Meta investește sute de miliarde în centre de date uriașe pentru AI, dar consumă apa planetei. Cum ajunge Mark Zuckerberg să coalizeze cu schimbările climatice
Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, a anunțat că are planuri ambițioase de a construi mai mule centre de date gigantice, menite să susțină dezvoltarea inteligenței artificiale. CEO-ul a declarat că investiția va ajunge la „sute de miliarde de dolari”, cu scopul final de a atinge nivelul de superinteligență, un concept asociat cu inteligența artificială generală (AGI), capabilă să egaleze abilitățile umane în mai multe domenii, scrie Engadget. Primul centru, denumit Prometheus, va fi inaugurat anul viitor în Ohio, iar următorul, Hyperion, aproape de dimensiunea Manhattanului, ar putea ajunge la o capacitate de până la 5GW în câțiva ani. Aceste campusuri vor fi printre cele mai mari din lume, depășind cu mult centrele actuale, care generează doar câteva sute de megawați. Meta și-a consolidat echipa Superintelligence Labs, recrutând specialiști de la OpenAI, DeepMind și alte companii de top în domeniu, sub coordonarea lui Alexandr Wang, cofondatorul Scale AI. Impact major asupra resurselor de apă, iar Meta poartă toată vina Însă aceste mega-proiecte nu vin fără consecințe. Centrele de date sunt mari consumatoare nu doar de energie, ci și de apă, necesară pentru răcirea echipamentelor. Un material publicat pe The New York Times arată cum un centru Meta din estul orașului Atlanta a afectat grav fântânile locale și a dus la creșterea prețurilor la apă, cu riscul ca până în 2030 să apară penurii și raționalizări. În regiune, tariful apei ar urma să crească cu 33% în următorii doi ani. În mod obișnuit, un centru de date consumă circa 500.000 de galoane de apă pe zi, dar complexele AI planificate de Meta ar putea avea nevoie de milioane de galoane zilnic. În Newton County, autoritățile au primit cereri de permise pentru până la șase milioane de galoane pe zi – mai mult decât consumul zilnic al întregului județ. „Ceea ce nu înțeleg centrele de date este că epuizează resursa comunității”, a avertizat Mike Hopkins, directorul Autorității de Apă și Canalizare Newton County. Criză iminentă în mai multe state americane Fenomenul nu este izolat. În Texas, Arizona, Louisiana și Colorado, concentrarea centrelor de date pune presiune pe rezervele locale de apă. În Phoenix, spre exemplu, dezvoltatorii imobiliari au fost nevoiți să oprească proiectele de construcții din cauza secetei agravate de consumul acestor complexe. În timp ce Meta se pregătește să deschidă centre uriașe pentru a susține viitorul AI, comunitățile locale se confruntă cu riscul de a rămâne fără una dintre cele mai vitale resurse. Experții atrag atenția că, fără reglementări stricte, ambițiile tehnologice ar putea alimenta crize sociale și ecologice.
Zuckerberg ajunge în instanță cu Meta pentru a evita separarea de WhatsApp și Instagram
Meta, compania fondată de Mark Zuckerberg, intră într-o confruntare juridică istorică cu autoritățile americane, într-un proces care ar putea redefini regulile pieței rețelelor sociale. După ani de investigații și încercări legislative, Comisia Federală pentru Comerț (FTC) din SUA va încerca începând cu 14 aprilie să demonstreze că achizițiile Instagram și WhatsApp, realizate în 2012 și 2014, au fost de fapt strategii menite să elimine potențiali rivali și să mențină monopolul Meta pe piața rețelelor sociale, scrie publicația de specialitate The Verge. De ce este acest proces atât de important? Pentru că miza este una uriașă: Meta ar putea fi obligată să se despartă de două dintre cele mai valoroase aplicații din portofoliul său. Iar în centrul acestei dispute legale se află chiar Zuckerberg, care va fi audiat în fața instanței, alături de foști și actuali executivi Meta, precum Sheryl Sandberg, Andrew Bosworth sau șefii Instagram și WhatsApp. Ce acuză guvernul SUA Autoritățile americane susțin că Facebook (cum se numea atunci Meta) a cumpărat Instagram și WhatsApp nu doar pentru a le integra, ci pentru a opri o eventuală creștere care ar fi amenințat dominația sa pe piața rețelelor sociale. Într-un mesaj trimis în 2012, Zuckerberg recunoștea că aceste startup-uri „ar putea deveni foarte disruptive pentru noi” dacă ar ajunge la scară mare. Instagram avea doar 30 de milioane de utilizatori și niciun venit în momentul achiziției, iar WhatsApp – deși cu 450 de milioane de utilizatori – a fost cumpărat pentru o sumă record de 19,3 miliarde de dolari. FTC consideră că această strategie a eliminat orice șansă ca un rival real să amenințe poziția Facebook, consolidându-i astfel monopolul. Instanța va trebui să decidă dacă această abordare a fost într-adevăr anticoncurențială, iar dacă da, o a doua etapă a procesului ar putea stabili măsuri extreme, inclusiv despărțirea forțată a companiei de aceste aplicații. Strategia Meta: între lobby și redefinirea pieței Meta își bazează apărarea pe ideea că achizițiile au transformat Instagram și WhatsApp în produse globale de succes și că acestea se află într-o concurență acerbă cu platforme precum TikTok, X (fostul Twitter), YouTube sau iMessage. Compania contestă însăși definiția pieței propusă de FTC – „servicii de rețele sociale personale” –, considerând-o restrictivă și nereprezentativă. În paralel cu pregătirea procesului, Zuckerberg a intensificat eforturile de influență politică. Potrivit presei americane, în ultimele luni acesta a purtat discuții directe cu Donald Trump, încercând să-l convingă să intervină pentru închiderea procesului. Iar actualul președinte al FTC, Andrew Ferguson, numit de Trump, a dat de înțeles că ar putea urma o astfel de solicitare. Între timp, Meta a renunțat la programul său de verificare a faptelor și a semnalat public că vrea să colaboreze cu Trump împotriva „cenzurii guvernamentale”, o mișcare interpretată de unii drept o apropiere strategică de noua administrație. Ce urmează și ce riscă Meta Procesul vine pe fondul unei serii de acțiuni agresive împotriva giganților tehnologici din SUA. În ultimii doi ani, guvernul american a intentat și câștigat un proces împotriva Google privind monopolul pe căutare online, iar un alt proces împotriva diviziei sale de publicitate este încă în desfășurare. Dacă instanța va decide că Meta a încălcat legea concurenței, va urma o dezbatere separată privind remediile posibile, iar despărțirea de Instagram și WhatsApp este deja luată în calcul ca scenariu viabil. Pentru Meta, un astfel de deznodământ ar fi devastator. Instagram este astăzi nu doar o platformă cu miliarde de utilizatori, ci și sursa principală de venituri publicitare în SUA. WhatsApp este cea mai folosită aplicație de mesagerie din lume și joacă un rol crucial în strategia AI a companiei, fiind o poartă de acces către utilizatori și afaceri. Ambele aplicații sunt integrate profund în infrastructura tehnologică Meta, astfel că o despărțire ar presupune eforturi uriașe de reconstrucție tehnologică și financiară. Procesul este, în concluzie, un moment definitoriu nu doar pentru Meta, ci pentru întregul peisaj digital. Dacă FTC câștigă, precedentul creat ar putea transforma modul în care se fac achizițiile în domeniul tech – și poate chiar marca începutul unei noi ere în reglementarea marilor platforme digitale.
Cu cât au sărăcit cei mai bogați 10 oameni din lume după tarifele impuse de Trump
Noile tarife comerciale anunțate de președintele Donald Trump la începutul lunii aprilie au generat un val de panică pe piețele financiare americane, cu efecte imediate asupra marilor burse și, implicit, asupra averilor celor mai bogați oameni ai planetei. În doar 48 de ore, indicii bursieri au suferit cele mai mari scăderi din ultimii cinci ani. Nasdaq a pierdut 6%, S&P 500 a scăzut cu aproape 5%, iar Dow Jones a căzut cu 1.679 de puncte. Această volatilitate extremă a șters, la nivel teoretic, 74 de miliarde de dolari din averile combinate ale celor mai bogați 10 miliardari ai lumii. Potrivit Bloomberg Billionaires Index, cei mai afectați au fost liderii marilor companii de tehnologie – în special Elon Musk, Jeff Bezos și Mark Zuckerberg – ale căror averi sunt strâns legate de performanța bursieră a companiilor pe care le conduc sau le-au fondat. Elon Musk – pierdere de 11 miliarde de dolari (-2,5%) Elon Musk, cel mai bogat om din lume, a pierdut 11 miliarde de dolari în doar câteva zile, ca urmare a scăderii acțiunilor Tesla. Parte din această depreciere este alimentată și de criticile recente privind implicarea sa politică în noul mandat Trump, inclusiv prin controversatul „DOGE Office”. Averea sa, estimată acum la 322 miliarde de dolari, rămâne însă cea mai mare la nivel global. Musk deține și funcții de conducere în companii precum X/Twitter, Neuralink, Boring Company și SpaceX – dar grosul averii sale vine din Tesla, unde reacțiile publicului și ale investitorilor se reflectă imediat în valoarea acțiunilor. Jeff Bezos – pierdere de 15,9 miliarde de dolari (-6,7%) Fondatorul Amazon a fost lovit de o scădere importantă a acțiunilor companiei, ceea ce a dus la o pierdere de aproape 16 miliarde de dolari. Bezos, care deși a renunțat la funcția de CEO în 2021, rămâne extrem de implicat în direcțiile strategice ale gigantului e-commerce și controlează încă un pachet consistent de acțiuni. Bezos are și interese mediatice importante – este proprietarul The Washington Post – iar averea sa totală este acum estimată la 201 miliarde de dolari. Mark Zuckerberg – pierdere de 17,9 miliarde de dolari (-8,6%) Zuckerberg este, de departe, cel mai afectat miliardar din clasament, cu o pierdere de aproape 18 miliarde de dolari, echivalentul a 8,6% din averea sa. În contextul scăderii încrederii investitorilor în Meta și a controverselor privind eliminarea programelor de fact-checking de pe Facebook și Instagram, acțiunile companiei au scăzut accelerat. Zuckerberg controlează Meta (Facebook, Instagram, Threads, WhatsApp) și se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea autorităților de reglementare. Warren Buffett – pierdere de 2,57 miliarde de dolari (-1,8%) Veteranul investițiilor a fost afectat indirect, mai ales prin deținerile companiei Berkshire Hathaway în Apple, care reprezintă 20% din portofoliul grupului. Buffett, în vârstă de 94 de ani, continuă să conducă imperiul Berkshire și are o avere estimată la 165 de miliarde de dolari. Bernard Arnault – pierdere de 6,22 miliarde de dolari (-3,5%) Liderul LVMH, cel mai mare conglomerat de lux din lume, a pierdut peste 6 miliarde în contextul încetinirii consumului global. Arnault controlează branduri precum Louis Vuitton, Dior, Moët & Chandon și Hublot. Scăderea încrederii consumatorilor în piețele cheie din Asia și Europa, amplificată de incertitudinile legate de noile tarife, a tras în jos și acțiunile LVMH. Bill Gates – pierdere de 291 milioane de dolari (-0,2%) Co-fondatorul Microsoft a fost relativ ferit de furtună. Deși averea sa a scăzut ușor, el are un portofoliu diversificat gestionat prin Cascade Investment și este mai puțin expus direct la mișcările speculative ale pieței. Cu o avere estimată la 162 de miliarde, Bill Gates rămâne activ în domeniul filantropic prin Fundația Bill & Melinda Gates. Larry Ellison – pierdere de 8,1 miliarde de dolari (-4,2%) Fondatorul Oracle a resimțit impactul prin expunerea sa la acțiunile Tesla, dar și prin scăderile din sectorul tehnologic în general. Cu o avere de 160 de miliarde, Ellison este implicat și în proiecte masive de infrastructură AI, precum Stargate – un plan de 500 de miliarde de dolari susținut de administrația Trump. Larry Page – pierdere de 4,79 miliarde de dolari (-2,9%) Fostul CEO al Google și acționar major la Alphabet a pierdut aproape 5 miliarde, în special pe fondul scăderilor în sectorul Big Tech. Page rămâne un pion important în dezvoltarea tehnologiilor viitorului, inclusiv vehicule electrice zburătoare prin startup-uri precum Kitty Hawk. Steve Ballmer – pierdere de 2,85 miliarde de dolari (-1,9%) Fostul CEO Microsoft, cu o avere de 131 de miliarde, a fost afectat de declinul general al acțiunilor Microsoft. Ballmer este în prezent și proprietarul echipei de baschet Los Angeles Clippers, achiziționată în 2014. Sergey Brin – pierdere de 4,46 miliarde de dolari (-2,8%) Co-fondatorul Google și fost președinte al Alphabet a pierdut aproape 4,5 miliarde. Deși nu mai deține o funcție executivă, influența lui în companie rămâne semnificativă datorită acțiunilor cu drepturi speciale pe care le controlează. Concluzie Chiar dacă pierderile nu sunt definitive, iar miliardarii își pot recupera rapid sumele odată ce piețele se stabilizează, episodul confirmă cât de expusă este economia globală la politicile comerciale. Tarifele impuse de Trump nu au afectat doar relațiile comerciale dintre SUA și China, ci și averile celor mai influenți oameni ai planetei – un semnal clar că economia mondială a intrat într-o nouă etapă de volatilitate și negociere agresivă.