Draft-ul de taxe, impozite și tăieri: TVA mărit de la 1 august, CASS pe pensiile de peste 3000 de lei, impozit suplimentar pe jocurile de noroc, creștere a rovinietei – Surse
Liderii coaliției de guvernare se întâlnesc astăzi, 2 iulie, pentru a definitiva forma finală a noii ordonanțe „trenuleț” anunțate de vicepremierul Dragoș Anastasiu. Guvernul a discutat o variantă draft cu Comisia Europeană, potrivit surselor Mediafax. Forma finală urmează să fie stabilită astăzi și va fi prezentă de guvern cel târziu mâine. Noile taxe, impozite și reduceri de cheltuieli sunt menite să reducă deficitul României și să „îmblânzească” Comisia Europeană și agențiile de rating. Ele sunt programate să intre în vigoare în mai multe etape prima fiind la 1 august 2025 și o a doua etapă la 1 ianuarie 2026. Măsuri care se vor aplica de la 1 august au impact de 23,36 miliarde lei (1,23% din PIB) în acest an și de 44,48 miliarde lei (apoximativ 2,2% din PIB) anul următor. Cele ce se aplică de la 1 ianuarie vor avea un impact de 31,81 miliarde lei (1,56% din PIB) în 2026. Principale măsuri Din august 2025 Creșteri ale cotei TVA, cu cota generală urcată de la 19% la 21% și o singură cotă redusă, de 11%. Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON ( se aplică la sumele de peste 3000 de lei. exemplu: la o pensie de 3500 de lei vrei plăti CASS pe cei 500 de lei, adică 50 de lei) Impozit suplimentar pe sectorul bancar. Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri. Impozit suplimentar pe jocurile de noroc Din 2026 Cota de impozitare a veniturilor din dividende va fi majorată de la nivelul actual de 10% la 16%. Noua cotă se aplică tuturor plătitorilor de dividende, indiferent dacă sunt persoane fizice sau juridice, rezidente sau nerezidente. Creșterea rovinietei la 50 EUR de la 28 EUR. România va majora taxa anuală pentru vigneta (rovinieta) pentru autoturisme de la nivelul actual de 28 €/an la 50 €/an. Cresc prețurile la alimente, cărți, cazare, medicamente Creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%. Măsura este susținută de Ilie Bolojan, dar a creat disensiuni la negocierile cu președintele Nicușor Dan, deoarece acesta a promis în campania electorală că în mandatul său nu va crește TVA-ul. Creșterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% pentru alimente, medicamente, apă, pesticide etc. Măsura, totuși, nu este susținută de PSD, potrivit Gândul. Creșterea cotei de TVA de la 9% la 11% se aplică pentru: livrarea de medicamente de uz uman și veterinar; livrarea de bunuri precum alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman și animal; livrarea apei pentru irigații în agricultură; livrarea de îngrășăminte și pesticide chimice; servicii de alimentare cu apă și de canalizare. Creșterea cotei reduse de TVA de la 5% la 11% pentru cărți, cultură, energie, lemne de foc. Creșterea cotei de TVA de la 5% la 11% se aplică pentru: livrarea de energie termică în sezonul rece, pentru anumite categorii de consumatori; livrarea de lemne de foc către persoane fizice și juridice, sub formă de trunchiuri, butuci, crengi, vreascuri sau forme similare; servicii care permit accesul la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice; livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, în format fizic și/sau electronic, cu excepția celor care conțin în totalitate sau în principal conținut video sau muzical audio, sau a celor destinate exclusiv sau în principal publicității. Cresc accizele și se scumpesc cazările în sectorul hotelier Creșterea cotelor reduse de TVA rămase la 21%. Creșterea cotei de TVA de la 9% la 21% se aplică pentru: servicii de cazare în sectorul hotelier sau sectoare similare, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping; servicii de restaurant și de catering, cu excepția băuturilor alcoolice și a băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202; livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite; livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență; servicii care permit accesul la târguri; servicii care permit accesul la evenimente sportive. Creșterea accizelor (carburanți, alcool, tutun, zahăr etc.). Creșterea accizelor specifice și ad valorem pentru produsele accizabile selectate, așa cum sunt definite în Titlul VIII – Accize din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal. Măsura se aplică următoarelor categorii: produse energetice și electricitate; alcool și băuturi alcoolice; tutun prelucrat; produse cu conținut ridicat de zahăr. Impozite suplimentare și măsuri fiscale Contribuții de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON. Începând cu 1 august 2025, se va introduce o contribuție de asigurări de sănătate (CASS) pentru toate categoriile de pensionari, aplicabilă doar părții din pensie care depășește 3.000 RON pe lună. Impozit suplimentar pe sectorul bancar. Modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, prin majorarea cotei impozitului suplimentar pe sectorul bancar de la 2% la 4% din cifra de afaceri. Impozit suplimentar pe jocurile de noroc. Începând cu 2025, se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip „slot machine” (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) și a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Națională (de la 4,5% la 12%). CHELTUIELI Reducerea sporurilor (ex. condiții vătămătoare, fonduri UE, stimulente). Reducerea plafonului sporului pentru condiții periculoase de la 1.500 RON la 300 RON/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025. Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază și plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază. Măsuri în educație, CNAS și reforme în companiile de stat Măsuri în educație (burse, consolidare elevi, normă didactică mărită). Începând cu anul școlar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri: ajustarea normei didactice printr-o creștere medie de 10%; restructurarea programului de burse pentru studenți, revenind la criteriile și nivelurile
Creșterea TVA, după o nouă evaluare în octombrie. Ce TAXE intră în vigoare de la 1 august și cum va arăta acordul politic pe măsurile fiscale?
După ce creșterea taxei pe valoare adăugată (TVA) de la 19 la 21 la sută a reprezentat mărul discordiei dintre președintele Nicușor Dan și premierul desemnat Ilie Bolojan, Gândul a aflat cum s-au înțeles partidele politice pe noile taxe și impozite. Astfel, în luna octombrie se va face analiza pe impactul măsurilor și se decide dacă va crește cota generală TVA de la 19% la 21%. Creșterea ar putea intra în vigoare de la 1 noiembrie sau 1 ianuarie, spun sursele Gândul. Cota redusă de TVA crește de la 1 august În schimb, cota redusă de TVA va crește de la 1 august, spun sursele citate. De exemplu, ar putea crește de la 5% la 11% pentru lemne de foc, manuale, cărți. Nu este exclus ca acestea să crească doar până la 9%, în loc de 11%. De asemenea, TVA-ul redus va crește de la 9% la 19% pentru HoReCa, mâncarea pentru animale, accesul la muzee, concerte și evenimente sportive, dar și pentru apartamentele sub 120 mp. Cota de TVA rămâne 9% pentru alimente și medicamente, măsură cerută insistent de PSD la negocieri. Totodată, cota de TVA de 19% rămâne neschimbată, au agreat liderii politic implicați în negocierile pentru noul guvern. Sursa colaj: Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
Bolojan: Primele măsuri fiscale ar putea fi adoptate cu data de 1 a lunii viitoare / Pseudo-știrile” despre TAXE sunt un amestec de adevăr și fals
Întrebat când vor intra în vigoare creșterile de taxe, liderul interimar al PNL Ilie Bolojan a răspuns că primele măsuri fiscale ar putea fi adoptate cu data de 1 a lunii viitoare, după formarea guvernului. El a mai spus că „pseudo-știrile” despre taxe sunt un amestec de adevăr și fals. Întrebat despre momentul în care vor intra în vigoare creșterile de taxe, Bolojan a răspuns că măsurile pe termen scurt vor fi adoptate „foarte probabil de guvern după formarea lui, probabil cu data de întâi a lunii următoare”. Pentru măsurile pe termen lung, el a afirmat că „anualizările, impozitele pe proprietate, de exemplu, sau anumite impozite pe profit sau pe dividende, se iau așa cum este și normal cu începutul anului”. La remarca jurnalistului că în spațiul public circulă diverse scenarii despre creșterile de taxe, Ilie Bolojan a spus că „cea mai mare parte dintre știrile pe care le-ați dat în aceste zile, sau aș putea să spun pseudo-știrile, uneori, sunt o combinație de adevăr și falsuri”. Președintele interimar al PNL a precizat că „oricine vă spune astăzi că anumite lucruri sunt linii de netrecut sau aspecte care s-au discutat, vă rog să mă credeți că vă dezinformează”. Ilie Bolojan a explicat că România trebuie să se prezinte la Consiliul European din iulie cu un pachet credibil de măsuri fiscale. Întrebat despre termenul de 1 iulie menționat de Comisia Europeană, el a afirmat că ce se va face „ține și de premierul care va fi desemnat și de coaliția care se formează”. „Cu siguranță, și săptămâna viitoare și la Consiliu din luna iulie, România trebuie să se prezinte cu un pachet credibil, care nu doar să rezolve niște probleme de pe o lună pe alta, ci să rezolve probleme structurale. Ați văzut că aceste cheltuieli sunt lucruri care sunt deja fixe, într-o pondere foarte mare și orice fel de mici cheltuieli într-o zonă sau alta care se reduc sau de mici venituri care se încasează nu rezolvă problemelele”, a arătat el. CITEȘTE ȘI: Bolojan: Prea puțini români muncesc și prea multe CHELTUIELI cu salariile la stat Ilie Bolojan: România are cel mai mare DEFICIT bugetar din Europa – 9,3% din PIB Absolventă a Universității de Stat din Republica Moldova, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Borșcevschi Olga a debutat în presă la televiziunea Realitatea TV Moldova și la … vezi toate articolele
Consiliul Patronatelor Bancare din România și Confederația Patronală Concordia resping ferm introducerea unei TAXE pe tranzacțiile bancare
Soluțiile reale pentru reducerea deficitului bugetar țin de digitalizarea administrației, colectarea eficientă a taxelor, stimularea inițiativei private și nu introducerea de taxe ad-hoc, care penalizează exact contribuabilii care își plătesc cu regularitate obligațiile fiscale către Stat, au transmis, marți, Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) și Confederația Patronală Concordia, într-un comunicat comun prin care resping ferm introducerea unei taxe suplimentare pe tranzacțiile bancare, așa cum s-a vehiculat în spațiul public. Conducerile CPBR și a Confederației Concordia atrag atenția, în contextul unei situații bugetare critice cu care se confruntă România, care determină nevoia de luare a unor măsuri radicale, că este necesar să fie respectate principiile economice de bază și să se adreseze cauzele fundamentale ale problemelor, prin măsuri sustenabile și echilibrate, nu prin măsuri „hazardate și populiste”. În acest sens, Consiliul Patronatelor Bancare din România și Confederația Patronală Concordia, în calitate de parteneri sociali reprezentativi la nivel național, își exprimă disponibilitatea permanentă de dialog constructiv în vederea identificării celor mai potrivite soluții pentru redresarea situației finanțelor publice și crearea unui cadru economic predictibil, orientat spre dezvoltare și creșterea investițiilor. „Observăm cu îngrijorare, în ultimul timp, o serie de discuții în spațiul public despre posibile noi taxe , unele chiar aplicabile sectorial, fără a exista însă un dialog cu partenerii sociali la nivel național sau sectorial asupra oportunității/efectelor unor astfel de măsuri. În acest sens, menționăm ideea vehiculată săptămâna trecută, de introducere a unei noi taxe, respectiv o taxă aplicabilă tranzacțiilor bancare, percepută clienților persoane fizice și juridice, similar unui comision aplicat de fiecare dată când se efectuează o plată. Este un nou exemplu de abordare superficială a unor aspecte complexe, care induc iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice și sociale nedorite, negative, pe termen lung”, potrivit comunicatului comun. În acest context, cele două organizații patronale resping cu fermitate intenția de introducere a unei taxe pe tranzacțiile bancare, precum și a oricărei alte taxe cu impact asupra sistemului bancar, având în vedere implicațiile economice și sociale negative. Organizațiile subliniază că orice măsura fiscală trebuie să respecte principiile predictibilității și eficienței economice, iar soluțiile reale pentru reducerea deficitului bugetar țin de digitalizarea administrației, colectarea eficientă a taxelor, stimularea inițiativei private și nu introducerea de taxe ad-hoc care penalizează exact contribuabilii care își plătesc cu regularitate obligațiile fiscale către stat. „Experiența anilor trecuți arată cât se poate de elocvent faptul că măririle de taxe, taxele speciale ad-hoc și celelalte măsuri de peticire a bugetului nu au adus niciun beneficiu, dimpotrivă, au stimulat irosirea banilor publici. Nu am identificat vreun efect pozitiv în economie rezultat din impozitul pe cifra de afaceri sau cel pe activele bancare instituite în ultimii ani, tot cu scopul declarat al echilibrării bugetului de stat; din contră, astfel de taxe au împovărat și mai mult contribuabilii de bună credință”, potrivit comunicatului comun. Posibile efecte negative Organizațiile patronare au enumerat și câteva dintre efectele probabile ale unei asemenea taxe pe tranzacții bancare: migrarea către plățile în numerar, cu efect direct asupra evaziunii fiscale și creșterea economiei negre, scăderea nivelului de bancarizare (care este, oricum, cel mai mic din Europa), stoparea/amânarea investițiilor în infrastructura de plăți electronice, zădărnicirea eforturilor de digitalizare ale Statului (e-factura, e-TVA, SAF – T); încurajarea fenomenului de deschidere de conturi bancare în afara României, ceea ce poate duce la competiție neloială pentru băncile românești și un control mai dificil al fluxurilor de bani de către autoritățile fiscale; migrarea către platforme cu risc ridicat, de tip crypto sau de intermediere neautorizate, care, pe lângă faptul că expune contribuabilul la riscuri semnificative, generează vulnerabilitate pentru sistemului financiar și riscuri de securitate națională; creșterea inflației determinată de efectul în cascadă a aplicării taxei pe circuitul de formare a prețului produselor și serviciilor, în condițiile în care trăim deja într-o economie în care inflația este cu mult peste ținta asumată; împovărarea suplimentară a categoriilor vulnerabile în condițiile în care vor fi afectate și plățile cu caracter social (pensii, ajutoare, burse, alocații, indemnizații, șomaj), care sunt operate, preponderent, prin transferuri bancare; creșterea prețului serviciilor bancare în condițiile în care costurile de implementare a acestei taxe dar și creșterea costurilor de administrare a plăților în numerar se vor translata, cel mai probabil, în costurile serviciilor și produselor bancare, conform principiilor de piață; frânarea procesului de modernizare a economiei raportat la faptul că această taxă contravine frontal obiectivului strategic național de digitalizare și de adoptare a serviciilor financiare moderne. Potrivit organizațiilor, aceste aspectele au fost sesizate și de Comisia Europeană în cazul unei taxe similare impuse în Slovacia. „Ar fi util ca atunci când «se copiază»inițiative populiste din alte țări, inițiatorii să analizeze și efectele negative generate precum problemele majore de implementare, costurile ridicate și beneficiile economice nesemnificative. Credem că a venit momentul conduitei responsabile care să fundamenteze implementarea oricărei decizii fiscale pe o indispensabilă analiză de impact cu evaluarea tuturor implicațiilor dar și discuții tehnice constructive cu reprezentanții mediului de afaceri”, potrivit comunicatului citat. „Mediul de afaceri dorește să fie parte din soluție. Avem expertiza relevantă și capacitatea de a contribui la construcția unor politici fiscale sustenabile, dar este nevoie de voință politică în consultarea reală și transparentă a partenerilor sociali reprezentativi la nivel național sau sectorial”, arată organizațiile patronale. Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), organizația patronală reprezentativă a sectorului bancar românesc, este parte a Federației Patronale a Serviciilor Financiare – FinBan, afiliată la Confederația Patronală CONCORDIA. Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești și este un partener de dialog social, reprezentativ la nivel național. Cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 3900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin, Concordia este singura organizație din România membră în BusinessEurope, Organizația Internațională a Angajatorilor (IOE) și Business at OECD (BIAC). Sursa foto: Profimedia – caracter ilustrativ CITEȘTE ȘI: Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul … vezi toate articolele
Sindicaliștii din Parlament îi cer lui Nicușor Dan să nu înghețe angajările și să păstreze SPORURILE pentru condiții vătămătoare
Într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Nicușor Dan, sindicaliștii din Senat și Camera Deputaților îi cer președintelui României să țină cont că salariile angajaților din Parlament sunt înghețate din 2017 și cer menținerea sporurilor de condiții vătămătoare de muncă. Angajații din Parlament vor ca noile măsuri fiscal-bugetare negociate în grupurile tehnice de lucru de liderii celor patru formațiuni politice (PSD, PNL, USR, UDMR) care și-au manifestat dorința pentru a intra la guvernare „să asigure un echilibru de impact asupra persoanelor fizice, mediului de afaceri și angajaților din sistemul bugetar”. „Având în vedere: masivul capital de încredere pe care orice nouă funcție de demnitate publică, cu atât mai mult cea de Președinte al Statului, îl are cel puțin la debutul mandatului; situația financiară a țării; cotele alarmante ale evaziunii fiscale; necesitatea imperativă de consolidare a unei atitudini responsabile, asumate, în interes național, a cheltuirii banului public; necesitatea de reformă profundă a Statului la nivel conceptual, funcțional și moral; faptul că un aparat bugetar depolitizat, profesionist, specializat contribuie nemijlocit la asigurarea, menținerea și sustenabilitatea echilibrului macro-financiar al oricărui Stat; necesitatea existenței și respectării ab initio a unor principii cu valoare fundamentală, atât în cadrul analizei și dezbaterilor premergătoare reformei, cât și în corpul actelor normative care vor rezulta din aceste analize și dezbateri; faptul că unul dintre aceste principii cu valoare fundamentală este, fără îndoială, depolitizarea reală, concretă și efectivă a funcției publice din aparatul bugetar al oricărui Stat, singurele funcții politice justificate fiind funcțiile de demnitate publică alese democratic, Vă rugăm să țineți cont de opinia noastră, conform căreia măsurile pe care le are în vedere grupul de lucru trebuie să asigure un echilibru de impact asupra persoanelor fizice, mediului de afaceri și angajaților din sistemul bugetar. Pe de altă parte, reechilibrarea bugetului național”, se arată în începutul scrisorii semnate de Ionuț Aichimoaie și Alina Grigorescu. Sindicaliștii acuză că au salariile înghețate din anul 2017, iar eventuale tăieri ar conduce la venituri „sub nivelul mediu net pe economie”, susțin aceștia. „Anumite categorii de funcționari publici (printre care și angajații Parlamentului) au salariile înghețate încă din anul 2017. În aceste condiții, tăierea sub orice formă a veniturilor funcționarilor publici cu funcție de execuție va conduce, în unele sectoare ale aparatului bugetar, la salarii sub nivelul mediu net pe economie, iar în multe cazuri sub salariul minim net pe economie”. Aceștia se opun tăierii sporurilor pentru condiții vătămătoare de muncă, așa-numitul „spor de antenă”. „Concret, în privința sporurilor pentru condiții vătămătoare, acordate în baza valorilor măsurate, cuantificate ale riscurilor, apreciem că acestea nu pot fi eliminate în instituțiile în care factorii de risc nu pot fi eliminați. Pe de altă parte, există categorii de angajați în sistemul bugetar care cumulează venituri peste salariul Președintelui României”. Măsurile propuse de sindicaliștii din Parlament Reprezentanții intereselor angajaților din Senat și Camera Deputaților vin și cu propuneri de măsuri în acest sens. Ei vor înghețarea angajărilor în sistemul bugetar pentru o perioadă de minimum 3 ani, redimensionarea corectă a numărului funcțiilor de conducere și depolitizarea reală, concretă și efectivă a funcției publice. „În aceste condiții, propunem ca parte a reformei fiscale și administrative: înghețarea angajărilor în sistemul bugetar pentru o perioadă de minimum 3 ani, cu excepțiile prevăzute de lege; revizuirea actelor normative care lasă la latitudinea angajatorului stabilirea veniturilor angajaților (primării etc.); redimensionarea corectă a veniturilor pentru acele categorii de funcționari ai Statului cu salarii peste cel al Președintelui; redimensionarea corectă a numărului funcțiilor de conducere, la toate palierele administrației publice centrale și locale, în raport cu analiza de impact concret al câștigului profesional și funcțional al organizației și cu o analiză atentă și realistă a justificării existenței acestor funcții; impunerea unui plafon de cheltuieli cu bunuri și servicii. Apreciem că, cel puțin pentru anul în curs, cheltuielile cu bunuri și servicii pot fi reduse cu 40-50%, fără a fi afectată funcționalitatea structurilor administrative statale; interzicerea prin lege a oricăror imixtiuni politice în exercitarea funcției publice din România, coroborat cu aplicarea de sancțiuni corespunzătoare. Considerăm că depolitizarea reală, concretă și efectivă a funcției publice este cheia unei reforme reale și profunde a administrației publice. Vă rugăm să țineți seama de aceste observații, în ideea în care noi, semnatarii acestei scrisori, ne dorim și susținem un Stat just, sustenabil, predictibil, dar ferm în raport cu respectul față de lege, în acord cu cerințele de securitate socială și predictibilitate bugetară perfect superpozabile timpului istoric pe care împreună îl parcurgem”. Ilie Bolojan a anunțat finalizarea tăierilor de personal de la Senat „În aceste zile s-au finalizat toate procedurile legate de reducerea personalului Senatului, ca urmare a deciziilor adoptate la începutul anului. Din cele 796 de posturi, au rămas 649, dintre care 31 sunt neocupate”, a anunțat, vineri, 30 mai, președintele Senatului, Ilie Bolojan. Potrivit șefului Senatului, „reducerea de personal s-a făcut prin normarea corectă a personalului și prin reducerea posturilor de consilieri de pe lângă comisii și cabinetele demnitarilor”. „Diferența dintre fondul de salarii necesar inițial, de 93,9 milioane de lei anual, și cel pentru posturile reduse, de 76,4 milioane de lei anual, este de 17,5 milioane de lei – adică aproximativ 3,5 milioane de euro. Aceasta este suma care va fi economisită într-un an, ca urmare a acestei reorganizări – o economie de peste 18% din fondul de salarii. Poate nu pare o economie mare, dar în trei ani înseamnă un pasaj într-o intersecție aglomerată din București, valoarea estimativă a unui pasaj rutier fiind de 10 milioane de euro. Gândiți-vă că astfel de reduceri se pot face la multe instituții și calculați câte pasaje s-au pierdut până acum”, a spus Bolojan. Foto: Mediafax – Alexandru Dobre CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele
TVA 21%, impozit pe profit 19% și ACCIZE mărite cu 20%. Ce măsuri propun PSD, PNL și USR pentru reducerea deficitului?
Liderii partidelor politice au purtat discuții intense în ultimele zile cu președintele României, Nicușor Dan, despre noile măsuri fiscal-bugetare pe care România trebuie să le adopte în vederea reducerii deficitului bugetar. Gândul prezintă principalele propuneri ale partidelor politice de la Cotroceni. În contextul criticilor venite din partea Comisiei Europene, noul guvern de la Palatul Victoria trebuie să adopte niște măsuri impopulare pentru a aduce mai mulți bani la bugetul de stat. În acest sens, liderii PSD-PNL-USR au venit cu propuneri de măsuri fiscale, în grupul de lucru tehnic format la Cotroceni. PSD vrea impozit progresiv din 2026 PSD a propus în discuțiile de la Cotroceni introducerea taxei de solidaritate pentru veniturile mai mari de 10.000 de lei net, adică 16% pe diferența de valoare ce depășește această sumă, până la 31 decembrie 2025, potrivit surselor Gândul. Social-democrații au pus pe masă și analize de impact. 4,7 miliarde de lei ar urma să aducă taxa de solidaritate la bugetul de stat. Social-democrații vor ca de la 1 ianuarie 2026 să se introducă impozitul progresiv, care ar aduce un impact anual de 0,8% din PIB, potrivit surselor citate. O altă măsură propusă de PSD este impozitarea prețurilor de transfer / tranzacțiilor de externalizare a veniturilor cu 2% din valoare. Măsura ar avea un impact de 3,5 miliarde de lei. PSD propune și creșterea nivelului accizelor cu 20%, dar mai puțin la benzină și motorină. Respectiv, PSD vrea să crească accizele la jocurile de noroc și păcănele și supraacciza la produse și mașini de lux sau bijuterii scumpe. Măsura ar avea un impact de 2,8 miliarde de lei, spun economiștii social-democrați. PSD vrea să se elimine facilitățile fiscale pentru barurile și cluburile de noapte care plătesc impozit pe profit de 5%. Impactul calculat pentru o astfel de măsură este de 0,9 miliarde lei. Nu în ultimul rând, social-democrații cer și impozitarea câștigurilor provenite din tranzacții cu criptomonede. Potrivit surselor Gândul, PNL și USR s-au „opus în mare parte” măsurilor propuse de PSD și nu există un consens în acest moment. Din grupul de lucru pe probleme de fiscalitate și economie fac parte, de la PSD, Adrian Câciu, Bogdan Ivan, Cristian Socol, Radu Oprea și Florin Jianu. PNL vrea să mărească impozitul pe profit la 19% Măsurile propuse de PNL vizează introducerea de noi taxe. Una din propunerile liberalilor de la discuțiile de la Cotroceni este creșterea impozitului pe profit de la 16%, cât este în prezent, la 19%, potrivit surselor Gândul. O altă măsură pe care PNL o cere este dublarea impozitului pe dividende la 16%. În prezent, acesta este de 8%. De asemenea, PNL a pus gând rău și seniorilor. Propun CASS de 10% pentru pensiile peste 2.500 de lei. PSD se opune măsurilor venite din partea liberalilor, iar USR a avut în negocieri unele observații. De la PNL, în grupul de lucru fac parte Bogdan Huțucă, Tănase Stamule, Gabriela Horga și Florin Zaharia. USR cere creșterea TVA la 21% USR propune creșterea cotei de TVA la 19% pentru sectorul HoReCa. De asemenea, USR cere creșterea cotei generale de TVA la 21% și creșterea cotei reduse de la 9% la 12%. Potrivit informațiilor obținute de Gândul, PSD se opune creșterii generale de TVA, considerând că „este o măsură care frânează economia și o îndreaptă spre recesiune”. Dacă se va insista cu creșterea TVA la 21%, PSD a cerut, în compensație, scăderea TVA la medicamente și alimente la 5%. USR își dorește și listarea companiilor de stat și privatizarea Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Portul Constanța, Salrom, CEC sau Eximbank, unde statul român are acțiuni. USR cere și eliminarea facilității din Codul Fiscal potrivit căreia cei care sunt pe drepturi de autor, dar au și contract de muncă, să nu plătească CAS și CASS pentru contractele pe drepturi de autor, ci să plătească la nivelul de 6, 12 și 24 de salarii minime. Măsura este susținută și de PNL, arată sursele noastre. Din partea USR, în grupurile tehnice de lucru fac parte Claudiu Năsui, Diana Buzoianu, Adrian Echert, Narcis Mircescu și Sebastian Cernic. Sursa colaj: Mediafax + Facebook + Shutterstock CITEȘTE ȘI: Rareș Mereuță este reporter specializat în domeniul politic, cu o carieră începută în 2022 ca editor de știri la un post de televiziune central. Absolvent de licență și master în Științe … vezi toate articolele