țară, fie că e vorba de Olanda, unde au câștigat alegerile, fie că e vorba de Italia, pentru că Georgia Meloni era și ea etichetată în tot felul. La un moment dat, nu știu dacă ați observat, că sunt câteva etichete care merg împreună. Fascist, legionar, putinist. Dacă ți-a pus etichetele astea, ești rezolvat. Niciuna nu s-a trezit cu anularea alegerilor.”, spune Tăriceanu. Călin Popescu Tăriceanu: „Mi-a spus: Vedeți, nu ne mai lasă să votăm” Tăriceanu a relatat o întâmplare personală, petrecută în Germania, după anularea alegerilor din România „Eram, anul trecut, la sfârșitul anului, după alegerile anulate, în Germania. Și, bineînțeles, peste tot sunt comunități mari de români. La hotelul la care stăteam, stau de vorbă, într-o dimineață, cu femeia care făcea curat, care era româncă. Și am întrebat-o ce face, cum se descurcă. Mi-a spus că material e bine. Erau, cred că, din zona Mureș, Târgu Mureș. Și o întreb și în rest. Și zicea: în rest, sunt supărată. Dar de ce sunteți supărată? Păi zice, vedeți, nu ne mai lasă să votăm. Și am întrebat-o cum. Mi s-a părut foarte interesantă remarca. Adică, cum nu vă mai lasă să votați? Ne-au anulat votul.”, povestește fostul premier. Încotro ne îndreptăm În continuarea poveștii, Tăriceanu a vorbit și despre discuțiile avute în țară, cu șoferi de taxi care îi cereau părerea despre anularea alegerilor și viitorul politic. „Pe mine m-a frapat, pentru că nu vă spun când veneam la aeroport și luam șoferul de taxi, care mă provoca, bineînțeles, recunoscându-mă. Ce părere aveți? Căutau să-și verifice ipotezele de lucru, să le spun așa. Pe mine lucrul ăsta m-a frapat foarte mult și m-a făcut să mă gândesc foarte serios încotro ne îndreptăm sau încotro se îndreaptă democrația de la noi.”, a concluzionat Tăriceanu. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Călin Popescu Tăriceanu: Dacă aș fi fost președinte, m-aș fi dus prima dată la Bruxelles, nu în Ucraina și Rep. Moldova
Într-o ediție transmisă live de Gândul, Călin Popescu Tăriceanu, fost premier al României, a criticat lipsa de experiență și de viziune a actualului președinte al României. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În opinia sa, imaginea șefului statului este greșit înțeleasă de mulți români, dar și de consilierii de la Cotroceni. Tăriceanu a punctat că președintele nu este „părintele națiunii”. Tăriceanu: „Nu știu câtă cultură politică are” Tăriceanu a pus la îndoială nivelul de experiență și cunoștințele politice ale actualului președinte. A explicat care este, de fapt, menirea reală a unui șef de stat în România, conform Constituției. „Actualul președinte bănuiesc că nu are o experiență, adică nu bănuiesc, știu bine, nu are experiență politică. Nu știu câtă cultură politică are. Nu știu dacă cunoaște care sunt cu adevărat responsabilitățile de președinte și atribuțiile. Dar are consilieri în jurul lui. La noi se face o greșeală de foarte multă vreme. Președintele este văzut ca un fel de părinte al națiunii. El nu este așa în Constituție. El are un rol foarte bine definit. Și anume rolul de mediator între puterile statului sau între stat și cetățeni și societate. Ei bine, niciuna din aceste atribuții președintele nu văd să și le exercite.”, afirmă Tăriceanu. Călin Popescu Tăriceanu: „Eu, dacă aș fi fost președinte, primul lucru, m-aș fi dus la Bruxelles” Tăriceanu a comentat și alegerea recentă a președintelui de a se întâlni cu lideri regionali, precum Volodimir Zelenski sau Maia Sandu. În opinia sa, prima vizită oficială ar fi trebuit să fie la Bruxelles. „În loc să se fi dus cu mare voioșie la Chișinău. Nu spun, și eu, inima mea, cum să spun, este alături de Moldova. De Basarabia. Mi-aș dori să văd România reîntregită. Sigur că sunt și eu unul din cei care sunt alături de suferințele pe care le îndură Ucraina. Nu aș vrea, sub nicio formă, pentru că am copii, să văd conflictul din Ucraina degenerând într-un război în care să fim și noi angrenați. Nu știu însă dacă primele, cele mai importante puncte pe agenda politică actualului președinte erau Ucraina, întâlnirea cu Zelenski și cu Maia Sandu. Eu, dacă aș fi fost președinte, primul lucru, m-aș fi dus la Bruxelles. Mai ales că situația economică este cum este. Situația politică, eu nu cred că ăia nu sunt informați ca să știe ce s-a întâmplat. Și să încerc să leg niște punți, să dau niște asigurări, că totuși România va merge pe un drum corect. Ăsta e primul lucru.”, spune el. Președintele trebuie să fie al tuturor românilor În încheiere, Tăriceanu a reamintit că șeful statului este ales de o majoritate simplă, dar are obligația de a se comporta ca reprezentant al întregii societăți. „Președintele este ales de jumate din populație sau jumate plus unu, dar e în final președintele tuturor românilor. Președintele ar fi avut rolul și are în continuare posibilitatea asta, să arate că este președintele tuturor românilor.”, conchide fostul prim-ministru. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Mirel Palada: Nicușor Dan reprezintă chintesența societății românești

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, sociologul Mirel Palada a comentat alegerea lui Nicușor Dan în funcția de președinte al României, susținând că acest rezultat reflectă în mod direct valorile societății românești în acest moment. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Palada: „Românii merită tot ce e mai bun” Discuția dintre Mirel Palada și Marius Tucă a pornit de la o expresie recurentă a sociologului: „Românii merită tot ce e mai bun”. În opinia lui Palada, alegerea lui Nicușor Dan nu este un accident, ci un rezultat firesc al contextului social actual. „Nicușor Dan reprezintă chintesența societății românești”, a declarat Mirel Palada, adăugând, cu un ton ironic, că realitatea însăși a făcut acest „salt” de la Primăria Capitalei la Președinție: „Dacă nu știai, Nicușor Dan e președintele României. Deci românii merită tot ce e mai bun.” Mesaj pentru alegătorii din București Întrebat de gazda emisiunii ce mesaj ar avea pentru bucureștenii care l-au susținut pe Nicușor Dan în alegerile pentru Primăria Generală și în referendumul aferent, Mirel Palada le-a făcut trei urări diferite alegătorilor, în funcție de care dintre următoarele categorii aparțin: Pentru cei care l-au votat pe Nicușor Dan: „Să vă fie de bine, să vă stea în gât, că din cauza voastră am ajuns să suferim cu toții în București și în România.” Pentru cei care au votat împotriva lui: „Felicitări, pentru că reprezentați o parte normală, firească a societății românești.” Chiar și pentru cei care nu au votat: „Niște mici și o bere. Să fie sănătoși și dânșii.” Prin aceste declarații, Palada a evidențiat percepția unei polarizări sociale și electorale în jurul actualului președinte. O radiografie a societății Sociologul discută responsabilitatea alegătorilor, cât și implicațiile votului asupra vieții cotidiene și asupra direcției generale a societății. Tonul său este ironic și vădit nemulțumit de rezultatul alegerilor. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
H. D. Hartmann: Înainte de interzicerea lui Georgescu, au existat 4 întâlniri între el și americani

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii Marius Tucă Show, analistul H.D. Hartmann a relatat faptul că, înainte de decizia Curții Constituționale care a împiedicat candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale, acesta a avut patru întâlniri cu reprezentanți americani în România. Potrivit afirmațiilor lui Hartmann, în urma acestor discuții, interlocutorii americani nu au fost convinși să acorde sprijin pentru candidatura lui Georgescu. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Întâlniri repetate, fără sprijin concret H.D. Hartmann a precizat că, în lunile premergătoare alegerilor prezidențiale, înainte ca decizia Curții Constituționale să împiedice candidatura lui Călin Georgescu, au avut loc patru întâlniri între acesta și reprezentanți americani, desfășurate pe teritoriul României. „Au existat patru întâlniri între americani și Călin Georgescu pe teritoriul României. Și exact același lucru mi s-a spus: nu a convins”, a declarat Hartmann. Analistul a adăugat că mesajul transmis în mod constant a fost acela că partea americană nu a identificat suficiente motive pentru a susține candidatura lui Georgescu, în condițiile în care sprijinul extern necesită alocarea unor resurse considerabile. Grupul din Elveția și mecanismele de dezinformare În cadrul aceleiași discuții, H.D. Hartmann a readus în atenție și activitatea unui așa-numit „grup din Elveția”, despre care în trecut existau speculații legate de posibile legături externe. Hartmann a afirmat că, în urma unor analize personale, a concluzionat că grupul nu era coordonat de actori străini, ci ar fi avut legături cu un serviciu român de informații. „Acel grup reușise la un moment dat un fel de autonomie comunicațională. Ce-mi spuneau ei mie luni, marți apărea în diverse instrumente media ale României”, a relatat analistul. Acesta a adăugat că în spațiul public au circulat informații neconfirmate privind presupuse legături ale grupului cu familia președintelui american, informații pe care le-a descris drept dezinformări. Comparație cu alte situații internaționale H.D. Hartmann a făcut o comparație între cazul lui Călin Georgescu și cel al unui candidat polonez care ar fi reușit să atragă sprijinul administrației americane. „Față de candidatul polonez, care a și câștigat alegerile și care a fost invitat în Biroul Oval la președintele SUA, în cazul lui Georgescu acest sprijin nu a existat”, a menționat Hartmann. El a subliniat diferența de abordare și de percepție din partea partenerilor internaționali în ceea ce privește diverși candidați politici. Ramona Turcu a absolvit Facultătea de Jurnalism și Științele Comunicării, din cadrul Universității București în 2024. Și-a început parcursul în presă ca redactor TV pentru Aleph News. Din … vezi toate articolele
Sorina Matei: Europa are propriul sistem de propagandă tip USAID

Într-o emisiune transmisă live de Gândul, Sorina Matei a vorbit despre un mecanism complex de influențare a presei europene, finanțat de Uniunea Europeană și comparabil cu fosta agenție americană USAID. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. În cadrul discuției cu Marius Tucă, Sorina Matei a făcut o paralelă între modelul american USAID, recent închis de administrația Trump, și un sistem european pe care îl consideră similar. Sorina Matei: „Aici este cumva varianta europeană a USAID” Jurnalista susține că aceste mecanisme de finanțare sunt foarte bine camuflate, dar servesc unor scopuri clare de propagandă. „Aici este cumva varianta europeană a USAID. Să nu uităm că asta s-a întâmplat în ultimele luni și pe teritoriul statului american, când Elon Musk a tăiat 8,3 miliarde de dolari, cheltuieli nejustificate, și practic s-a desființat USAID, care la fel, prin Departamentul de Stat, era un instrument prin care se promovau, în principal, politicile woke ale Partidului Democrat din Statele Unite, iar decizia președintelui Donald Trump a fost că USAID… Europa are propriul sistem. Sunt zeci de milioane, sute de milioane pentru propagandă. Zeci de milioane, sute de milioane, eu cred că se ajunge la nivelul miliardului la ce a descoperit Thomas Fazi. El are și niște concluzii la acest raport, prin care arată că acest sistem nu susține pluralismul și independența presei, ci urmărește, în mod sistematic, să modeleze relatările publice și să promoveze un mediu al mediei, al presei, aliniat intereselor Uniunii Europene.”, spune aceasta. Se estompează granița dintre jurnalism și propagandă Potrivit invitatei, raportul jurnalistului Thomas Fazi descrie un sistem european de finanțare divizat și ascuns. „Finanțarea, spune el, se realizează prin intermediul mai multor linii bugetare și programe adesea suprapuse și sunt difuzate printr-un labirint de site-uri, platforme, televiziuni, fiecare prezentând informațiile în formate diferite, cu o terminologie inconsecventă și seturi de date… Dar justificarea Uniunii Europene, Marius, este că susține jurnalismul. Iar exact asta demontează Thomas Fazi. Pentru că el susține că această practică, pe care o și demonstrează, estompează și mai mult granița dintre informația publică și promovarea politică. Constatările, spune el, că mă uit în acest raport, arată că sănătatea democratică a Uniunii Europene se confundă cu o amenințare gravă și în creștere, pentru că aceste dependențe financiare pe care în acest moment le are o parte din media din România și media europene, încurajează conformitatea narativă și promovează un ecosistem în care vocile dividente sunt marginalizate.”, a conchis jurnalista. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Adrian Severin: Doar nebunii întrerup un dialog între SUA și Rusia, fără dialog ne ducem către un dezastru
Într-o emisiune transmisă live de Gândul, Adrian Severin a vorbit despre negocierile SUA-Iran și dialogul dintre Trump și Putin, care a avut loc astăzi. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Adrian Severin a analizat, în emisiunea „Marius Tucă Show”, cele mai recente evoluții din politica externă americană. Iranul e dispus să negocieze Invitatul explică faptul că Iranul este pregătit pentru un acord real, dar există o linie roșie legată de onoarea națională și dreptul la îmbogățirea uraniului. „Păi da, decizia, sigur, această negociere între SUA și Iran este foarte importantă. SUA are și de suportat presiunile guvernului Netanyahu, care este din punctul ăsta de vedere intransigent și guvernul Netanyahu are sprijin intern din partea unor comunități americane. Din câte știu, Iranul este dispus să negocieze absolut toate chestiunile sensibile ale acestui acord nuclear, așa numit, dar are un singur punct în care, mă rog, este în joc și onoarea și imaginea lui, și anume acela în care America cere, președintele Trump cere, ca Iranul să renunțe la orice fel de îmbogățire a uraniului.”, afirmă Severin. Severin: „Există dialog între președintele Statelor Unite și președintele Rusiei” Întrebat de Marius Tucă dacă Donald Trump este „putinist”, invitatul răspunde ironic. „Da, eu am și trecut peste partea aceea, pentru că am fost tulburat de ea. Deja atâția putiniști, când te întorci mai dai de unul, mai dai de altul. Nu se mai poate cu atâția putiniști. Nu se mai poate trăi, practic. În primul rând spune un lucru esențial și ăsta este benefic, este o veste bună totuși, deși nu e o noutate. Există dialog între președintele Statelor Unite și președintele Rusiei, dacă vreți și așa o chestiune de istorie. Sunt cei doi rivali strategici din timpul Războiului Rece. Sunt urmașii celor două mari state, care au fost aliate în cel de-Al Doilea Război Mondial.”, spune Severin. Adrian Severin: „Numai nebunii întrerup un asemenea dialog” Invitatul este de părere că un dialog între Trump și Putin este esențial pentru întreg globul. „Au ajuns formal adversari. Zic formal, pentru că adversarii ăștia s-au înțeles foarte bine în toată perioada Războiului Rece. Și de aceea eu am ajuns să numesc perioada o pace rece și nu un război rece. Și iată că acum găsesc din nou o cale de dialog, ceea ce ne spune că sunt elemente obiective. Adică acest dialog nu ține doar de dorință. Dialogul nu numai că, iată, continuă. În ciuda tuturor celor întâmplate, el continuă. Pentru că sunt argumente obiective în favoarea unui asemenea dialog. Nu e vorba despre dorința unei persoane sau altei persoane. Sigur, aceste persoane pot să facă din dialogul obligatoriu un mare succes sau să-l mențină la foc mic. Dar, în orice caz, numai nebunii întrerup un asemenea dialog. Pentru că fără el chiar ne ducem spre un dezastru global. Și când spun dezastru global, nu exagerez de fel, pentru că Rusia este probabil cea mai mare posesoare de armament nuclear.”, avertizează Severin. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele
Ion Cristoiu: Spre deosebire de AUR, în Polonia, partidul suveranist este unul majoritar

Într-o emisiune transmisă live de Gândul, Ion Cristoiu a explicat de ce victoria lui Nicușor Dan și scorul lui George Simion nu pot fi comparate cu alegerile recente din Polonia. Urmărește aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Publicistul Ion Cristoiu a analizat în detaliu diferențele dintre contextul politic din România și cel din Polonia, explicând de ce partidul AUR nu poate fi pus în oglindă cu Lege și Justiție (PiS). Nu are nicio legătură cu România Ion Cristoiu a început prin a demonta comparațiile făcute între alegerile din România și cele din Polonia. „Cele două nu se compară. Nu are nicio legătură cu România. În România a fost o aventură unde George Simion, mă și miră că a intrat în turul doi la scorul ăla. Acolo a fost alegeri, alegeri dincolo de el. Pentru că partidul ăla, Lege și Justiție, e din 2011, era la guvernare președintele în exercițiu. Acolo disputa nu a fost ca la noi.”, afirmă Cristoiu. Ion Cristoiu: „Lege și Justiție este un partid de viață” În continuare, scriitorul subliniază că PiS este un partid matur, cu experiență în guvernare și cu o bază electorală importantă. „Și aici este o mare problemă: AUR. Deci Lege și Justiție este un partid de viață. Acolo prezența și scorul, diferența, nu s-a avut cauza neuropeană sau cu rușii. Au avut cauza niște chestiuni care țin de bătălie. Este o Polonie mai ales tradițională și mai ales asta dinspre est și cealaltă, mai modernă, a avut o bătălie în legătură cu avorturile.”, explică publicistul. E o raportare nefirească la AUR Cristoiu consideră că AUR este privit de unii analiști din România într-un mod forțat, printr-o comparație nejustificată cu partidele conservatoare solide din Europa de Est. „E o raportare nefirească la AUR pentru că acolo s-a mai întâmplat un lucru. Alegerile parlamentare au adus pe primul loc partidul Lege și Ordine. Și atunci au inventat un partid de gen Macron care a luat mult de la Lege și Justiție. La ora actuală, spre deosebire de AUR, acolo este chiar un partid majoritar în parlament. Iar acolo a fost și un vot de nemulțumire chiar a electoratului lui Tusk față de ce au făcut ei.”, conchide Cristoiu. Alexandra Anton a studiat Topografie și Cartografie la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și a absolvit cursurile de masterat în domeniul geomatică. În prezent, studiază Română-Spaniolă … vezi toate articolele