Meta lansează ochelarii inteligenți în parteneriat cu Oakley și Prada – Cum se chinuie Mark Zuckerberg să intre pe nișa GoPro
Meta extinde gama de ochelari inteligenți cu modele create împreună cu Oakley și Prada, adresându-se atât sportivilor, cât și pasionaților de modă. Concret, Meta continuă să investească în ochelarii inteligenți și anunță două noi parteneriate importante: cu Oakley și Prada. Dacă modelele anterioare au fost dezvoltate în colaborare cu Ray-Ban, cele mai noi lansări marchează o diversificare clară a direcțiilor de piață. Se vrea nișarea pe segmentul sportiv Colaborarea cu Oakley se concentrează pe un segment sportiv, vizând în special pasionații de activități precum snowboarding, ciclism, surfing sau skateboarding, scrie publicația Gizmodo. Conform unui raport CNBC, noul model dezvoltat cu Oakley va fi mai rezistent la intemperii și va avea un preț de pornire de aproximativ 360 de dolari, cu 60 de dolari mai mult decât modelele Ray-Ban. Meta a observat deja că unii utilizatori foloseau versiunile actuale în contexte sportive și a decis să optimizeze produsul pentru această nișă. Specificațiile tehnice exacte nu au fost încă detaliate, dar se așteaptă îmbunătățiri precum filmare la 60 de cadre pe secundă (fps), stabilizare a imaginii și, eventual, un câmp vizual mai larg. Acestea ar transforma noii ochelari într-o alternativă directă la camerele GoPro, oferind utilizatorilor o experiență de tip „point of view” fără a fi nevoie de echipamente suplimentare. Când eleganța se întâlnește cu tehnologia: Meta colaborează cu Prada pentru un model premium În paralel, Meta vizează și segmentul de lux printr-un parteneriat cu casa de modă italiană Prada. Noii ochelari vizează un public interesat de design sofisticat și ar putea atrage în special femeile, un segment mai puțin abordat până acum în zona de wearable tech. Designul este gândit astfel încât brațele groase ale ramei Prada să acomodeze componentele necesare, fără a compromite estetica. Deși colaborarea cu Prada nu pare să aducă funcționalități tehnice noi față de modelele standard, importanța sa constă în extinderea publicului-țintă către cei care văd ochelarii inteligenți și ca pe un accesoriu de modă, nu doar ca pe un dispozitiv tehnologic. Meta va dezvălui oficial cele două modele vineri, iar anunțul poate marca o schimbare semnificativă în strategia companiei: o abordare multiplă care transformă ochelarii inteligenți într-un produs adaptabil la diverse stiluri de viață – de la sport extrem la modă de lux.
Directorul OpenAI acuză compania Meta că încearcă să-i fure dezvoltatorii cu bonusuri de angajare de 100 de milioane de dolari
Directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, a acuzat compania Meta a lui Mark Zuckerberg că încearcă să-i “fure” dezvoltatorii cu promisiunea unor bonusuri de angajare de 100 de milioane de dolari. Conform lui Altman, compania Meta, care are o capitalizare de piață de 1.800 miliarde de dolari, a început să le facă „oferte uriașe” angajaților săi în contextul în care Meta este în urmă cu programul lor de inteligență artificială. „Am auzit că Meta ne consideră cel mai mare concurent al lor”, a spus Altman în cadrul podcastului Uncapped, care este găzduit de fratele său. „Cred că este ceva rațional ca ei să tot încerce. Eforturile lor actuale din domeniul inteligenței artificiale nu au funcționat atât de bine pe cât au sperat și îi respect pentru că continuă să fie agresivi.” Altman a adăugat că niciunul dintre „cei mai buni oameni” ai săi nu a acceptat ofertele lui Zuckerberg. Meta face eforturi să recruteze cercetători și ingineri de top de la grupurile rivale, în timp ce încearcă să construiască o nouă echipă de „superinteligență” pentru a dezvolta inteligența artificială generativă. Mark Zuckerberg ar fi selectat și a luat legătura personal cu mai mulți potențiali angajați ca parte a programului de “superinteligență”, potrivit unei persoane la curent cu situația. Săptămâna trecută, compania Meta a anunțat o investiție de 15 miliarde de dolari în start-up-ul de etichetare a datelor Scale AI și l-a și angajat pe co-fondatorul Scale AI Alexandr Wang. Meta a avut dificultăți în a ține pasul cu rivalii săi în acest an În ciuda faptului că Zuckerberg și-a declarat în mod repetat intenția ca Meta să devină un „lider AI”, compania a avut dificultăți în a ține pasul cu rivalii săi în acest an și a suferit mai multe eșecuri, conform Financial Times. Meta s-a confruntat cu acuzații că a exagerat indicatorii de performanță ai Llama 4, cea mai recentă versiune a modelului său de limbaj mare, și a fost ținta criticilor online pentru că nu a publicat un raport tehnic complet care să însoțească modelul. Într-o postare pe platforma X în aprilie, Ahmad Al-Dahle, directorul de GenAI al Meta, a recunoscut „calitatea mixtă” cu care se confruntă utilizatorii, dar a negat afirmațiile că testele de performanță nu au respectat regulile. De asemenea, Meta a amânat lansarea modelului său de inteligență artificială numit „Behemoth” și a fost luată prin surprindere de progresele rapide în domeniu ale rivalului chinez mai mic, DeepSeek, realizat la un cost mult mai mic. Meta, confruntată cu un exod al angajaților din domeniul AI Meta s-a mai confruntat de asemenea cu un exod al talentelor din domeniul AI. Mai mulți cercetători cheie care au construit modelele Llama, precum și Joelle Pineau, șefa cercetării AI, au plecat în ultimele luni. Zuckerberg a reorganizat conducerea departamentului de AI generativă în încercarea de a recupera decalajul. Altman a spus că strategia „unei tone de beneficii garantate în avans” a fost una slabă, criticând „gradul în care se Meta concentrează pe asta și nu pe muncă și nu pe misiune”. El a adăugat: „Nu cred că Meta este o companie care este se pricepe foarte bine la inovație”. Salariile unui inginer software de la OpenAI variază între aproximativ 238.000 și 1,34 milioane de dolari, potrivit site-ului de urmărire a pachetelor financiare Levels, în timp ce salariile la Meta variază de la 212.000 de dolari la aproximativ 3,7 milioane de dolari. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Zuckerberg zice: „Jos ecranele!” – Dar cu ce le înlocuiește e și mai sci-fi
Mark Zuckerberg a fost pentru milioane de oameni sinonim cu explozia rețelelor sociale și, implicit, cu dependența de ecrane. A creat Facebook într-un cămin studențesc și a transformat-o într-o forță globală care a schimbat comunicarea, politica și chiar percepția realității. Iar acum, la aproape două decenii de la acea revoluție digitală, Zuckerberg vrea să lanseze o nouă revoluție — una care să ne scoată din capcana ecranelor. Pare absurd, chiar paradoxal. Omul care a pus lumea într-un ecran vrea acum să-l elimine. Dar în logica Meta, compania-mamă a Facebook, Instagram, Threads și a multor alte produse digitale, direcția e clară: viitorul e holografic, purtabil și invizibil. Iar Zuckerberg e convins că ochelarii inteligenți sunt cheia. Ochelarii Orion: cum vrea Meta să fuzioneze realul cu digitalul Zuckerberg a vorbit recent, într-un podcast cu Theo Von și într-un interviu cu Dwarkesh Patel, despre ambiția Meta de a construi o lume în care ecranele devin inutile. „Toate aceste lucruri digitale ar trebui să fie, practic, holograme. N-ar trebui să mai ai nevoie de un ecran fizic,” a declarat CEO-ul Meta. Iar primul pas spre această lume sunt ochelarii cu realitate augmentată. Deja Meta a lansat în colaborare cu Ray-Ban o pereche de ochelari inteligenți care pot capta imagini, pot răspunde la comenzi vocale și oferă un nivel minim de asistență AI. Dar miza reală e modelul Orion — un proiect aflat în dezvoltare care ar trebui să transforme complet modul în care interacționezi cu tehnologia. Acești ochelari vor proiecta în fața ochilor tăi elemente digitale, fără a bloca lumea reală din jurul tău. Cu alte cuvinte, în loc să deschizi telefonul pentru a vedea o notificare, ți-ar apărea discret în colțul câmpului vizual. În loc de televizor sau monitor, ai putea vedea un ecran virtual pe peretele camerei. Totul suprapus peste mediul fizic, fără să te izoleze de el. Zuckerberg argumentează că această abordare va reduce din stresul mental generat de aglomerația digitală. Așa cum un spațiu fizic dezordonat poate afecta psihologic, la fel se întâmplă și cu haosul ecranelor din viața ta. Iar ochelarii inteligenți ar putea fi soluția — un mod mai natural, mai integrat, mai „uman” de a interacționa cu tehnologia. De la adicție digitală la detox virtual: întoarcerea la contactul direct Paradoxul este fascinant. Zuckerberg, arhitectul uneia dintre cele mai mari forme de dependență digitală, militează acum pentru un fel de detox tehnologic. Dar nu propune o întoarcere la viața analogică, ci o fuziune mai subtilă între digital și real. Ecranele, susține el, sunt doar o etapă intermediară. Sunt rigide, te obligă să îți modifici poziția corpului, să întrerupi o conversație ca să „verifici ceva” sau să te izolezi complet pentru a consuma conținut. În schimb, suprapunerile holografice ar putea menține continuitatea experienței — ai putea continua să fii prezent în realitate, în timp ce folosești unelte digitale. În viziunea Meta, ochelarii Orion nu sunt doar o extensie a telefonului, ci un înlocuitor al acestuia. Te-ai putea lipsi de televizor, de laptop, de tabletă, ba chiar și de smartphone. Interfețele ar deveni invizibile și fluide, adaptându-se la context, spațiu și nevoile tale. Gândește-te la hărți care apar pe drum în timp real, la apeluri video fără a ține un dispozitiv în mână, la acces instantaneu la informații, fără să mai „căuți” nimic. Însă această utopie tehnologică nu e la colț de stradă. Zuckerberg însuși recunoaște că ochelarii performanți, complet funcționali, sunt la o distanță de 4 până la 8 ani. Costurile de producție actuale sunt uriașe — în jur de 10.000 de dolari pe pereche — și doar perfecționarea miniaturizării hardware-ului și optimizarea consumului energetic vor permite lansarea lor în masă. Până atunci, visul rămâne o promisiune. Dar direcția e clară. Zuckerberg nu mai vrea să ne țină cu ochii în ecrane, ci să ne pună tehnologia în lentilă. Ce înseamnă cu adevărat această schimbare de paradigmă? La prima vedere, pare o întoarcere la valorile autentice: mai puțin timp în fața ecranelor, mai mult contact cu realitatea. Dar realitatea e mai complexă. Ochelarii cu realitate augmentată nu sunt un pas înapoi, ci o altă formă de imersiune — una mai profundă, mai insidioasă chiar. Când privești un telefon, știi că ești într-un spațiu digital. Când tehnologia devine invizibilă, delimitarea dintre real și virtual se estompează. Nu vei mai avea un moment „offline”. Iar dacă ochelarii vor ajunge la un nivel în care afișează reclame, notificări, animații, și conținut generat de AI în timp real, vei trăi într-un flux digital continuu, fără pauză. În plus, ideea că toate interacțiunile digitale se vor muta într-un sistem controlat de o singură companie — Meta — ridică semne de întrebare legate de confidențialitate, monopol și autonomie individuală. Facebook a fost adesea criticată pentru modul în care a tratat datele personale. Cum va gestiona Meta informațiile obținute printr-un dispozitiv care îți cunoaște mișcările oculare, locul unde te afli, sunetele din jur și reacțiile tale? Zuckerberg vede tehnologia ca pe o extensie naturală a percepției umane. Dar între viziune și aplicare rămâne o linie subțire. Dacă telefoanele mobile ne-au transformat obiceiurile sociale, ce va face o tehnologie care nu mai cere nici măcar o ridicare de deget? Concluzii: viitorul fără ecrane e mai aproape decât crezi Paradoxul lui Zuckerberg reflectă o tranziție majoră în lumea tehnologiei. Ne aflăm în pragul unei noi ere, în care ecranele vor fi înlocuite de experiențe augmentate, integrate, fluide. Ochelarii Orion, chiar dacă sunt încă în fază de dezvoltare, sunt declarația clară că Meta pariază pe un viitor în care granițele dintre realitate și digital dispar. Dar acest viitor vine cu întrebări. Vrei într-adevăr să te desprinzi de ecrane, dacă în locul lor vei avea o realitate editată constant? E o eliberare sau o altă formă de captivitate? Zuckerberg promite mai multă prezență, mai puțină distragere. Dar e posibil ca, într-un viitor foarte apropiat, să ne trezim cu o lume în care realitatea nu mai este un punct fix, ci o interfață care ne modelează constant percepția. Până atunci, Meta își rafinează viziunea. Iar tu, chiar dacă poate încă
Cine ar putea fi noul băiat de la IT al lui Trump, după despărțirea de Musk. Silicon Valley vânează locul vacant în anturajul prezidențial
Despărțirea spectaculoasă dintre Donald Trump și Elon Musk, după o perioadă de apropiere publică și proiecte comune, a lăsat în urmă un loc liber la masa celor influenți din Biroul Oval. Iar în Silicon Valley simte mirosul oportunității: giganții tehnologici încep să caute noi canale de influență în Casa Albă, mai ales în contextul revenirii lui Trump pentru un al doilea mandat. Prezența masivă a liderilor tech la inaugurarea din ianuarie 2025 — Zuckerberg, Pichai, Altman, Bezos sau chiar Huang — nu a fost întâmplătoare. Mulți dintre acești actori importanți încearcă deja să-și refacă poziția de forță în raport cu administrația Trump, într-un moment în care Musk pare exclus din cercul de apropiați, scrie publicația Business Insider. Mark Zuckerberg, între rebranding și calcule strategice Deși Meta este implicată într-un proces antitrust major cu autoritățile federale, Mark Zuckerberg nu a părut descurajat. A contribuit cu 1 milion de dolari la inaugurarea lui Trump și a găzduit un bal exclusivist în cinstea noii administrații. A mai făcut un pas important: s-a mutat parțial în Washington, după ce a achiziționat o vilă de 23 de milioane de dolari. Transformarea personală a lui Zuckerberg — de la fondatorul introvertit în hanorac la CEO-ul cu lanțuri de aur și discursuri despre „energie masculină” — pare gândită pentru a atrage un nou tip de atenție. Dacă acest joc dublu îl va apropia sau îl va îndepărta de Trump rămâne de văzut, dar Meta se află pe lista scurtă a favoriților. Sam Altman și proiectul „Stargate”: inteligența artificială, noua monedă de influență CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a devenit un apropiat discret al președintelui prin implicarea sa în proiectul Stargate — un plan colosal de 100 de miliarde de dolari pentru infrastructura AI din SUA. Apoi a fost văzut alături de Trump într-o delegație oficială în Arabia Saudită, pe fondul negocierilor pentru construirea unui uriaș centru de date în Abu Dhabi. Altman a reușit ceea ce Musk n-a mai putut: să fie ales pentru acest parteneriat internațional, în ciuda încercărilor fondatorului X de a-l bloca. Într-o administrație care pune accent pe supremația tehnologică a Americii, Altman ar putea deveni omul-cheie în politica de AI a Casei Albe. Bezos și Huang, jocuri de culise și strategii pe termen lung Jeff Bezos, altădată în conflict deschis cu Trump, pare acum reconfigurat ca un aliat discret. Fondatorul Amazon și al Blue Origin ar putea profita direct de o eventuală reziliere a contractelor SpaceX, amenințare lansată de Trump la adresa lui Musk. Blue Origin are deja o înțelegere de 3 miliarde de dolari cu NASA și ar putea urca pe un culoar preferențial dacă rivalul SpaceX va cădea în dizgrație. Pe de altă parte, Jensen Huang de la Nvidia, deși mai puțin vizibil public, a participat la vizita oficială din Orientul Mijlociu și este parte din proiectele comune de infrastructură AI. Interdicția impusă de Trump privind exportul cipurilor avansate în China a afectat Nvidia, dar și a creat o motivație suplimentară de colaborare cu guvernul SUA. Sundar Pichai și Google, prinși în menghina proceselor CEO-ul Google, Sundar Pichai, se confruntă cu presiuni judiciare serioase. Două decizii federale importante — privind monopolul pe piața de publicitate și motorul de căutare — ar putea obliga compania să se divizeze. În acest context, apropierea de Trump ar putea părea o strategie riscantă, dar și necesară. Prezența lui Pichai la inaugurare indică un interes real, deși poziția sa e delicată. În final, întrebarea nu e doar cine îl înlocuiește pe Musk în anturajul lui Trump, ci ce strategie va adopta Silicon Valley în relația cu un președinte care rămâne imprevizibil, dar puternic interesat de tehnologie și influență globală.
Resetare radicală: Cum ideea „nebunească” a lui Zuckerberg de a șterge listele de prieteni ar fi putut schimba Facebook pentru totdeauna
În 2022, Mark Zuckerberg, CEO-ul Meta, a propus o strategie radicală pentru a revitaliza Facebook: ștergerea completă a listelor de prieteni ale utilizatorilor. Această idee a fost dezvăluită în timpul unui proces antitrust intentat de Comisia Federală pentru Comerț (FTC) împotriva Meta, unde au fost prezentate e-mailuri interne din companie. Zuckerberg a sugerat că, prin resetarea rețelelor de prieteni, utilizatorii ar fi fost încurajați să-și reconstruiască conexiunile, ceea ce ar fi putut duce la o creștere a interacțiunii pe platformă. El a propus testarea acestei idei într-o țară mai mică pentru a evalua impactul înainte de o implementare globală. Tom Alison, șeful Facebook, și-a exprimat scepticismul față de această propunere, subliniind importanța conexiunilor de prietenie pentru experiența utilizatorilor, în special pe Instagram. Contextul procesului antitrust și strategiile Meta Această revelație a venit în contextul unui proces antitrust intentat de FTC împotriva Meta, acuzând compania de monopol în domeniul rețelelor sociale. FTC susține că achizițiile Instagram și WhatsApp de către Meta au fost strategii pentru a elimina concurența și a menține dominația pe piață. În timpul procesului, au fost prezentate și alte idei strategice discutate intern la Meta, inclusiv posibilitatea de a transforma profilurile Facebook într-un model bazat pe urmăritori, similar cu alte platforme de social media. Zuckerberg a declarat că Facebook nu mai este axat exclusiv pe conexiunile personale, ci a evoluat într-o platformă de descoperire și divertisment, unde doar 20% din conținut provine de la prieteni, restul fiind generat de algoritmi și creatori de conținut. Implicațiile unei astfel de schimbări radicale Propunerea de a șterge listele de prieteni ar fi avut implicații majore asupra modului în care utilizatorii interacționează pe Facebook. Conexiunile personale sunt fundamentul rețelelor sociale, iar o astfel de resetare ar fi putut duce la pierderea încrederii utilizatorilor și la scăderea activității pe platformă. Deși ideea nu a fost implementată, ea reflectă nivelul de îngrijorare al conducerii Meta privind relevanța culturală în scădere a Facebook. În loc să adopte această strategie radicală, Meta a ales să introducă o nouă filă de prieteni care afișează doar conținut de la prieteni, fără intervenția algoritmilor, încercând astfel să readucă platforma la valorile sale inițiale. Această abordare subliniază dilema cu care se confruntă platformele de social media: cum să mențină interesul utilizatorilor într-un peisaj digital în continuă schimbare, fără a compromite experiența autentică care le-a consacrat. În concluzie, ideea lui Mark Zuckerberg de a șterge listele de prieteni de pe Facebook evidențiază provocările cu care se confruntă giganții tehnologici în eforturile lor de a rămâne relevanți și competitivi. Deși această propunere nu a fost pusă în aplicare, ea oferă o perspectivă asupra nivelului de inovație și riscuri pe care liderii din industrie sunt dispuși să le ia pentru a-și menține poziția pe piață.
Mark Zuckerberg, pus la colț de un proces antitrust: Cum explică achiziția Instagram și WhatsApp de către Meta
Procesul antitrust desfășurat la Washington pune Meta Platforms în fața unei provocări juridice majore, cu posibile consecințe structurale. Autoritățile federale americane, prin intermediul Comisiei Federale pentru Comerț (FTC), susțin că Meta a cumpărat platformele Instagram (în 2012) și WhatsApp (în 2014) pentru a elimina potențialii rivali și pentru a-și consolida dominația pe piața rețelelor de socializare, scrie Reuters. Cum se apără Mark Zuckerberg În fața instanței, Mark Zuckerberg a negat ferm aceste acuzații. Îmbrăcat într-un costum sobru și cu o cravată albastră deschisă la culoare, el a declarat că deciziile companiei privind achizițiile au urmărit extinderea opțiunilor pentru utilizatori și nu eliminarea concurenței. Potrivit acestuia, direcția platformelor a fost întotdeauna ghidată de comportamentul utilizatorilor și de tendințele în schimbare din mediul online. Zuckerberg a recunoscut că Meta a interpretat greșit modul în care oamenii își doresc să interacționeze online, precizând că accentul pus în trecut pe conținutul public distribuit a fost depășit de preferința actuală pentru mesageria privată. În prezent, doar 20% din conținutul de pe Facebook și 10% de pe Instagram provine de la prieteni, restul fiind generat de pagini sau conturi de interes. Procesul, un test pentru politicile administrației Trump privind Big Tech În centrul procesului se află întrebarea dacă achizițiile făcute de Meta au creat un monopol ilegal pe segmentul platformelor folosite pentru a partaja conținut cu prietenii și familia. FTC consideră că aceste aplicații, în special Instagram, oferă Meta un avantaj nedrept, iar posibilele măsuri reparatorii ar include obligarea companiei să vândă una sau ambele aplicații. Meta susține că piața este acum mult mai competitivă, menționând rivali precum TikTok (deținut de ByteDance), YouTube (Google), dar și aplicații de mesagerie precum iMessage de la Apple. În sprijinul apărării, compania a indicat creșterea traficului pe Instagram și Facebook în perioada în care TikTok a fost temporar indisponibil în SUA, ca dovadă a concurenței directe. Impactul unei eventuale decizii împotriva Meta ar putea fi devastator, în special în cazul pierderii Instagram. Estimările companiei Emarketer arată că Instagram ar putea genera peste 37 de miliarde de dolari în venituri publicitare în SUA în 2025, adică peste jumătate din totalul câștigurilor Meta pe această piață. Deși WhatsApp aduce venituri modeste, aplicația are cel mai mare număr de utilizatori activi zilnici și reprezintă o zonă de creștere pentru Meta, mai ales prin serviciile de mesagerie comercială și chatbot-uri. Procesul se desfășoară pe fundalul promisiunilor administrației Trump de a reglementa marile companii tehnologice. De altfel, Meta, alături de Amazon, Apple și Google, se află sub lupa autorităților, într-o ofensivă fără precedent împotriva giganților digitali.
Cumpără sau distruge: Mark Zuckerberg admite că a ales Instagram pentru tehnologia camerei
Mark Zuckerberg, CEO al Meta, a făcut o mărturisire neașteptată în fața instanței, în cadrul unui proces antitrust desfășurat în Statele Unite. El a declarat că una dintre principalele motivații din spatele achiziției Instagram a fost faptul că aplicația rivală avea, pur și simplu, o cameră „mai bună” decât ceea ce dezvoltase Facebook la acel moment. Afirmația vine într-un context juridic extrem de delicat pentru Meta, compania-mamă a Facebook, WhatsApp și Instagram, care este acuzată de Comisia Federală pentru Comerț (FTC) că a aplicat o strategie agresivă de tip „cumpără sau distruge” pentru a elimina competiția și a-și consolida monopolul pe piața rețelelor sociale. O decizie strategică mascată în simplitate Întrebat de avocatul FTC dacă Instagram reprezenta o amenințare reală pentru Facebook la momentul achiziției, Zuckerberg a recunoscut că a analizat opțiunile într-un cadru clasic „construim sau cumpărăm” (build vs. buy). Verdictul său a fost clar: „Instagram era mai bună la capitolul cameră, așa că am considerat că e mai bine să-i cumpărăm.” Această declarație întărește acuzațiile formulate de autorități, care susțin că Meta a achiziționat Instagram nu doar pentru a-și extinde portofoliul, ci pentru a elimina un potențial rival cu o creștere rapidă și funcționalități superioare, în special în zona de partajare a fotografiilor mobile — un segment cheie la începutul anilor 2010. O recunoaștere cu implicații juridice Procesul antitrust, deschis în perioada administrației Trump, este considerat un caz de referință pentru încercările actualei administrații de a limita influența giganților tech. La mijloc este nu doar o dispută comercială, ci și o dezbatere privind modul în care marile companii folosesc puterea financiară pentru a neutraliza inovația venită din exterior. Meta încearcă să minimizeze relevanța trecutului, argumentând că piața definită de FTC este incorect delimitată și că nu ia în considerare competiția acerbă actuală din partea unor platforme precum TikTok, YouTube sau chiar Apple, prin serviciile sale de mesagerie. „E greu să construiești o aplicație nouă” În pledoaria sa, Zuckerberg a adăugat și o notă de realism amar: Meta a încercat de-a lungul timpului să dezvolte multiple aplicații noi, dar „cele mai multe nu au avut succes”. CEO-ul a recunoscut că a coordonat dezvoltarea a zeci de aplicații, dintre care doar o minoritate au reușit să atragă publicul. Această remarcă vine în completarea unei declarații deja celebre dintr-un email intern din 2008, devenit între timp probă în proces, în care Zuckerberg nota: „E mai bine să cumperi decât să concurezi.” Un precedent periculos? Dacă instanța va accepta că achiziția Instagram s-a făcut în mod strategic pentru a elimina o amenințare emergentă, iar nu doar pentru inovație, acest lucru ar putea reprezenta un precedent major în reglementarea fuziunilor și achizițiilor în industria tech. Practic, ar deschide ușa pentru reevaluarea altor achiziții similare și ar întări mâna autorităților de reglementare în fața giganților digitali. Deocamdată, procesul continuă, dar mărturisirea lui Mark Zuckerberg pare să fi oferit un nou argument celor care consideră că succesul Meta nu a fost doar rezultatul inovării, ci și al eliminării strategice a concurenței.
Audiat în Senat, un fost director Facebook a dezvăluit cum legăturile companiei cu China subminau siguranța națională a SUA
Sarah Wynn-Williams, fost director al Facebook, a depus mărturie miercuri în fața Comisiei juridice a Senatului Statelor Unite, acuzând compania de social media că subminează securitatea națională. Wynn-Williams a declarat că Meta informează regimul din China cu privire la eforturile SUA în domeniul inteligenței artificiale, cu scopul de își dezvolta afacerile din China, conform Associated Press. „Suntem angajați într-o cursă a înarmării cu inteligență artificială cu miză mare împotriva Chinei. Iar în perioada în care am lucrat la Meta, directorii companiei au mințit angajații, acționarii, Congresul și publicul american cu privire la ceea ce făceau împreună cu Partidul Comunist Chinez”, a declarat Wynn-Williams. Cartea sa „Careless People”, o relatare explozivă din interior despre perioada petrecută la gigantul social media, s-a vândut în 60.000 de exemplare în prima săptămână și a ajuns în topul zece aș celor mai bine vândute cărți de pe Amazon, în ciuda eforturilor companiei Meta de a discredita lucrarea și a o împiedica pe autoare să vorbească despre experiențele sale în cadrul companiei. „Directorii Meta au subminat în mod repetat securitatea națională a SUA și au trădat valorile americane” Meta a folosit o „campanie de amenințări și intimidare” pentru a o reduce la tăcere pe fosta directoare, a declarat senatorul Richard Blumenthal, un democrat din Connecticut, în timpul audierii. Wynn-Williams a fost director de politici publice globale la Facebook, acum Meta, din 2011 până când a fost concediată în 2017. „Pe parcursul celor șapte ani, am văzut cum directorii Meta au subminat în mod repetat securitatea națională a SUA și au trădat valorile americane. Ei au făcut aceste lucruri în secret pentru a câștiga favoarea Beijingului și pentru a construi o afacere de 18 miliarde de dolari în China”, a spus ea. Wynn-Williams a mai spus că Meta a șters contul de Facebook al unui disident chinez proeminent care trăiește în SUA, cedând presiunilor Chinei în acest sens. Reprezentanții Meta au spus că acel cont, care aparține miliardarului Guo Wengui, făcea publice informații de identificare personală, cum ar fi numere de pașaport, numere de asigurări sociale, numere de identificare națională și adrese de domiciliu ale unor persoane și a fost eliminat deoarece încălca regulile Facebook. Wynn-Williams a mai spus că Meta „a ignorat avertismentele” că construirea unei „conducte fizice” între SUA și China ar oferi Chinei acces la datele utilizatorilor americani. Aceste planuri – numite Pacific Light Cable Network – nu s-au materializat niciodată, dar Wynn-Williams a spus că acest lucru s-a întâmplat doar din cauza intervenției legislatorilor. Răspunsul Meta: mărturia lui Wynn-Williams este „divorțată de realitate” Meta a emis o declarație în care a prezentat mărturia lui Wynn-Williams ca „divorțată de realitate și plină de afirmații false. În timp ce Mark Zuckerberg însuși a făcut public interesul nostru de a oferi serviciile noastre în China și detaliile au fost relatate pe scară largă începând cu peste un deceniu în urmă, adevărul este următorul: nu operăm serviciile noastre în China astăzi.” În ultimele luni Zuckerberg, împreună cu alți directori ai marilor firme de tehnologie, au încercat să-și îmbunătățească poziția în fața Administrației președintelui Donald Trump – prin vizite la Mar-a-Lago și la Casa Albă, precum și prin donații monetare. „Acesta este un bărbat care poartă multe costume diferite”, a spus Wynn-Williams despre Zuckerberg. „Când lucram acolo, a vrut ca președintele Chinei să-i boteze primul copil, învăța mandarina, cenzura după bunul plac. Acum noul său costum este lupta MMA sau… libertatea de exprimare. Nu știm care va fi următorul costum, dar va fi ceva diferit. Folosește orice îl aduce cel mai aproape de putere.” Audierea are loc cu doar câteva zile înainte de începerea procesului antitrust împotriva Meta. Cazul formulat de Comisia Federală pentru Comerț ar putea forța compania să renunțe la Instagram și WhatsApp. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Handelsblatt: UE și China formează noi ALIANȚE, în contextul taxelor vamale impuse de Trump Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele
Meta lansează Llama 4, noua armă în lupta AI cu GPT-4 și Google
Meta a surprins lumea tehnologiei cu lansarea, în weekend, a unei noi colecții de modele de inteligență artificială: Llama 4. Aceasta include trei modele principale – Scout, Maverick și Behemoth – care promit să ducă ecosistemul Llama într-o nouă eră, atât din punctul de vedere al performanței, cât și al arhitecturii. Conform Meta, toate cele trei modele au fost antrenate pe cantități masive de date text, imagini și videoclipuri, neetichetate, pentru a dobândi o înțelegere vizuală extinsă, scrie Techcrunch.com. Această lansare vine în contextul unei presiuni crescânde generate de succesul modelelor open-source dezvoltate de laboratorul chinez DeepSeek, care au demonstrat performanțe egale sau superioare față de versiunile anterioare ale Llama. Meta ar fi organizat „war rooms” pentru a înțelege cum au reușit rivalii să reducă drastic costurile de rulare și implementare a unor modele precum DeepSeek R1 și V3. Scout și Maverick sunt deja disponibile public Llama 4 Scout și Llama 4 Maverick pot fi descărcate gratuit de pe site-ul oficial Llama.com și prin intermediul partenerilor Meta, cum ar fi Hugging Face. Behemoth, modelul cel mai avansat din această serie, este încă în faza de antrenare, dar promite performanțe remarcabile. Modelele folosesc o arhitectură nouă, numită mixture of experts (MoE), menită să optimizeze eficiența în procesarea și răspunsul la întrebări. Practic, această abordare împarte sarcinile complexe în subtasks, care sunt preluate de „experți” specializați în probleme specifice. Maverick are 400 de miliarde de parametri în total, dintre care doar 17 miliarde sunt activi simultan, distribuiți între 128 de experți. Scout, în schimb, folosește 16 experți și gestionează 109 miliarde de parametri în total, tot cu 17 miliarde activi. Ce îl face cu adevărat special este fereastra de context uriașă – 10 milioane de tokeni – ceea ce îl face ideal pentru procesarea documentelor extrem de lungi sau cod sursă complex. Behemoth: un colos în formare Meta susține că Behemoth, modelul aflat încă în faza de dezvoltare, va ridica ștacheta și mai sus: cu aproape două trilioane de parametri în total și 288 de miliarde activi, se preconizează că va depăși GPT-4.5, Claude 3.7 Sonnet și Gemini 2.0 Pro la testele de tip STEM, inclusiv rezolvarea de probleme matematice complexe. Totuși, nu va concura cu Gemini 2.5 Pro, care rămâne lider în unele evaluări. Modelele Llama 4 nu sunt în mod explicit orientate spre „raționament” – spre deosebire de modelele OpenAI din seria o1/o3-mini – dar oferă un echilibru între performanță și viteză de răspuns, fără întârzierea specifică modelelor care verifică faptic fiecare răspuns. Disponibilitate, limitări și controverse legate de licență Llama 4 este deja integrat în Meta AI, asistentul inteligent care funcționează în WhatsApp, Messenger și Instagram, în 40 de țări. Cu toate acestea, caracteristicile multimodale sunt limitate, deocamdată, la utilizatorii din SUA și doar în limba engleză. Există însă și restricții notabile: organizațiile sau utilizatorii din Uniunea Europeană nu au voie să utilizeze sau să redistribuie aceste modele, cel mai probabil din cauza reglementărilor stricte privind AI și protecția datelor. În plus, companiile cu peste 700 de milioane de utilizatori activi lunar trebuie să obțină o licență specială de la Meta, care poate fi aprobată sau respinsă după bunul plac al companiei. Meta mai afirmă că Llama 4 este „mai echilibrat” decât versiunile anterioare în abordarea subiectelor controversate. Modelele au fost ajustate să răspundă mai rar cu refuzuri atunci când sunt întrebat despre politică sau subiecte sociale sensibile. Mesajul companiei este că noile modele oferă răspunsuri utile și imparțiale, fără a favoriza o viziune politică anume. Rivalitate acerbă pe piața AI Lansarea Llama 4 vine într-un moment de competiție intensă între giganții AI. În timp ce OpenAI, Anthropic și Google continuă să își perfecționeze modelele, Meta intră în forță cu o gamă care promite să acopere atât nevoile dezvoltatorilor, cât și ale utilizatorilor de zi cu zi. Cu Scout pentru sumarizări și analiză de cod, Maverick pentru conversații generale și Behemoth pentru sarcini grele de tip STEM, Meta pare hotărâtă să își recapete poziția de lider în peisajul AI. Rămâne de văzut dacă această nouă generație va reuși să cucerească încrederea dezvoltatorilor și să depășească obstacolele legislative și de percepție. Cert este că lupta pentru supremație în inteligența artificială a intrat într-o nouă fază, iar Llama 4 este, fără îndoială, un jucător major în această cursă.