Creatina ar putea ajuta la creșterea masei musculare chiar și fără sport, arată un nou studiu
Creatina este unul dintre cele mai studiate suplimente pentru sport și este folosită de mult timp pentru susținerea performanței și a dezvoltării musculare. Noul studiu sugerează că efectele sale ar putea fi importante și în perioada de mijloc a vieții, când organismul începe să piardă în mod natural masă musculară. Ce au descoperit cercetătorii Studiul, publicat în Journal of the International Society of Sports Nutrition, a inclus 73 de adulți sănătoși și sedentari. La final, 64 de persoane cu vârste între 45 și 65 de ani au finalizat protocolul și au intrat în analiza rezultatelor. Participanții au primit zilnic fie creatină monohidrat, în doză totală de 10 grame, fie un placebo. Participanții au avut posibilitatea să aleagă între două variante. Un grup a continuat cu stilul obișnuit de viață, fără un program de exerciții. Celălalt a urmat un program de antrenament și o dietă cu deficit caloric. Cercetătorii au evaluat compoziția corporală, forța, rezistența musculară, dar și mai mulți indicatori metabolici și cognitivi. Rezultatele au arătat că persoanele care au luat creatină fără să facă antrenamente de forță au acumulat, în medie, aproximativ 1,1 kilograme, în cele 12 săptămâni. Cei care au combinat creatina cu exercițiile au câștigat aproximativ 1,3 kilograme. Și forța musculară s-a îmbunătățit. Participanții care au primit creatină au avut rezultate mai bune la exerciții precum împinsul la aparat pentru picioare și împinsul de la piept. Totuși, cei care au făcut și exerciții au obținut câștiguri mai mari. De ce contează după 45 de ani Pierderea masei musculare apare treptat odată cu înaintarea în vârstă. Fenomenul poate afecta forța, mobilitatea și capacitatea de a face activități obișnuite și poate crește riscul de fragilitate și accidentări. Tocmai de aceea, cercetătorii sunt interesați de metode care pot ajuta oamenii să își păstreze masa musculară pe măsură ce înaintează în vârstă. Studiul a identificat și unele modificări favorabile ale unor indicatori metabolici, printre care HbA1c și anumite valori ale grăsimilor din sânge. Cercetătorii au observat, de asemenea, unele semnale legate de memorie și funcția cognitivă, însă acestea trebuie interpretate cu prudență. Autorii subliniază că rezultatele cognitive sunt exploratorii și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru concluzii ferme. Creatina nu înlocuiește exercițiile Rezultatele sunt interesante, dar nu înseamnă că persoanele de vârstă mijlocie pot obține aceleași beneficii dacă renunță la mișcare și iau doar creatină. Studiul a fost relativ mic și a durat doar 12 săptămâni. În plus, persoanele care au combinat creatina cu exercițiile au avut rezultate mai bune în ceea ce privește forța musculară. Cercetătorii concluzionează că suplimentul ar putea ajuta adulții de vârstă mijlocie și mai în vârstă să își păstreze masa musculară și forța, cu sau fără exerciții, dar nu prezintă creatina drept un substitut pentru activitatea fizică. Mesajul cel mai important al cercetării este, astfel, mai puțin spectaculos decât sugerează titlul și tocmai de aceea mai util: creatina ar putea fi un instrument suplimentar pentru menținerea masei musculare la vârsta mijlocie, inclusiv pentru persoanele care nu fac antrenamente de forță.
Studiu: Persoanele cu mai multă masă musculară și mai puțină grăsime viscerală au creiere mai tinere
Un nou studiu, care va fi prezentat săptămâna viitoare la reuniunea anuală a Societății Radiologice din America de Nord, a constatat că unul dintre motivele pentru care aceste descoperiri sunt atât de importante este faptul că vârsta cronologică — și, implicit, îmbătrânirea creierului — este „de departe” principalul factor de risc pentru dezvoltarea bolii Alzheimer și a altor forme de demență. „Știm că vârsta unei persoane, în ceea ce privește aspectul fizic, poate să nu corespundă cu vârsta cronologică”, a spus autorul principal al studiului, dr. Cyrus Raji, profesor asociat de radiologie și neurologie la Institutul Mallinckrodt de Radiologie al Facultății de Medicină a Universității Washington din St. Louis. „Se pare că nici vârsta organelor nu corespunde cu vârsta cronologică”, a mai spus acesta, potrivit NBC News. Rezultatele studiului Studiul a implicat 1.164 de persoane sănătoase, cu vârsta medie cronologică de 55 de ani. Aproximativ 52% erau femei și 39% erau persoane de culoare. Toți au fost supuși unei RMN a întregului corp, care a examinat creierul, țesutul adipos și țesutul muscular. Pentru a determina vârsta cerebrală a participanților, Raji și echipa sa de cercetători au utilizat un algoritm care a fost antrenat pe scanările RMN ale 5.500 de adulți sănătoși cu vârste cuprinse între 18 și 89 de ani. Vârsta cerebrală medie a participanților la studiu a fost de 56,04 ani. De asemenea, studiul a mai relevat faptul că la fel cum o masă musculară mai mare și un raport mai mic între grăsimea viscerală și mușchi corespundeau unei vârste cerebrale mai tinere, o masă musculară mai mică și un raport mai mare între grăsimea viscerală și mușchi corespundeau unei vârste cerebrale mai înaintate. În plus, potrivit studiului, această legătură între grăsimea corporală și vârsta creierului era valabilă doar pentru grăsimea viscerală, cunoscută și sub denumirea de grăsime ascunsă, grăsime activă sau grăsime abdominală profundă. Grăsimea subcutanată, stratul de grăsime situat chiar sub suprafața pielii, nu era asociată cu vârsta creierului. Din perspectivă clinică, rezultatele studiului sunt în concordanță cu ceea ce se aștepta dr. Zhenqi Liu, profesorul James M. Moss de diabetologie la Facultatea de Medicină a Universității din Virginia. „Când oamenii sunt foarte tineri și sănătoși, tind să aibă mai multă masă musculară și vor avea o vârstă cerebrală mai tânără”, a spus Liu, care nu a participat la cercetare, potrivit sursei citate. Chiar și așa, studiul confirmă faptul că sănătatea musculară este vitală pentru sănătatea generală, a mai spus Liu.