Cum vede Bolojan efectele primelor două pachete de măsuri fiscale și creșterea impozitelor. „Era un angajament al României”
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, în conferința de presă de la Palatul Victoria, despre efectele pe care le-au avut primele două pachete de măsuri fiscale, dar și despre decizia de majorare a impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice. Șeful Executivului a subliniat că deși au dus la scăderea temporară a consumului, pachetele fiscale au avut efecte pozitive asupra încasărilor bugetare. Bolojan a spus că primele două pachete de măsuri fiscale, adoptate în iulie și august, dintre care unele măsuri sunt deja în vigoare, iar altele urmează să fie implementate în perioada următoare, că au avut efecte importante cu toate constrângerile pe care le-au generat. Acesta a recunoscut că deciziile au avut consecințe neplăcute pentru români, dar a inistat că măsurile au fost absolut necesare pentru a restabili echilibrul bugetar. În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, premierul a anunțat o majorare totală de aproape 10 miliarde de lei, repartizată pe mai multe categorii de venituri fiscale. „Primele două pachete,cel adoptat în iulie și cel din august, care parțial a intrat în vigoare,parțial ar urma să intre în perioada următoare, au avut efecte importante, cu toate constrângerile pe care le-au generat, nu trebuie să fugim de asta, care au însemnat o scădere a consumului ușoară, care au însemnat o creștere de prețuri. Din punct de vedere al bugetului de stat, aceste măsuri s-au dovedit corecte și au fost inevitabile. Asta înseamnă că în trimestrul al treilea, față de trimestrul trei al anului trecut, am încasat bugete mai mari. Au crescut încasările cu aproape 10 miliarde de lei, atât pe componentele de impozit pe venit, de încasări din TVA cu aproape 15% de exemplu, veniturile din accize cu 11%, iar contribuțiile pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate,unde aveam un deficit important, cu 8,5%”, a spus premierul. Bolojan spune că a început drumul către un deficit bugetar mai mic Oficialul a prezentat o analiză a cheltuielilor bugetare și a subliniat că Guvernul a început să reducă valoarea toatlă a plăților în sectorul public. Bolojan a explicat că luna octombrie a anului acesta a adus o scădere semnificativă față de aceeași lună a anului trecut. Comparând cheltuielile salariale din sectorul public, premierul a arătat că acestea au scăzut cu peste 500 de milioane de lei, la 13,6 miliarde de lei, față de 14,2 miliarde de lei anul trecut. Ajustarea este, în viziunea Guvernului, o condiție necesară pentru a reduce deficitul bugetar care a crescut alarmant. „În condiţiile în care, în luna octombrie, de exemplu, a fost o lună care, în comparaţie cu cea din anul trecut, a însemnat o scădere a cheltuielilor la bugetul de stat, ceea ce este un lucru pe care trebuie să-l urmărim lună de lună de acum înainte, cu peste 500 de milioane, ajungând ca faţă de 14,2 miliarde de lei cheltuielile cu salariile în sectorul public, în octombrie anul trecut, la peste 13,6 miliarde, deci cu peste 500 de milioane reducere”. Bolojan a vorbit și despre majorarea impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice din 2026. Premierul spune că decizia de a mări impozitul nu este doar una fiscală, ci un angajament pe care România și l-a asumat în trecut. Acesta a explicat că România avea, raportat la puterea de cumpărare, unele dintre cele mai mici impozite pe locuințe din Uniunea Europeană. De asemenea, premierul a subliniat că impozitele pe proprietate sunt venituri directe pentru autoritățile locale, iar acestea folosesc fondurile pentru proiecte de infrastructură esențiale pentru comunități. „Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ceea ce se face în fiecare localitate. Și dacă ne uităm în România, vedem că peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă, de canalizare sau de gaz, se reabilitează școli, se anvelopează blocuri de locuințe, se lucrează la spitale și așa mai departe. Aceste investiții sunt finanțate într-o bună parte de la bugetul de stat al României prin programele naționale, prin fonduri europene cofinanțate de la bugetul de stat și în cazul marilor orașe din România sau a unor puține localități, din bugetele lor locale.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Întrebat de Gândul, Bolojan se face că nu înțelege problema angajării cumnatei lui Drulă în Guvern: „Noi nu facem dosare de cadre sau de rudenie” Imediat cum a fost numită secretar de stat la ministerul lui Pîslaru, cumnata lui Drulă a și cerut decontarea din bani publici a cheltuielilor pentru locuință și transport. Gândul publică documentul. Alina Gîrbea are și apartament în Belgia
Economistul Cristian Socol sună alarma: România are cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25deani
Economistul Cristian Socol, profesor universitar al Academiei de Studii Economice (ASE), trage un semnal de alarmă într-o analiză publicată în exclusivitate de Mediafax cu privire la criza bugetară a României care s-a transformat într-un adevărat dezastru economic. Inflația persistentă, măsurile fiscale și cele de austeritate luate de Guvernul Bolojan au făcut ca țara să aibă cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25 de ani, atrage atenția economistul. Specialistul a analizat evoluția puterii de cumpărare a românilor în ultimii 20 de ani, care a fost marcată de mai multe cicluri economice. Cele mai recene date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o reducere a puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu net de 5,3% în luna septembrie 2025 față de aceeași lună din 2024. Ultima lună de creștere a puterii de cumpărare a fost iunie, cu un plus de 1,3% și a urmat o serie de scăderi de 2,4% și 5% în lunile iulie și august. Cum s-a ajuns de la expansiune la declin În primul deceniu după anul 2000, economia României a traversat o perioadă de creștere, datorată majorărilor salariale, care au reușit să depășească inflația și au dus la o creștere a puterii de cumpărare, spune Socol. „În primul deceniu post-2000, expansiunea economică s-a tradus prin majorări salariale consistente care au depășit inflația, crescând puterea de cumpărare. Indicatorul salariului real (câștigul mediu net ajustat la inflație) aproape că s-a dublat până în 2008.” Evoluția câștigului salarial real în România în ultimii 25 de ani Decilinul României avea să vină odată cu criza globală din 2008-2009, spune economistul. Tăierile salariale din sectorul public, înghețările de venituri și majorarea TVA-ului de către Guvern au dus la ani consecutivi în care puterea de cumpărare a scăzut, -1,5% în 2009, -3,7% în 2010 și -1,9% în 2011. „Criza financiară globală din 2008–2009 a lovit însă puternic România, guvernul a înghețat și chiar tăiat salariile publice”. În 2012, declinul a luat o pauză. Salariile au fost din nou majorate și au dus la o creștere treptată a puterii de cumpărare. Economistul spune că populația avea o putere de cumpărare similară cu vârful din 2008, care indica o revenire completă după cei 6 ani de declin. Inflația și măsurile de austeritate au dus la cea mai mare cădere a puterii de cumpărare În următorii ani, puterea de cumpărare s-a dublat din nou și, potrivit analistului, a fost cel mai rapid avans al veniturilor reale din ultimele două decenii. „Per total, între 2015 și 2019 puterea de cumpărare a salariului mediu s-a dublat”. După perioada bună, au venit pandemia, criza energetică, războiul din Ucraina și inflația din 2020-2022 care au pus pe „hold” această evoluție. Cristian Socol spune că, deși salariile nominale creșteau, scumpirile au determinat ca salariul real să scadă pe întreaga durată a anului 2022. Situația s-a îmbunătățit ușor un an mai târziu când inflația a început să se tempereze iar tensiunile de pe piața muncii au forțat creșterea salarială până la un maxim de +8%. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că totul s-a schimbat în acest an, odată cu inflația persistentă combinată cu măsruile fiscale și cele de austeritate. Puterea de cumpărare a scăzut dramatic în ultimele 3 luni ducând la o scădere dramatică a consumului. Astfel, România a ajuns să aibă cea mai mare prăbușire a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, și a doua cea mai mare cădere din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale ale Eurostat. „Inversarea de trend s-a realizat în anul 2025: inflația persistentă, măsurile fiscale restrictive și cele de austeritate oarbă au dus la o nouă contracție a salariilor reale. În ultimele 3 luni, puterea de cumpărare a scăzut dramatic, generând prăbușirea consumului.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios”
Ministerul Educaţiei vine cu precizări privind numărul total de posturi în anul şcolar curent: Nu au fost anulate posturi de titulari
Precizările vin în contextul în care în această săptămână, în spaţiul public au apărut informaţii că se vor desfiinţa peste 14.000 de posturi de profesori, în contextul măsurilor fiscal-bugetare. Ministerul Educaţiei a spus dezbaterii publice proiectul unei Hotărâri pentru modificarea anexei nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 731/2024 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin care se actualizează şi stabileşte numărul total de posturi din învăţământul preuniversitar de stat în anul şcolar 2025 – 2026. Instituția precizează, într-un comunicat de presă transmis vineri seara, că „diferența între numărul total de posturi din anul școlar 2024 – 2025 și numărul total de posturi propus pentru acest an școlar este dată de reducerea cu aproape 50% a posturilor ocupate temporar in regim de plata cu ora, în condițiile aplicării măsurilor fiscal-bugetare”. De asemenea, Ministerul Educației mai subliniază că în același timp, numărul de norme ocupate cu profesori titulari a crescut cu circa 3%, iar numărul de norme ocupate pe perioadă determinată a rămas relativ constant. În acest sens, nu au fost anulate posturi de titulari în sistemul de învățământ, ci doar norme libere, neocupate. Ministerul Educației a lansat miercuri în dezbatere un proiect de Hotărâre de Guvern care reduce numărul total de posturi din învățământul preuniversitar de stat, de la 307.900 la 293.852. Diferența este de 14.048 posturi.
Grecia anunță o reformă fiscală de 1,6 miliarde de euro. Mitsotakis promite reduceri de taxe pentru familii și tineri
Într-un discurs în care și-a prezentat prioritățile de guvernare pentru anul viitor, Mitsotakis a anunțat reduceri de taxe pe venit, în special pentru familiile cu copii, informează Bloomberg. Mitsotakis a precizat că familiile cu patru sau mai mulți copii nu vor plăti impozit pe primii 20.000 de euro din venitul anual, o măsură menită să stimuleze rata natalității, aflată la un nivel scăzut în Grecia. El a mai anunțat beneficii suplimentare pentru pensionari, salarii mai mari pentru angajații forțelor de ordine și diplomați, precum și alte măsuri fiscale introduse pentru prima dată în timpul crizei datoriilor din ultimul deceniu. Planurile sunt concepute pentru a oferi sprijin cetățenilor împovărați de creșterea costului vieții. „Știu foarte bine că prețurile mari reprezintă cea mai mare problemă”, a declarat Mitsotakis la Târgul Internațional de la Salonic, subliniind că reforma fiscală este gândită pentru a răspunde acestei situații. Noile ajustări fiscale au fost posibile deoarece bugetul Greciei are performanțe peste așteptări. Veniturile suplimentare înregistrate în 2024 sunt așteptate să se repete și în acest an, întrucât măsurile împotriva evaziunii fiscale dau rezultate, iar datele pentru 2025 arată că Grecia este din nou pe cale să depășească țintele bugetare. Toate modificările anunțate au fost evaluate în detaliu și „respectă obligațiile europene”, a precizat premierul. Măsurile anunțate sâmbătă includ: Reduceri de taxe pe venit și eliminarea acestora pentru familiile cu patru sau mai mulți copii. Cotă de impozitare mai mică pentru veniturile cuprinse între 40.000 și 60.000 de euro. Angajații sub 25 de ani, cu venituri de până la 20.000 de euro, nu vor plăti niciun impozit. Reducere a cotei de impozitare pentru veniturile obținute din chirii. Grecii din localități cu cel mult 1.500 de locuitori vor plăti jumătate din impozitul pe proprietate în 2026 și nu vor mai plăti deloc începând cu 2027. Taxa pe valoare adăugată pe insulele îndepărtate cu mai puțin de 20.000 de locuitori este redusă cu 30%. „Cel mai bun mod de a restitui cetățenilor dividendele creșterii economice nu este prin beneficii, ci prin reduceri de taxe”, a declarat Mitsotakis.
Ce a fost și ce a rămas din pachetul II al lui Bolojan. Fără reforma administrației locale, POVARA pică tot pe cetățean și companii
Dacă primul pachet fiscal, cu creșterea TVA la 21% și a accizelor, a lovit direct în buzunarele românilor, al doilea pachet era anunțat ca fiind cel care „demolează” sinecurile din instituțiile statului. În realitate, surpriza este că tot cetățeanul și companiile duc greul, pentru că reforma administrației locale, piesa centrală din discursul lui Ilie Bolojan, a fost scoasă în ultimul moment de pe ordinea de zi a Guvernului. Premierul a început cu reforma de jos în sus, de la cetățean la stat – deși promitea o reformă prin care să fie reduse posturile din administrațiile locale – după discuții intense cu reprezentanții Asociației Municipiilor și ai Uniunii Consiliilor Județene, la ședința de guvern de vineri, capitolul a fost scos, pe fondul neînțelegerilor din coaliție privind forma finală a reducerilor de personal. Așa se face că, din tot pachetul II, singurele măsuri care vizează aparatul de stat sunt cele privind eficientizarea unor autorități administrative autonome precum ANCOM, ANRE și ASF. Concret, acolo se reduc posturile de specialitate cu 10% și cele de suport cu 30%, potrivit amendamentelor adoptate la actul normativ asumat în Parlament. La insistențele USR, premierul a acceptat și un amendament prin care îngheață bonusurile șefilor din companiile autonome până în 2028. O măsură mai degrabă simbolică, dar care oferă măcar senzația că s-a tăiat ceva din privilegiile sinecurilor. Bâlbe la Palatul Victoria pe impozitul pe cifra de afaceri a multinaționalelor Cea mai notabilă bâlbă guvernamentală rămâne, însă, saga impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA). Vineri, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, anunța eliminarea taxei de 1% pentru companiile cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro. „Una dintre cele mai importante măsuri din acest pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companiile străine și cele românești. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile (…) pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii”, explica vineri Nazare. (detalii AICI) Doar că, la trei zile distanță, aceeași taxă reapare, în urma unui amendament PSD acceptat de premier. „Va fi aplicat impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru companiile care înregistrează o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an și nu aplică mecanismul cu limitarea cheltuielilor pentru afiliați”, transmitea Palatul Victoria după ședința de luni. Vezi amendamentele PSD – AICI Un joc de-a v-ați ascunselea fiscal, care ridică semne de întrebare pentru investitori. Ce mai rămâne valabil din declarațiile guvernului de la o zi la alta? Taxa pe marile averi, introdusă peste noapte Pe lângă bâlba cu IMCA, pachetul II a venit cu o surpriză în plus. Introducerea peste noapte a taxei pe lux. Practic, impozitele pentru casele de peste 500.000 de euro și mașinile mai scumpe de 75.000 de euro au fost triplate, de la 0,3% la 0,9%. Amendamentul, venit din partea PSD, a fost acceptat imediat de premierul Bolojan și inclus în forma finală a actului normativ. (detalii AICI) Câte amendamente au fost depuse la cele 5 proiecte de lege Dincolo de declarațiile politice de la pupitrul Palatului Victoria, pachetul doi nu a livrat reforma pe care Bolojan a promis-o. Cu administrația locală neatinsă, sinecurile intacte și bâlbe fiscale de tip „uite IMCA, nu e IMCA”, povara cade tot pe cetățeni și companii. Foto colaj: Shutterstock AUTORUL RECOMANDĂ:
Ilie Bolojan anunță PRIORITIZAREA investițiilor, după consultările cu miniștrii pentru proiectele PNRR
Premierul Ilie Bolojan a avut prima rundă de întâlniri cu ministerele Sănătății, Educației și Mediului pentru analiza proiectelor propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Discuțiile au vizat atât proiectele care rămân finanțate prin PNRR, cât și identificarea altor surse de finanțare pentru investițiile mature ce nu se pot încadra în acest program. Prim-ministrul a subliniat că din PNRR vor fi în continuare finanțate proiectele pentru care lucrările au început și care vor fi finalizate până la 31 august 2026, precum și cele care reprezintă ținte de investiții asumate de România prin acest mecanism european. Pentru celelalte proiecte mature, Guvernul va căuta soluții de finanțare prin bugetul național sau alte programe europene, arată un comunicat transmis de Executiv. „Menținerea unui nivel ridicat al investițiilor este o prioritate pentru a crea condiții de dezvoltare pe termen lung și pentru a asigura creșterea economică. Singura măsură pe care o putem lua acum este să finanțăm investiții, din orice formă de resurse disponibile. Avem un tablou de bord național ce include toate proiectele pregătite, stadiul de realizare al fiecăruia și toate elementele necesare analizei obiective. Fiecare ministru va stabili portofoliul proiectelor prioritare și etapizarea lor. Fie că avem în vedere construcția sau modernizarea unităților sanitare și de învățământ, fie amenajarea rețelelor de apă și canalizare, este esențial ca peste un an România și cetățenii noștri să poată vedea în viața de zi cu zi că fondurile din PNRR au fost înțelept investite”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. În domeniul sănătății, au fost analizate proiectele de construcție și amenajare a unor noi spitale, dotarea cabinetelor medicilor de familie, a ambulatoriilor și a secțiilor de terapie intensivă. În educație, discuțiile s-au axat pe construcția, modernizarea și renovarea căminelor studențești și a campusurilor universitare, dotarea unităților de învățământ, dar și pe programele pentru combaterea abandonului școlar și sprijinirea copiilor și tinerilor din medii defavorizate. În domeniul mediului, accentul a fost pus pe proiecte de apărare împotriva inundațiilor, realizarea cadastrului apelor și managementul apelor uzate. La întâlnirile de lucru de la Palatul Victoria au participat, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, vicepremierii Marian Neacșu și Tánczos Barna, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, și ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu.
Tanczos Barna anunță că reforma pensiilor magistraților este o condiție pentru implementarea pachetului 2 de măsuri fiscale
„Nu există pachetul 2 fără reforma pensiilor magistraților. Nu cred că e corect ca atunci când toată lumea contribuie la acest efort de a intra pe un făgaș economic normal, nu ar trebui să existe excepții”, a afirmat Tanczos Barna, la Digi 24. Acesta a explicat că reforma sistemului de pensii pentru magistrați este esențială pentru independența justiției, dar și pentru îndeplinirea obiectivelor din PNRR. Potrivit acestuia, România riscă să piardă milioane de euro dacă nu implementează această reformă. Tanczos a anunțat că pachetul 2 va fi gata în două săptămâni și că există timp suficient pentru finalizarea textelor privind pensiile speciale prin dialog. El a avertizat că cel mai mare pericol este intrarea țării în categoria „junk”, România trecând deja de două ori pe lângă acest risc în 2024. „Trebuie să coborâm la un deficit spre 7″, a precizat Tanczos Barna, subliniind necesitatea reducerii cheltuielilor și eliminării risipei în toate sectoarele. „Într-un scenariu idealist, cu o creștere economică de 2,5%, fără probleme la graniță, fără cheltuieli suplimentare, poate România ar fi reușit să iasă din acest impas. Dar stelele nu s-au aliniat și am avut multe elemente de risc care s-au transformat în realitate. Avem toate șansele că, odată cu resetarea motoarelor economiei, să mergem într-o direcție bună”, a adăugat Tanczos Barna.
Indemnizația de HRANĂ va fi acordată doar angajaților cu salarii de 6.000 lei net sau mai mici, față de pragul de 8.000. La cât rămâne plafonată
Noua Lege privind unele măsuri fiscal bugetare, Legea nr. 141/2025publicată vineri în Monitorul Oficial, definește indemnizația de hrană drept măsură cu caracter social pentru angajații din sectorul public, inclusiv pentru cei din sistemul de învățământ și o plafonează la nivelul actual, însă este acordată salariaților cu un nivel mai mic de venit decât în prezent. Indemnizația de hrană va fi acordată, din 1 ianuarie 2026, doar angajaților cu salarii nete de 6.000 de lei pe lună și mai puțin, față de pragul de 8.000 de lei net din prezent, potrivit prevederilor Legii nr. 141/2025. Astfel, la punctul 5. al art. XV, care intră în vigoare din 1 ianuarie 2026, se stabilește că „ordonatorii de credite acordă lunar, pentru personalul încadrat ale cărui salarii lunare sunt de până la 6.000 lei net inclusiv, o indemnizație de hrană de 347 de lei lunar. De acest drept nu beneficiază personalul căruia i se acordă alte drepturi de hrană, potrivit legislației specifice.” Pragul de acordare pentru indemnizația de hrană lunară era salariul de 8.000 de lei net, din 2023, potrivit G4Media. Indemnizația de hrană pentru profesorii și angajații din învățământ se stabilește prin raportare la salariul net cuvenit funcției de bază, potrivit Ordinul nr. 4.441 din 15 mai 2024, publicat ăn Monitorul Oficial 488 din 27 mai 2024 privind acordarea indemnizației de hrană personalului din sistemul de învățământ de stat. „Indemnizația de hrană se acordă personalului din sistemul de învățământ al cărui salariu lunar net format din drepturile salariale aferente funcției de bază, altele decât indemnizația de hrană, este până la 8.000 lei inclusiv”, arată ordinul citat. Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 25 iulie 2025, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare, primul pachet de măsuri fiscal-bugetare care a fost adoptat de Guvernul Bolojan prin angajarea răspunderii în Parlament. Sursa foto: Envato Elements AUTORUL RECOMANDĂ:
Nicușor Dan a promulgat pachetul 1 cu măsuri fiscal-bugetare
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat vineri, 25 iulie 2025, decretul pentru promulgarea Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare (PL-x 230/04.07.2025), anunță Administrația Prezidențială. Primul pachet de măsuri fiscal-bugetare a fost adoptat de Guvernul Bolojan prin angajarea răspunderii în Parlament. Potrivit unui comunicat al executivului, pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente: măsuri pentru creșterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) și 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB) și măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare și neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB). Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului pentru începerea procedurii de angajare a răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, potrivit articolului 114 din Constituția României. Palatul Victoria menționează că, prin acest pachet de măsuri, se urmărește atingerea următoarelor obiective: Reducerea țintei de deficit bugetar de la 9,3% și realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani. Recâștigarea încrederii investitorilor și evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de țară. Evitarea suspendării fondurilor europene și continuarea implementării proiectelor de infrastructură și de dezvoltare. Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană și posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecția prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0,7% din PIB. (DETALII AICI) Foto: Mediafax/ Alexandru Dobre AUTORUL RECOMANDĂ:
România evită căderea în junk, dar Standard & Poor’s o menține la rating negativ. Ce calificativ are țara noastră în urma evaluării financiare
În urma evaluării financiare Standard & Poor’s, România a evitat să cadă la statutul de „junk”. Agenția de evaluare fiscală a apreciat primele măsuri de austeritate luate de Guvernul Ilie Bolojan, calificându-le drept „cea mai substanțială încercare a României de corecție fiscală de la criza financiară globală din 2008 încoace”. Însă, încă există riscul ca provocările economice și politice să submineze agenda politică a Guvernului Bolojan din cauza coeziunii coaliției PSD-PNL-USR-UDMR. Strategia fiscală pe termen mediu după 2026 rămâne „incertă”. Anul viitor, mandatul actualului prim-ministru va înceta, conform principiului rotației dintre PNL și PSD. Însă, agenția de evaluare financiară menține România la calificativul „BBB-/A-3” pe termen lung și scurt, atât în moneda străină, cât și locală, potrivit Profit. Ce înseamnă Calificativul „BBB-” Calificativul „BBB-” acordat unei țări implică condiții economice nefavorabile care pot să slăbească capacitatea debitorului de a-și îndeplini angajamentul financiar aferent obligației. Din perspectivă economică financiară, statul se va împrumuta și mai scump de acum încolo. România, din perspectiva agențiilor Fitch, Moody’s și S&P, se află în prezent pe ultima treaptă de rating recomandată investitorilor. Calificativul „BBB-„ este ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor înaintea calificativului „junk”. În urmă cu 10 zile, premierul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au avut, la Palatul Victoria, o întâlnire cu reprezentanții Standard & Poor’s (S&P). Efectele măsurilor de austeritate ale Guvernului Bolojan FOTO – Alexandra Pandrea Guvernul Bolojan a implementat măsuri fiscale cu un impact de 1,1% din PIB în 2025 și de 3,5% din PIB în 2026. Aceste măsuri fiscale ar putea reduce deficitul la sub 7,7% din PIB în acest an și la 6,4% în 2026, față de 9,3% în 2024. Însă, proiecțiile de creștere a PIB-ului au fost reduse la 0,3% în 2025 și la 1,3% în 2026, ceea ce arată că economia țării noastre este în încetinire. România va continua să aibă cea mai ridicată inflație din Europa Centrală și de Est, și ar putea crește la aproximativ 9% în lunile următoare din cauza creșterilor prețurilor la energie electrică, a majorărilor TVA și a altor factori, potrivit publicației Profit. Banca Națională a României va avea ca misiune să mențină traiectoria politicii monetare actuale în ciuda încetinirii economice, având în vedere că deficitele de cont curent sunt proiectate să rămână mari, în medie de 7,5% din PIB până în 2028. Există posibilitatea ca înăsprirea fiscală să reducă parțial aceste dezechilibre. Prin reforma fiscală, noul guvern ar putea contribui la deblocarea fondurilor UE în valoare de 44 de miliarde de euro = peste 12% din PIB-ul estimat pentru 2025. Sursa Foto: Shutterstock | Mediafax Foto: Alexandra Pandrea Autorul recomandă: Ilie Bolojan: Dacă România ajunge în „junk”, vom avea taxe mult mai mari, prețuri mai mari. Acest lucru poate fi evitat