Când ar putea crește pensiile și salariile bugetarilor
Odată cu implementarea pachetului de măsuri fiscale decise de Guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii, traiul de zi cu zi al românilor are de suferit. Însă, cel mai mult sunt afectați pensionarii și bugetarii, ale căror venituri au fost plafonate până la sfârșitul lui 2026. Premierul Ilie Bolojan a dat un răspuns clar la întrebarea care stă pe buzele acestor categorii: când sunt șanse să crească din nou pensiile și salariile. Întrebat de jurnalistul Prima TV dacă sunt șanse, chiar și într-un orizont mai lung de timp, ca pensiile și salariile românilor să revină pe creștere, premierul a subliniat că, cel puțin până la sfârșitul anului viitor, s-a decis plafonarea pensiilor și salariilor bugetarilor. Pensiile și salariile vor crește doar când vom ajunge la 6% deficit Totuși, a completat Ilie Bolojan, dacă deficitul va scădea la 6%, vor exista bazele pentru ca acestea să crească. În ecuație un rol important îl joacă și inflația, a mai observat premierul. INS: deficitul comercial a scăzut cu 15,5% în ianuarie 2024 / Sursa FOTO: wikimedia.org „Conform deciziilor luate, până la sfârșitul anului 2026 salariile și pensiile au fost plafonate. Dacă la final de 2026, România se va apropia de un deficit de 6%, atunci vor fi condiții ca salarizarea și pensiile să fie majorate pe baza unui calcul care ține cont de rata inflației, capacitatea de a suporta aceste creșteri în variantă sustenabilă”. Economia reală nu mai poate suporta excesele În caz contrar, a mai punctat fostul președinte interimar, orice creștere a pensiilor și salariilor ar distorsiona și mai tare economia țării. „Toate dezechilibrele sunt invalidate de economia reală. Prin măsurile acestea arătăm că economia nu poate suporta lucrurile pe care le-am decis”. RECOMANDĂRILE AUTORULUI La BILANȚUL celor 100 de zile, vezi ce a răspuns premierul Bolojan la întrebarea Gândul: Ați folosit de multe ori termenul de echitate. Unde mai este echitatea, domnule premier, dacă ați tăiat bani de la mame, pensionari, studenți și, în schimb, ne împrumutăm cu 17 miliarde de euro prin programul SAFE pentru cheltuieli cu înarmarea?
Elena Lasconi nu l-ar mai nominaliza premier pe Ilie Bolojan: A lovit în oameni
Elena Lasconi, care în campania prezidențială a fost primul candidat care a vehiculat numele lui Ilie Bolojan pentru funcția de premier, a spus, duminică, la Antena 3 CNN, că nu l-ar mai nominaliza în această funcție având în vedere măsurile de austeritate pe care le-a promovat și care au „lovit în oameni”. Mai mult, fosta candidată la prezidențiale l-a acuzat pe premier că a mințit atunci când a afirmat că a descoperit abia când a ajuns în fruntea Guvernului că bugetul nu reflecta realitatea economică din țară. „A lovit în oameni. Dacă făcea reformă nu aveam nimic împotrivă”, a spus Elena Lasconi. Întrebată ce părere are despre declarația lui Ilie Bolojan care a spus că nu a știut realitatea bugetară a României până când nu a ajuns la Guvern, Elena Lasconi a spus că premierul „minte”. „Minte sută la sută. Să nu uităm ministrul de Finanțe era colegul lui. Eu știam că bugetul nu este real și am spus că vreau să văd bugetul real, echipele alea de lucru între tote partidele politice… o vrăjeală. Eu nu am vrut să mint. Nu o să mint niciodată oamenii. Pentru ei puterea e mai importantă decât caracterul și coloana vertebrală” a mai spus Lasconi. Elena Lasconi a criticat dur măsurile de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, pe care l-a acuzat că alimentează ura împotriva funcționarilor publici.
Le-a luat bursele, acum și mâncarea. Guvernul Bolojan a tăiat Masa sănătoasă pentru un milion de elevi nevoiași, fără ca nimeni să observe. Documente oficiale
Guvernul Bolojan a descoperit încă o sursă de risipă bugetară și a tăiat-o înainte ca beneficiarii acestor cheltuieli să-și dea seama ce li se întâmplă. Teoretic, o știre pozitivă. Practic, Bolojan a luat mâncarea de la gură elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar de stat. O decizie ascunsă și înghesuită în primul pachet de măsuri de austeritate, în vacanța copiilor, urmând ca aceștia să afle abia în prima zi de școală că nu mai au parte de „Masa sănătoasă”. Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ s-a derulat Programul național „Masă sănătoasă“ (PNMS), cel puțin 1.000.000 de elevi fiind beneficiari direcți. Bolojan a tăiat programul cu care se lăuda ministrul David În ianuarie 2025, ministrul actual al Educației anunța extinderea programului, pe care îl considera atunci esențial în lupta cu abandonul școlar. „Este un program important, cred că este prima hotărâre iniţiată de Ministerul Educaţiei. Efectiv îl văd ca pe un mecanism fundamental, nu doar din punct de vedere social, eu îl văd ca pe un mecanism psiho-educaţional pentru că avem o problemă majoră legată de abandonul şcolar, iar toate studiile de specialitate arată că şi aceatsă componentă socială are un rol fundamental în a preveni şi combate abandonul şcolar”, a spus Daniel David în urmă cu jumătate de an. Totuși, în goana disperată după bani, Guvernul Bolojan a introdus – în Legea nr. 141 din data de 25 iulie 2025, un paragraf care, în vâltoarea discuțiilor nesfârșite despre „tăieri”, a trecut neobservat. Potrivit Ministerului Educației, Programul Național „Masă sănătoasă” era parte a strategiei de combatere a abandonului școlar și de îmbunătățire a rezultatelor educaționale. În anul 2024, Programul „Masă sănătoasă” a fost în valoare de 1.139.400.000 lei. Decizie-șoc a Guvernului: „Prevederile art. 77, alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027” Numai că, la Art. XLIII (1) – litera b – din Legea 141/2025, se precizează că „prevederile art. 77, alin. (4) se prorogă până la data de 1 ianuarie 2027”. Patron firmă de catering: „Cel mai mult îi afectează pe copii” Efectele acestei decizii luate de Guvernul Bolojan au puterea unui adevărat val seismic, nu numai în ceea ce îi privește pe elevi, care nu vor mai beneficia de mâncarea pe care o primeau la școală, dar și în cazul firmelor de catering care au deja contracte în derulare, prin primăriile din localități, cu școlile care făceau parte din programul „Masă sănătoasă”. În exclusivitate pentru Gândul, unul dintre patronii unei firme de catering s-a declarat dezamăgit de decizia luată de Guvernul Bolojan și a atras atenția nu numai că primii care vor suferi sunt copiii, dar și că statul român nu va face economii, așa cum s-ar putea crede la o primă vedere. „Noi suntem în mijlocul contractelor acum, avem contractele aste câștigate la licitație din februarie, martie etc. Depinde când a făcut fiecare primărie licitația. Cel mai mult îi afectează pe copii. Aceasta este revolta cea mai mare. Eu țin legătura cu primăriile cu care lucrez și toți primarii sunt foarte mulțumiți că au venit mult mai mulți copii la școală datorită acestui program. Vin să mănânce și automat rămân la școală, fac și școală. Programul a ajutat foarte mult. Ca patron, nu mi se pare că se face vreo economie, deoarece eu mâine mă duc și dau afară 20 de oameni, eu i-am ținut toată vara, cu salarii, fiindcă urma să înceapă școala. Ca mine sunt și alți patroni, care au această componentă în businessul lor. Nu știu ce economie face statul când eu îi dau 20 de oameni să-i plătească, nu le mai plătesc contribuțiile la stat și, în al doilea rând, o să le plătească șomaj și asigurări medicale. Nu văd unde este economia. Contractele sunt semnate și sunt în mijlocul derulării lor, am derulat deja jumătate de contract, avem investiții făcute – cuptoare etc. -, pentru că e vorba despre câteva mii de copii. Trebuie mașini pentru transport, trebuie autorizații, plătești la stat autorizațiile… Cheltuielilesunt făcute deja… Noi am făcut aceste cheltuieli pe o predictibilitate…”, a declarat patronul unei firme de catering din țară, în exclusivitate pentru Gândul. „Programul național «Masă sănătoasă», pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți” Articolul 77 din Legea 198/2023 este cel care anunța Programul Național „Masă sănătoasă”, iar Guvernul Bolojan îl face, acum, să dispară. „Potrivit alin. (3) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, (…) în anul 2025 se implementează Programul național „Masă sănătoasă“ finanțat de la bugetul de stat… … din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București… … în limita sumei de 1.139.400 mii lei, aprobată într-o poziție distinctă într-o anexă la legea bugetului de stat pe anul 2025, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor pe unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale și pe unități de învățământ, precum și normele metodologice de aplicare a Programului național „Masă sănătoasă“ pentru anul 2025 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației și Cercetării”, s-a arătat în ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024. Articolul 77 din Legea 198/2023 „(1) Ministerul Educației derulează programe de reducere a abandonului școlar/a ratei de părăsire timpurie a școlii în cadrul Programului național integrat de reducere a abandonului școlar, care stabilește priorități, programe, activități și servicii în scopul reducerii absenteismului, a abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii, la toate nivelurile de învățământ. Programul național integrat de reducere a abandonului școlar se aprobă prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației. (2) Pilonii principali ai Programului național integrat de reducere a abandonului școlar sunt asigurarea transportului gratuit, acordarea burselor sociale și a rechizitelor școlare. (3) Anual, DJIP/DMBIP publică situația privind abandonul școlar și părăsirea timpurie a școlii de la nivel județean. (4) Începând cu anul școlar 2023-2024, la nivelul sistemului național de învățământ se derulează Programul național «Masă sănătoasă», denumit în continuare PNMS, pentru cel puțin 1.000.000
Elena Lasconi către Bolojan: Măsurile de austeritate pot duce România la dictatură
„Grijă mare cu măsurile de austeritate pe care le luați din disperarea de a scădea deficitul! Cea mai mare greșeală într-o societate capitalistă este să tai investițiile. Cea mai mare. Vă atrag atenția că la Câmpulung am cheltuit puținii bani din buget pentru documentații, pentru a atrage fonduri europene. De cinci ani muncim pe brânci pentru a transforma proiectele în realitate. Vorbesc despre peste 30 de investiții. Domnule Bolojan, mă bazam pe experiența dumneavoastră de la Primăria Oradea și mă întreb ce ați fi făcut dacă vreunul dintre prim-miniștrii, din perioada în care ați fost primar, v-ar fi comunicat printr-o ordonanță, din pix, că nu veți mai continua proiectele pe fonduri europene? Am respectat legea, termenele de achiziție. Cred că știți că o licitație durează chiar și doi ani, doar trăim în România birocratică. Cu trei oameni la achiziții și cu peste 30 de proiecte pe fonduri europene e extrem de complicat. Am început licitațiile pentru spitale și școli. Acum sunt în derulare cele pentru blocuri. Analiza trebuie făcută pentru fiecare UAT în parte pentru că situațiile sunt diferite și au specificul lor. Nu e vorba de matematică. E vorba despre investiții și mai ales despre oameni”, a scris Elena Lasconi. Potrivit acesteia, un alt exemplu este „uciderea proiectelor prin CNI”: „Domnule Bolojan, la Câmpulung avem două proiecte în derulare: construirea primei creșe din municipiu și construirea pieței centrale agroalimentare, singura din Câmpulung. Proiectul pieței a fost blocat politic vreme de zece ani. După zece ani m-am luptat să îl deblochez, am participat la toate ședințele tehnice de la Ministerul Dezvoltarii, fiind în sit am lucrat la obținerea avizelor pentru autorizația de construire aproape doi ani. CNI a organizat licitația și din păcate a câștigat o firmă extrem de neserioasă care nu a făcut nimic. Ar trebui reluată licitația, dar ați distrus această posibilitate tot printr-o ordonanță. După 15 ani credeam că blestemul pieței se va sfârși. Nu ai cum să blochezi un proiect extremă urgentă pentru o comunitate. Toți producătorii stau în frig și în ploaie pentru că noi ne-am făcut datoria din contractul cu MDLPA și am demolat piața. Nu mă plâng pentru mine domnule Bolojan, ci pentru câmpulungenii pe care îi reprezint și cu mare îngrijorare despre ceea ce o să se întâmple cu România. Eu sunt zilnic printre oameni. Creșterea TVA a crescut și nemulțumirile oamenilor. După ce am scăpat de manipularea prin frică din ultimul an simt din nou frica cetățenilor. Frica de a nu mai avea ce pune pe masă, frica pierderii locului de muncă. Teama de a sta în frig la iarnă. Nu vreau să am dreptate, dar dacă nu revizuiți ordonața ucigătoare de proiecte pe fonduri europene, dacă nu vă temperați cu măsurile absurde făcute din birou, peste trei ani la alegerile parlamentare există riscul să ne trezim cu o majoritate izolaționistă. De acolo și până la dictatură mai e doar un pas”. Lasconi apelează la rațiune, „la omul care știu că sunteți”: „acțiunile dumneavoastră de acum pot schimba în rău România următoarelor decenii! Analizați situația din fiecare UAT. Nu matematic! Analizați-o în funcție de nevoile comunităților și nu renunțați la investiții”.
Prof. Mircea Coșea trage un semnal de alarmă asupra măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan. Vom intra în criză economică
Profesorul în economie Mircea Coșea trage un semnal de alarmă asupra măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan. Într-o intervenție televizată, profesorul a susținut că o criză economică ar prinde contur în România. De asemenea, a mai precizat faptul că un asemenea eveniment social prin care este relevat declinul economic ar putea să survină peste câteva săptămâni. Profesorul în economie Mircea Coșea avertizează cu privire la măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan. În cadrul unei intervenții televizate, a precizat faptul că „ceea ce a făcut Guvernul Bolojan până acum” conduce către „începutul crizei economice”. „Niciodată nu se iese din criza bugetară dând povara pe populații. Niciodată nu se scad veniturile. Ceea ce a făcut guvernul Bolojan până acum, a făcut de fapt începutul crizei economice. N-am avut nici taifun, n-am avut nici invazii, n-am avut nimic. Totul vine din măsurile acestui guvern”, a precizat profesorul Mircea Coșea la Realitatea Plus. Profesorul în economie Mircea Coșea: „Vom intra în criză economică” „Vom intra în criza economică. Asta ce înseamnă? Scăderea bruscă a consumului, scăderea bruscă a veniturilor, creșterea inflației. Toate lucrurile astea vor veni în 3 sau 4 săptămâni. Măsuri de scoatere la vânzare a activelor românești, care sunt românești sub o formă, să zicem, intelectuală… Listarea la bursă este o chestiune care nu se face în crize niciodată. Pentru că prețurile cresc, deci vinzi puțin”, a mai spus profesorul în economie Mircea Coșea. Autorul recomandă: Ce spun economiștii despre TAXA de 10% pe veniturile din PUBLICITATE ale marilor platforme. „Probabil cea mai bună soluție din ceea ce se poate găsi” Visul „casă, dulce casă”, transformat în chirie pe viață. „Orice se poate întâmpla în piața IMOBILIARĂ. Nu toți dezvoltatorii sunt «rechini»” Alexandru Rogobete prezintă noile modificări din proiectul de Ordonanță: A fi manager într-un spital nu este un bonus, ci o mare responsabilitate Ipocrizia AUSTERITĂȚII! 1 mil. € pentru un concert la Oradea. Alte milioane aruncate pe evenimente, în super-anul electoral care l-a adus pe Bolojan la București Sursă foto: captură video Youtube