Nicușor Dan, întâlnire cu Rutte și Nawrocki înaintea Summitului B9: Țările de pe Flancul Estic își asumă deja mai multă responsabilitate
„Deschidem Summitul B9 de la București cu o întâlnire de coordonare alături de Secretarul General al NATO, Mark Rutte, și de președintele polonez, Karol Nawrocki. Formatul B9 aduce valoare adăugată pentru securitatea Alianței în ansamblul său, iar Summitul nostru, care începe mâine, își propune să aducă o contribuție concretă la succesul Summitului NATO de la Ankara”, se arată în mesajul publicat pe X de președintele Nicușor Dan. Pe agenda discuțiilor s-a aflat creșterea cheltuielilor destinate apărării asumate de Alianță la summitul de la Haga de anul trecut, dar și continuarea sprijinului față de Ucraina. Nicușor Dan a subliniat că statele din estul Europei își asumă din ce în ce mai multă responsabilitate în apărare colectivă și a evidențiat importanța strategică a Mării Negre. „Țările de pe Flancul Estic își asumă deja o responsabilitate mai mare pentru apărarea europeană și am subliniat importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea regională și euroatlantică și necesitatea unor acțiuni mai decisive pentru a contracara comportamentul asertiv al Rusiei”, transmite liderul de la București. Reuniunea de miercuri va fi co-prezidată de șeful statului român și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki și vor participa Secretarul General NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, dar și reprezentanți ai Statelor Unite, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei.
Radoslaw Sikorski: Polonia trebuie să pregătească un plan B în contextul amenințării lui Trump privind ieșirea din NATO
Ministrul de externe Radoslaw Sikorski a spus într-o declarație că remarcile președintelui SUA, Donald Trump, din această săptămână despre luarea în considerare a unei ieșiri din alianța de securitate ar trebui luate în serios, scrie Strypes.com. „Ar trebui să tratăm (retragerea SUA din NATO) ca pe un scenariu posibil și să o luăm în serios — noi, în Polonia, mai ales pe flancul estic, și toți, din întreg spectrul politic”, a spus Sikorski pe X. Polonia are nevoie de diferite „polițe de asigurare” în loc să se bazeze în întregime pe NATO, a spus el fără a detalia cum ar arăta o abordare diferită a alianței. Țara „trebuie să ia în considerare alternative”, a adăugat. „Desigur, NATO este piatra de temelie a securității noastre”, a spus Sikorski. „Desigur, vrem să fim un aliat bun și loial al Statelor Unite, dar nu putem pretinde că președintele SUA nu spune ceea ce spune.” Trump a zguduit în această săptămână aliații sugerând că SUA s-ar putea retrage din alianța pe care a fondat-o în urmă cu aproape 80 de ani pentru a contracara Uniunea Sovietică. Trump a invocat frustrarea sa față de Europa din cauza a ceea ce consideră a fi lipsa de sprijin pentru războiul de o lună dintre SUA și Israel împotriva Iranului. Secretarul NATO se va întâlni cu Trump Săptămâna viitoare, secretarul general al NATO, Mark Rutte, se va deplasa la Washington pentru o întâlnire cu Trump. Deși vizita, relatată pentru prima dată de The Wall Street Journal, a fost planificată anterior, comentariile lui Trump despre apartenența SUA la alianță sunt probabil să fie pe agendă. Secretarul de stat Marco Rubio a atras, de asemenea, atenția în această săptămână când a criticat țări precum Spania pentru refuzul de a permite accesul SUA la bazele și spațiul său aerian pentru operațiuni legate de Iran. Relația dintre SUA și Europa ar trebui reevaluată după conflictul cu Iranul, a spus Rubio. Pentru Polonia, dezvoltarea unor legături militare mai strânse cu Statele Unite a fost de mult timp o prioritate de top. De-a lungul anilor, Varșovia a crescut achizițiile de echipamente militare produse în SUA, investind totodată în infrastructura utilizată de forțele americane în țară. Polonia este, de asemenea, printre cele mai mari state din NATO în ceea ce privește cheltuielile de apărare pe cap de locuitor, ceea ce a ajutat țara să câștige bunăvoința administrației Trump. În timpul unei întâlniri din septembrie la Casa Albă cu președintele polonez Karol Nawrocki, Trump a spus că este deschis ideii de a desfășura mai multe trupe în țară. „Vom trimite mai multe acolo dacă vor”, a spus Trump, adăugând: „Suntem alături de Polonia până la capăt și vom ajuta Polonia să se protejeze.”
Ministrul Apărării, discuții cu Secretarul General al NATO la München: România, pilon de stabilitate pe Flancul Estic
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a transmis duminică, după participarea la Conferința de Securitate de la München că România își întărește rolul în cadrul NATO. Radu Miruţă a purtat în weekend discuții cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu omologi din mai multe state, precum și cu reprezentanți ai industriei de apărare. „Lumea se schimbă rapid, iar România trebuie să fie printre cei care influențează această schimbare, nu printre cei care o privesc de pe margine”, a declarat Miruță pe Facebook. Conform celor spuse, întâlnirea ministrului Apărării cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost una importantă. „A fost un dialog direct, aplicat, concentrat exclusiv pe poziția și interesele noastre într-un context de securitate tot mai complicat. Am discutat clar despre întărirea Flancului Estic și despre rolul esențial al României în această arhitectură.”, a transmis Miruță. Ministrul a afirmat că discuțiile au fost și despre Flancul Estic, ce include segmentul de la Marea Baltică până la Marea Neagră, dar și contribuțiile pentru susținerea acestuia. „Am discutat fără echivoc despre ceea ce cred: Flancul Estic înseamnă întregul segment de la Marea Baltică la Marea Neagră, iar resursele trebuie distribuite echilibrat pe toată această axă strategică. România trebuie privită ca un pilon central în regiunea Mării Negre.”, a spus ministrul. În cadrul deplasării sale la München, discuțiile cu oficialii europene au fost „directe și orientate spre acțiune”, a declarat Radu Miruță. „Europa își consolidează forța, NATO rămâne pilonul central al securității noastre, dar nimic nu este automat sau garantat. Stabilitatea și prosperitatea se construiesc prin decizii asumate, prin claritate și prin capacitatea de a acționa la timp.” „Realitatea este simplă: fie că vorbim despre amenințări convenționale sau despre războiul hibrid, vechile reflexe nu mai sunt suficiente. România trebuie să fie mai puternică, mai pregătită și mai prezentă în deciziile care îi definesc securitatea. Avem parteneri puternici. Avem argumente solide. Și avem responsabilitatea de a transforma această poziție într-un avantaj strategic pentru România.”, a adăugat Miruță.
La München , Maia Sandu s-a întâlnit, până acum, cu Marco Rubio, Mark Rutte, directorul BND și premierul Suediei. Nicușor Dan a preferat să nu meargă teleleu prin lume și a rămas acasă
Odată întors de la Consiliul European din Belgia, preșdintele României Nicușor Dan a spus pas întâlnirii celor aproape 50 de lideri de stat şi de guvern la nivel internaţional. În schimb, a fost prezentă perşdinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Nu numai că s-a întâlnit deja cu câţiva lideri importanţi, dar Maia Sandu va participa la un panel de discuții dedicat prevenirii și combaterii amenințărilor hibride, alături de prim-ministrul Regatului Suediei, Ulf Kristersson, președintele Serviciului Federal de Informații al Republicii Federale Germania, Martin Jäger, și președintele Comitetului Militar al NATO, Giuseppe Cavo Dragone. Preşedinta Republicii Moldova va avea întrevederi bilaterale cu mai mulți omologi și oficiali de rang înalt, în cadrul cărora vor fi abordate subiecte ce țin de situația regională, cooperarea în domeniul securității și sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană a Republicii Moldova, precum și pentru eforturile țării noastre de a crește reziliența. Conferința de Securitate de la München are loc în perioada 13-14 februarie şi este unul dintre cele mai importante forumuri internaționale dedicate securității globale. Evenimentul va reuni aproape 50 de șefi de stat și de guvern, precum și lideri ai principalelor organizații internaționale. Printre înalții oficiali care și-au confirmat prezența se numără președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz, președintele Franței, Emmanuel Macron, premierul Poloniei, Donald Tusk, președintele Ucrainei Volodymyr Zelenskyy, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, precum și președinta Băncii Europene de Investiții, Nadia Calviño. Agenda reuniunii include discuții privind instabilitatea globală, provocările cu care se confruntă ordinea internațională bazată pe reguli, securitatea și apărarea europeană, viitorul relației transatlantice, revitalizarea multilateralismului, conflictele regionale și implicațiile de securitate ale progreselor tehnologice. Din păcate, România nu va fi prezentă din cauză că preşedintele Nicuşor Dan a decis iar să nu „umble teleleu prin lume” şi a rămas acasă unde, probabil, sărbătoreşte Sf. Valentin alături consoarta sa, Mirabela Grădinaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele absent. Fostul șef al spionilor condamnă politica externă dusă de Nicușor Dan: „Este o inadecvare profundă la funcție/Un «mers teleleu» într-o funcție care cere luciditate, ritm și autoritate” Ce a spus Nicușor Dan despre afirmația că „nu umblă teleleu prin lume”, după refuzul de a merge la Davos. „Înseamnă să nu mai facem lucruri de formă”
Secretarul General al NATO se va adresa parlamentului ucrainean în vizita sa la Kiev
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să efectueze o vizită la Kiev, unde va susține un discurs în fața Radei Supreme a Ucrainei, marți, pe 3 februarie. A 15-a sesiune a parlamentului ucrainean include mai multe puncte importante pe agendă, printre care și un discurs al lui Mark Rutte, scrie European Pravda. „Mâine, secretarul general al NATO, Mark Rutte, va vorbi în Rada Supremă a Ucrainei”, a declarat deputatul ucrainean, Oleksii Honcharenko. „Va avea loc deschiderea, un discurs al secretarului general al NATO și o serie de chestiuni procedurale”, a declarat Yaroslav Zhelezniak, tot deputat ucrainean. Până în prezent, nu există un anunț oficial privind vizita lui Mark Rutte în capitala Ucrainei. Pe 26 ianuarie, Rutte a îndemnat Uniunea Europeană să renunțe la regula „cumpără arme europene” în achizițiile de arme pentru Ucraina. De asemenea, el a cerut țărilor UE care „stau pe grămezi mari de interceptoare” să transfere aceste rachete către Ucraina.
Care este principalul obstacol în calea păcii din Ucraina? Răspunsul șefului NATO
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost întrebat de jurnaliștii de la publicația germană Bild care este principalul obstacol în calea obținerii păcii din Ucraina. Răspunsul său a fost unul tranșant. „Motivul este Putin. El este dispus să sacrifice 1,1 milioane de oameni din propriul popor. Și anul acesta a înregistrat progrese foarte mici – câștiguri teritoriale minime, mai puțin de 1% din teritoriul ucrainean comparativ cu începutul anului. Și pentru asta, conform estimărilor noastre, până la 1,1 milioane de oameni au fost uciși sau răniți de partea rușilor. Este teribil. Dar aceasta este situația cu care ne confruntăm”, a fost răspunsul lui Rutte, întrebat de ce este dificil să se pună capăt războiului. El a adăugat că președintele american Donald Trump, care a preluat funcția în ianuarie și a cărui venire a fost asociată cu mari speranțe pentru încheierea războiului, „este absolut dedicat acestei probleme”. „El se concentrează pe încheierea acestui război. El este singurul care a reușit să-l aducă pe Putin la masa negocierilor – și singurul care îl poate forța în cele din urmă să facă pace”, a mai spus șeful NATO, într-un interviu pentru Bild. În plus, Rutte consideră că nu se va întâmpla ca Washingtonul să oprească sprijinul pentru Kiev. „Nu cred deloc că se va întâmpla asta. În momentul de față, schimbul de informații și livrările de arme către Ucraina continuă. La Haga, am avut această importantă realizare în politica externă din partea președintelui Trump: obiectivul de 5% pentru cheltuielile de apărare și angajamentul de a menține Ucraina puternică. Numai pentru acest an, am planificat livrări în valoare de 5 miliarde de dolari către Ucraina. (…) Așadar, situația este bună”, a conchis Rutte.
Mark Rutte exclude vetoul Rusiei privind aderarea Ucrainei la NATO
Mark Rutte, secretarul general al NATO, a spus miercuri că Rusia nu poate opri Ucraina din drumul spre alianța NATO. Reacția oficialului a venit după o propunere de pace prezentată de Moscova și Washington, care ar fi scos Ucraina definitiv din planul de aderare, scrie Politico. „Rusia nu are nici drept de vot, nici drept de veto asupra cine poate fi membru al NATO”, a spus Rutte într-un interviu pentru El País și RND. El a precizat că Tratatul de la Washington, baza alianței, „permite oricărei țări din zona euro-atlantică să adere”. Rutte a făcut aceste declarații după anunțul legat de planul inițial de 28 de puncte, elaborat sub coordonare americană, care urmărea o încheiere a conflictului de proporții mari din Ucraina. Documentul a fost schimbat ulterior într-o variantă de 19 puncte, cu prevederi mai puțin favorabile Moscovei. Propunerea venită din partea unor state europene a eliminat ideea interzicerii aderării Ucrainei. Oficialul a mai declarat că are o opinie pozitivă despre președintele american Donald Trump. „Îmi place tipul”, a spus el. Deși aliații NATO nu au emis o invitație imediată pentru Kiev, aceștia au afirmat anul trecut că parcursul Ucrainei spre NATO este „ireversibil”. Secretarul general al alianței a admis că mai mulți „aliați… se opun în prezent aderării Ucrainei”. Rutte a mai explicat că actuala propunere de pace, apărută după discuții la Geneva, oferă o „bază bună pentru discuții ulterioare”. Totuși, orice acord va necesita o „discuție separată, paralelă” cu NATO „pe anumite probleme”. El a mai precizat că alianța va furniza Ucrainei arme în valoare de 5 miliarde de dolari, printr-un program al NATO în care statele europene achiziționează echipamente americane pentru Kiev „până la sfârșitul acestui an”.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, miercuri și joi la București
Potrivit Administrației Prezidențiale, șeful statului va avea discuții tête-à-tête cu secretarul general al NATO miercuri, de la ora 13.30. Apoi, vor avea convorbiri oficiale, urmate de un dineu și declarații de presă. Pe agenda discuțiilor președintelui Nicușor Dan cu Secretarul General al NATO se vor afla amenințările cu care se confruntă Alianța Nord-Atlantică, în special Flancul Estic, precum și modalitățile de creștere a securității României și a capacității colective de apărare și descurajare. De la ora 16.30, Mark Rutte va fi primit de premierul Ilie Bolojan. Secretarul general al NATO se va mai întâlni cu președintele Senatului, Mircea Abrudean, cu președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, și cu alți oficiali. În timpul șederii sale în România, Rutte va participa la Forumul NATO pentru Industria de Apărare / NATO-Industry Forum, unde va vorbi despre importanța creșterii producției de apărare și despre valoarea unor legături mai strânse cu industria. De asemenea, Rutte se va întâlni și cu studenții de la Universitatea din București.
Mark Rutte, secretarul general NATO, se întâlnește cu Donald Trump pentru sprijinul Ucrainei și pace în regiune
Potrivit sursei, întâlnirea va avea loc pe 22 octombrie și va aborda „diverse aspecte legate de sprijinul NATO pentru Ucraina”. De asemenea, discuțiile vor include și „eforturile SUA de a obține o pace durabilă” în contextul conflictului din Ucraina, precizează oficialul. Vizita lui Mark Rutte survine în contextul întârzierilor în pregătirea întâlnirii planificate între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin, care urma să aibă loc la Budapesta. Conform rapoartelor anterioare, Rusia a respins public propunerea de a înceta ostilitățile și de a începe negocierile de pace, inițiativă susținută de Trump. Neoficial, Moscova și-a reiterat cererile maximaliste după convorbirea telefonică dintre Vladimir Putin și Donald Trump, desfășurată pe 17 octombrie. Principalele solicitări includ controlul complet asupra regiunii Donbas și interzicerea desfășurării trupelor NATO în Ucraina în cadrul unui eventual acord postbelic. În acest context, vizita lui Mark Rutte în Statele Unite subliniază importanța menținerii sprijinului NATO pentru Ucraina și a coordonării cu Washingtonul în vederea găsirii unei soluții pașnice în regiune. Oficialii NATO au subliniat că discuțiile vor fi esențiale pentru consolidarea cooperării transatlantice și pentru evaluarea modului în care Alianța poate susține mai eficient Ucraina în fața presiunilor Rusiei. Experții militari și diplomați internaționali consideră că întâlnirea dintre Rutte și Trump poate influența atât politica NATO față de Ucraina, cât și dinamica negocierilor de pace.
Mark Rutte: NATO nu ar trebui să ia rușii prea în serios
„Să avem încredere în armata noastră”, a declarat Rutte într-o conferință de presă după o întâlnire cu miniștrii apărării din NATO la Bruxelles. „Să nu îi luăm pe ruși prea în serios”. Comentariile lui Rutte vin pe fondul tensiunilor crescânde dintre NATO și Moscova, alimentate de incursiunile aeriene rusești în spațiul aerian aliat, precum și de escaladarea activităților de sabotaj și a atacurilor cibernetice. Rutte a subliniat că țările NATO sunt „de 25 de ori mai mari decât Rusia” din punct de vedere economic. Referindu-se la recentele incursiuni aeriene, secretarul general a menționat că este dificil să se stabilească dacă acestea au fost intenționate sau nu, potrivit The Kyiv Independent. „Suntem atât de mult mai puternici decât rușii încât nu avem nevoie să le doborâm avioanele când intră în spațiul nostru aerian”, a adăugat el. În septembrie, forțele poloneze au doborât mai multe drone rusești care au intrat pe teritoriul Poloniei. Câteva zile mai târziu, o dronă rusească a încălcat spațiul aerian al României. Trei avioane de vânătoare rusești MiG-31 au intrat, de asemenea, în spațiul aerian estonian deasupra Golfului Finlandei timp de 12 minute pe 19 septembrie, determinând țara baltică să invoce consultările în temeiul articolului 4 din Tratatul NATO. Observarea unor drone suspecte a perturbat, de asemenea, operațiunile aeroportuare din Germania, Norvegia și Danemarca în ultimele săptămâni.