După ce Guvernul Bolojan a strâns cureaua la maximum, Ministrul Finanțelor evită să garanteze că nu vin taxe noi: Nu vreau să discutăm pe ipoteze
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat luni că speculațiile privind introducerea unor noi taxe nu corespund realității și că eventualele măsuri suplimentare sunt deja cuprinse în pachetele fiscale adoptate anterior. România continuă să implementeze măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar. În ultimele luni, Guvernul condus de Ilie Bolojan a adoptat mai multe pachete fiscale care au inclus ajustări bugetare și modificări ale taxelor și impozitelor. În cadrul unei intervenții recente, Nazare a explicat că, deși au existat speculații în spațiul public despre posibile noi taxe, acestea nu au fost discutate oficial în ședințele Coaliției. „Nu am discutat de creșteri de taxe. Deși există această informație în spațiu public, pot să vă confirm acum, nu am discutat despre alte creșteri de taxe sau altceva în plus față de ceea ce știm în momentul de față.” Totuși, întrebat dacă poate garanta că nu vor mai fi alte majorări de taxe, ministrul a evitat să ofere un răspuns direct: „Nu vreau să discutăm pe ipoteze. Nivelul taxelor pe care am vrut să le creștem sunt cuprinse deja în pachetele fiscale 1 și 2″. Ministrul a subliniat că declarațiile sale se referă la discuțiile de la reuniunea informală a Consiliului Ecofin de la Copenhaga și că rolul Ministerului de Finanțe este să gestioneze situația astfel încât țintele fiscal-bugetare să fie respectate. Nazare a anunțat că rectificarea bugetară va fi „o recalibrare importantă, responsabilă a bugetului” și că România vizează revenirea în traiectoria asumată până la finalul anului 2026. În ceea ce privește perspectiva economică, Nazare a avertizat că anii 2025 și 2026 vor fi „ani grei” din punct de vedere fiscal, însă a menționat că 2027 ar putea reprezenta un an de relaxare fiscală, în funcție de evoluția economiei și a veniturilor bugetare.
Ilie Bolojan, interviu pentru Bloomberg: Dacă nu intrăm pe o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil este unul foarte negativ
Premierul Ilie Bolojan a declarat joi, într-un interviu pentru Bloomberg News, că următoarele șase luni sunt considerate cruciale pentru ca Guvernul să impună o serie de măsuri radicale de austeritate, în ciuda nemulțumirii populației și a tensiunilor din cadrul coaliției de guvernare. „Riscul de incapacitate de plată este într-adevăr foarte mare după ani de deficite mari. Dacă nu intrăm pe o traiectorie stabilă, singurul rezultat posibil este unul foarte negativ”, este avertismentul lansat în timpul interviului. El a mai subliniat că „trebuie să luăm toate aceste reforme în succesiune rapidă” și că „dacă prima serie de măsuri fiscale nu este urmată de alte măsuri corective, vom ajunge din nou de unde am plecat”. Anul trecut, deficitul bugetar al României a crescut la peste 9% din PIB, cel mai mare în rândul statelor UE. Măsurile luate odată cu învestirea noului Guvern sunt incluse într-un pachet amplu de reduceri ale cheltuielilor și creșteri ale impozitelor, în încercarea de a reduce acest deficit sub 6% anul viitor. Bloomberg: Bolojan, „simbol al austerității” Publicația Bloomberg îl numește pe Bolojan „simbol al austerității” și scrie că acesta consideră că măsurile sunt necesare și pentru a preveni o eventuală retrogradare a ratingului suveran la nivelul de junk. În cadrul interviului pentru Bloomberg, Bolojan a subliniat că este important ca actuala coaliție de guvernare să rămână în picioare până în 2028, pentru că stabilitatea Guvernului reprezintă „singura soluție pentru a depăși următorul an și jumătate dificil și pentru a crea premisele unei redresări economice”. Evaluatorii de credit urmăresc, de asemenea, cu atenție situația din România. S&P Global Ratings a confirmat cel mai scăzut rating de investiții al țării, cu perspectivă negativă, în cadrul unei revizuiri neprogramate la sfârșitul lunii iulie. Fitch Ratings ar putea evalua România vineri, iar Moody’s Ratings ar urma să facă același lucru în septembrie. Bolojan apără mărirea TVA: Dacă nu am fi făcut asta, am fi avut un colaps total Bolojan a apărat decizia majorării TVA-ului și a reducerii fondurilor alocate consumului. Deși aceste măsuri vor duce la o încetinire economică, ele nu sunt nimic în comparație cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla altfel. „Dacă nu am fi făcut acest lucru, în loc de o încetinire, am fi avut mai devreme sau mai târziu un colaps total”, a spus el în interviul acordat sursei citate.
Protest în Piața Victoriei. Susținătorii lui Călin Georgescu, nemulțumiți de măsurile de austeritate
Circa 300 de oameni au ieșit vineri-după amiază, în Piața Victoriei, pentru a protesta față de măsurile fiscal-bugetare care au intrat în vigoare de la 1 august. Potrivit Gândul, protestul este organizat sub sloganul „România demnă nu mai tace!„ și își propune să mobilizeze cetățenii împotriva măsurilor de austeritate privind reducerea deficitul bugetar. Este vorba despre majorări de taxe, reduceri de fonduri în domenii esențiale ca educația și sănătatea, o impozitare suplimentară a pensiilor de peste 3.000 de lei, dar și alte decizii. Astfel, organizatorii acuză autoritățile că aleg să pună povara crizei pe umerii cetățenilor în locul reducerii cheltuielilor publice. Participanții la protest și-au strigat, printre altele, nemulțumirile privind majorarea impozitelor și scăderea puterii de cumpărare; îngrădirea drepturilor civile, prin măsuri văzute ca abuzive: interzicerea unor candidați; subfinanțarea domeniilor educației și sănătății, dar și cazuri de persecuție politică, cu accent pe situația lui Călin Georgescu, menționat fiind ca exemplu de abuz. În timpul manifestației, participanții au scandat „Jos Guvernul!” și „Călin Georgescu, președinte!”. Reamintim că de la 1 august 2025 a intrat în vigoare pachetul de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului – cel mai mare din UE. Printre măsuri se află majorarea cotelor de TVA, a accizelor, a contribuțiilor la sănătate pentru anumite pensii, precum și eliminarea unor facilități fiscale. Toate măsurile pot fi citite pe larg AICI.
Interviu | Cristian Socol: România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată/ Cum manipulează prin omisiune fostul ministru Marcel Boloș
Guvernul Bolojan a adoptat – vineri, 4 iulie 2025 – primul pachet cu măsurile fiscale destinate a rezolva ecuația complicată a deficitului bugetar al României, iar Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au convocat plenul comun al Parlamentului luni, la ora 15.00, pentru asumarea răspunderii Executivului pe primul pachet de măsuri fiscale. „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, s-a precizat într-un comunicat de presă al Guvernului. (alte informații AICI) Specialiștii avertizează că pachetul de măsuri fiscale – care include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA generală de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3.000 de lei și creșterea accizelor la combustibil – este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide. Pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României ar fi unul pur „ideologic”, care ar duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. (mai multe detalii AICI) Suplimentar, noul pachet fiscal nu ar respecta principiul echității sociale și ar „lovi” direct în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. Intempestiv, Marcel Boloș – fost ministru de Finanțe – a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. La solicitarea MEDIAFAX, economistul Cristian Socol a răspuns întrebărilor referitoare la subiectul „fierbinte” al momentului – deficitul bugetar și reducerea cheltuielilor – și a explicat, în exclusivitate, detaliat și punctual, cum este construit bugetul public, de ce nu se află România în incapacitate de plată și cum au procedat alte țări în astfel de situații. Totuși, Cristian Socol a atras, la rândul său, atenția, că pachetul de măsuri fiscale prezentat de Guvernul Bolojan este un plan inechitabil, cu povară aproape exclusivă pe cei cu venituri mici și medii, iar fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș – care a declarat că s-au cheltuit 8 miliarde lei în ultima săptămână din 2024 – a „manipulat prin omisiune”. „Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare” Domnule Cristian Socol, Europa Liberă a publicat documente confidențiale care semnalează riscurile bugetare în contextul noului pachet de măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan. Cum interpretați acest demers jurnalistic? „Demersul jurnalistic este legitim, să oferi informație publică este scopul principal al profesiei respective. Dar, pentru orice român care este minim alfabetizat economic, documentele invocate nu reprezintă o știre. Bugetul este public în detaliu (deși încă este stufos și greu de analizat), execuțiile bugetare sunt publice pe 26 ale lunii pentru luna anterioară, rapoartele ANAF (inclusiv buletinele statistice lunare) sunt publice, execuția bugetelor componente ale bugetului general consolidat este publică. Bugetul public este fundamentat de Guvern, este propus Parlamentului pentru analiză, dezbatere și vot, dar și promulgat de Președintele României. Bugetul este însoțit de Legea privind aprobarea Plafoanelor unor indicatori specificați precum și, pe partea de macro, de Raportul macro de fundamentare a bugetului pentru anul curent și încă 3 ani, corespunzător programării bugetare multianuale, dar și de Strategia Fiscal Bugetară cu proiecție multianuală. Totul este transparent, nu există aici secrete sau ceva de ascuns, nici măcar «bugete paralele» – asta poate crede doar cineva care nu are habar de finanțe. Și mai important în acest proces, toate aceste documente sunt trimise spre analiză și opinie Consiliului Fiscal – «câinele de pază» al responsabilității fiscal-bugetare, conform Legii 69/2010. Opinia Consiliului Fiscal este și ea publică, sunt acolo experți de mare calitate profesională. Totul este public, cuantificabil, verificabil, transparent. Informările pe care le vedeți în acele documente sunt fundamentate de directorii din Ministerul Finanțelor, ele nu sunt făcute de ministru. Sunt informări care se fac uzual pentru orice țară europeană care se află în Procedura de Deficit bugetar excesiv, adică se află în apropierea a 3% deficit bugetar în PIB și peste. Acestea sunt regulile fiscal – bugetare europene. Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare, România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată, în insolvență fiscal-bugetară, precum Grecia, Argentina sau alte țări la nivel global. Chiar și în perioada 2009-2020 România a avut criză de lichiditate, nu criză de solvență fiscal-bugetară. Deci nicio știre. În plus dacă vă uitați cu atenție, multe dintre informări sunt trimise după alegerile prezidențiale din decembrie, când România a avut un salt în costurile de împrumut, din cauza instabilității politice”, a explicat economistul Cristian Socol. „Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe?” Totuși, fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. Și a mai spus Marcel Boloș că deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor dar și a cheltuielilor cu investițiile, decizii care au fost luate de Coaliția de Guvernare de la acea vreme. Cum comentați aceste declarații? „Pentru a vă răspunde, vreau să convenim un lucru. Ce spun nu este contra unei persoane sau spuselor sale. În toate analizele mele nu veți găsi atacuri la adresa cuiva, injurii sau etichete. Deci vorbim de principiu. Și atunci, analog dialogurilor Socratice, nu ministrul de finanțe, oricine ar fi el, trebuia să informeze? Ba da, deci nicio știre! Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe? Cine trebuia să nu semneze bugetul dacă are informații că nu este realist? Cine trebuia să ajusteze bugetul conform cu opiniile specializate ale Consiliului Fiscal? Ministrul de Finanțe, deci, din nou, nicio știre! Sincer vorbind, oricine a avut vreo funcție în apropierea unui prim-ministru cunoaște și … nu poate fi ipocrit … primul om din Guvern se ocupă
Interviu exclusiv | Cristian Socol: România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată/ Cum manipulează prin omisiune fostul ministru Marcel Boloș
Guvernul Bolojan a adoptat – vineri, 4 iulie 2025 – primul pachet cu măsurile fiscale destinate a rezolva ecuația complicată a deficitului bugetar al României, iar Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au convocat plenul comun al Parlamentului luni, la ora 15.00, pentru asumarea răspunderii Executivului pe primul pachet de măsuri fiscale. „Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanțelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, și, pe de altă parte, prin creșterea veniturilor, astfel încât să se poată susține, din fonduri publice, finanțarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetățenilor”, s-a precizat într-un comunicat de presă al Guvernului. (alte informații AICI) Specialiștii avertizează că pachetul de măsuri fiscale – care include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA generală de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3.000 de lei și creșterea accizelor la combustibil – este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide. Pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României ar fi unul pur „ideologic”, care ar duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. (mai multe detalii AICI) Suplimentar, noul pachet fiscal nu ar respecta principiul echității sociale și ar „lovi” direct în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. Intempestiv, Marcel Boloș – fost ministru de Finanțe – a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. La solicitarea Gândul, economistul Cristian Socol a răspuns întrebărilor referitoare la subiectul „fierbinte” al momentului – deficitul bugetar și reducerea cheltuielilor – și a explicat, în exclusivitate, detaliat și punctual, cum este construit bugetul public, de ce nu se află România în incapacitate de plată și cum au procedat alte țări în astfel de situații. Totuși, Cristian Socol a atras, la rândul său, atenția, că pachetul de măsuri fiscale prezentat de Guvernul Bolojan este un plan inechitabil, cu povară aproape exclusivă pe cei cu venituri mici și medii, iar fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș – care a declarat că s-au cheltuit 8 miliarde lei în ultima săptămână din 2024 – a „manipulat prin omisiune”. „Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare” Domnule Cristian Socol, Europa Liberă a publicat documente confidențiale care semnalează riscurile bugetare în contextul noului pachet de măsuri fiscale luate de Guvernul Bolojan. Cum interpretați acest demers jurnalistic? „Demersul jurnalistic este legitim, să oferi informație publică este scopul principal al profesiei respective. Dar, pentru orice român care este minim alfabetizat economic, documentele invocate nu reprezintă o știre. Bugetul este public în detaliu (deși încă este stufos și greu de analizat), execuțiile bugetare sunt publice pe 26 ale lunii pentru luna anterioară, rapoartele ANAF (inclusiv buletinele statistice lunare) sunt publice, execuția bugetelor componente ale bugetului general consolidat este publică. Bugetul public este fundamentat de Guvern, este propus Parlamentului pentru analiză, dezbatere și vot, dar și promulgat de Președintele României. Bugetul este însoțit de Legea privind aprobarea Plafoanelor unor indicatori specificați precum și, pe partea de macro, de Raportul macro de fundamentare a bugetului pentru anul curent și încă 3 ani, corespunzător programării bugetare multianuale, dar și de Strategia Fiscal Bugetară cu proiecție multianuală. Totul este transparent, nu există aici secrete sau ceva de ascuns, nici măcar «bugete paralele» – asta poate crede doar cineva care nu are habar de finanțe. Și mai important în acest proces, toate aceste documente sunt trimise spre analiză și opinie Consiliului Fiscal – «câinele de pază» al responsabilității fiscal-bugetare, conform Legii 69/2010. Opinia Consiliului Fiscal este și ea publică, sunt acolo experți de mare calitate profesională. Totul este public, cuantificabil, verificabil, transparent. Informările pe care le vedeți în acele documente sunt fundamentate de directorii din Ministerul Finanțelor, ele nu sunt făcute de ministru. Sunt informări care se fac uzual pentru orice țară europeană care se află în Procedura de Deficit bugetar excesiv, adică se află în apropierea a 3% deficit bugetar în PIB și peste. Acestea sunt regulile fiscal – bugetare europene. Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare, România nu a fost și nu va fi în incapacitate de plată, în insolvență fiscal-bugetară, precum Grecia, Argentina sau alte țări la nivel global. Chiar și în perioada 2009-2020 România a avut criză de lichiditate, nu criză de solvență fiscal-bugetară. Deci nicio știre. În plus dacă vă uitați cu atenție, multe dintre informări sunt trimise după alegerile prezidențiale din decembrie, când România a avut un salt în costurile de împrumut, din cauza instabilității politice”, a explicat economistul Cristian Socol, în exclusivitate pentru Gândul. „Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe?” Totuși, fostul ministru al Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat că a informat lunar, din luna septembrie a anului 2024, asupra riscurilor de dezechilibru bugetar și că a fost singurul care a atras atenția. Și a mai spus Marcel Boloș că deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor dar și a cheltuielilor cu investițiile, decizii care au fost luate de Coaliția de Guvernare de la acea vreme. Cum comentați aceste declarații? „Pentru a vă răspunde, vreau să convenim un lucru. Ce spun nu este contra unei persoane sau spuselor sale. În toate analizele mele nu veți găsi atacuri la adresa cuiva, injurii sau etichete. Deci vorbim de principiu. Și atunci, analog dialogurilor Socratice, nu ministrul de finanțe, oricine ar fi el, trebuia să informeze? Ba da, deci nicio știre! Cine trebuie să pună frână la cheltuieli și să crească veniturile bugetare, nu ministrul de Finanțe? Cine trebuia să nu semneze bugetul dacă are informații că nu este realist? Cine trebuia să ajusteze bugetul conform cu opiniile specializate ale Consiliului Fiscal? Ministrul de Finanțe, deci, din nou, nicio știre! Sincer vorbind, oricine a avut vreo funcție în apropierea unui prim-ministru cunoaște și … nu poate fi ipocrit … primul om
Salariații din Ministerul Finanțelor continuă PROTESTELE în contextul măsurilor de austeritate anunțate de Ilie Bolojan/ Să vă fie rușine!
Angajații Ministerului Finanțelor Publice, condus de liberalul Alexandru Nazare, amenință că vor opri complet activitatea, în contextul măsurilor fiscale anunțate de Executiv în vederea reducerii deficitului bugetar. UPDATE 12:10 Ministrul Alexandru Nazare a ieșit pe holul instituției, în fața biroului său, să stea de vorbă cu oamenii din minister. „Veniți în fiecare birou la fiecare etaj să vedeți cum arată biroul”, spune o angajată. „Să vă fie rușine!”, se mai aude o altă voce din fundal. Nazare i-a invitat pe reprezentanții angajaților la discuții, potrivit imgainilor video publicate de SEDLEX. Știrea inițială „Angajații sunt hotărâți să protesteze oricât va fi nevoie, chiar să oprească activitatea, dacă nici acum, sub amenințarea unui deficit bugetar excesiv și a unor măsuri care afectează toată populația, nu vor fi făcuți pași clari”, spune Vasile Marica, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Finanțe. Potrivit sursei citate, evaziunea fiscală reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru țară, după cum recunoaște și CSAT. Cauza, spune acesta, este legislația „incoerentă, inadecvată și impredictibilă” în domenii precum colectarea TVA, procedura insolvenței și prețurile de transfer. Finanțiștii mai spun că lupta cu evaziunea fiscală nu se poate face cu un sistem „subdimensionat și subfinanțat”. Sindicaliștii cer Guvernului României adoptarea unui pachet legislativ pe trei componente: recunoașterea funcției specifice pentru angajații Fiscului cu protecție, respect, responsabilități și sancțiuni clare; salarizare corespunzătoare complexității activității și incompatibilităților la care sunt supuși; și întinerirea sistemului prin angajarea de personal tânăr capabil să se adapteze la digitalizare. Foto: Marian Ilie/ Mediafax Video: Facebook/ SEDLEX CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele