Medic, despre pașii esențiali pentru a avea o sarcină sănătoasă: vitamine, teste, analize
Zi și noapte, în maternitățile din întreaga lume copiii vin pe lume pentru și aduc cu ei fericirea unui nou început. Pentru că în spitale se nasc nu doar copii. Se nasc speranțe. Se nasc noi începuturi. Dragostea de mamă începe înainte de primul test pozitiv, spune doctorul Marian Codru, medic primar în Secția Obstetrică-Ginecologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, care arată care sunt pașii esențiali pentru o sarcină sănătoasă. Astfel, înainte de a rămâne însărcinată, femeia trebuie să facă un consult ginecologic pentru evaluarea stării generale de sănătate. „Este importantă tratarea eventualelor infecții, controlul bolilor cronice și adoptarea unui stil de viață sănătos: alimentație echilibrată, renunțarea la fumat și alcool, odihnă suficientă și menținerea unei greutăți normale”, spune medicul sibian. Analize medicale De asemenea, sunt necesare analize medicale înainte de sarcină. Printre analizele recomandate se numără: analize de sânge uzuale; grupa sanguină și Rh; test Babeș-Papanicolau; testări pentru infecții precum toxoplasmoza, rubeola, hepatitele virale, HIV; glicemie și evaluarea funcției tiroidei, atunci când este necesar. Recomandările diferă de la pacientă la pacientă și trebuie stabilite împreună cu medicul. Una din întrebările pe care și le pune cel mai des o femeie când decide că e vremea să devină mamă este ce vitamine sunt importante înainte și în timpul sarcinii. „Acidul folic este foarte important și este recomandat încă înainte de obținerea sarcinii, deoarece ajută la prevenirea unor malformații ale fătului. În timpul sarcinii pot fi necesare și alte vitamine sau minerale, precum fierul, vitamina D sau iodul, însă acestea trebuie administrate doar la recomandarea medicului”, afirmă dr. Marian Codru. Unele sarcini prezintă riscuri. Ce e de făcut? Din păcate, unele sarcini sunt cu risc, adică există factori care pot afecta sănătatea mamei sau a copilului. „Riscul poate apărea din cauza unor boli materne, a vârstei, a unor complicații apărute în timpul sarcinii sau a unor probleme identificate la făt. Aceste sarcini necesită monitorizare mai atentă”, afirmă doctorul. Semnele unei sarcini cu probleme sunt: sângerările; durerile abdominale puternice; contracțiile premature; febra; scăderea mișcărilor fetale; dureri de cap severe, tulburări de vedere sau umflarea accentuată a mâinilor și picioarelor. În astfel de situații, pacienta trebuie să se adreseze imediat medicului. În cazul sângerărilor în sarcină, dr. Codru spune că orice sângerare apărută în timpul sarcinii trebuie evaluată de medic. Uneori poate fi vorba despre situații fără gravitate, dar alteori sângerarea poate semnala complicații importante. Este recomandat repausul și prezentarea cât mai rapidă la camera de gardă sau la medicul curant. Monitorizare lunară „Cât de des trebuie monitorizată sarcina?”. Iată ce răspunde medicul: „O sarcină normală necesită controale regulate pe tot parcursul celor nouă luni. În general, consultațiile se efectuează lunar, iar spre finalul sarcinii mai frecvent. Monitorizarea include consultații, ecografii și analize recomandate în funcție de fiecare trimestru de sarcină”.
Starea copilului în România: 3 din 10 copii trăiesc în sărăcie, crește rata mortalității infantile
Lipsa vaccinării a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă), încât pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%. Mai mult, copiii sunt expuși riscurilor crescute de a deveni victime ale cyberbullyingului. Fetele care nasc înainte de vârsta de 15 ani rămân un fenomen îngrijorător al României. La începutul anului 2025, erau 3.610.644 de copii cu reședința în România, reprezentând 19% din întreaga populație rezidentă a țării. În anul 2025, numărul născuților-vii înregistrați la oficiile de stare civilă din România a fost de 145.725, cel mai mic număr de născuți-vii din 1930 până în prezent. Față de anul 2024, în anul 2025 s-au înregistrat cu 11.545 mai puțini născuți-vii. La finalul anului anterior, un număr de 33.420 de copii se aflau în sistemul de protecție specială, 8.908 dintre ei crescând în instituții de tip rezidențial. Riscul de sărăcie, mai mare la copii decât la adulți Deși în ultimii ani se înregistrează o îmbucurătoare tendință de scădere, peste 3 din 10 copii români (32,4%) continuă să crească în risc de sărăcie sau excluziune socială. Pentru 1.163 milioane de copii din țara noastră, asigurarea resurselor necesare pentru un trai sănătos este problematică – copiii români continuă să fie mult mai afectați de sărăcie în comparație cu adulții, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor fiind cu șase puncte procentuale mai mare decât în rândul adulților. Deși riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor înregistrează o tendință de scădere, nu putem spune același lucru despre sărăcia nutrițională. Astfel, datele pentru anul 2025 arată o creștere îngrijorătoare a ponderii familiilor care nu își permit măcar o dată la două zile o masă cu carne, pește sau proteine vegetale echivalente – de la 14,6% la 17,2% în cazul tuturor familiilor cu copii și de la 19,5% la 25,9% în cazul familiilor monoparentale. Nivel educațional scăzut Pe de altă parte, sărăcia are și un impact puternic asupra dreptului la o educație de calitate. Un studiu realizat de Salvați Copiii România în vara anului 2025 arată că aproape trei din cinci (58%) dintre familiile ai căror copii sunt integrați în programele educaționale ale organizației nu pot acoperi cheltuielile legate de participarea copiilor la educație, în absența unui sprijin extern, procentul crescând dramatic, la 87%, în rândul celor care se află în stare de sărăcie subiectivă și în rândul celor cu nivel educațional scăzut – 70%. Totodată, sărăcia se reflectă în accesul discriminatoriu, inegal al copiilor vulnerabili socio-economic la evenimente școlare sau excursii: aproape jumătate (46,8%) dintre copiii afectați de sărăcie nu participă la astfel de activități, mult peste media Uniunii Europene, de doar 13,9%. La începutul anului calendaristic trecut, peste 400.000 de copii cu vârste între 7 și 17 ani erau în afara sistemului de educație (425.491, reprezentând 18,18% din populația rezidentă de vârsta respectivă). România are cea mai scăzută rată de cuprindere a copiilor întrer 3 și 7 ani Provocările legate de participarea la educație încep de la nivelul educației timpurii, în condițiile în care, la nivelul UE, România înregistrează cea mai scăzută rată de cuprindere în educație a copiilor cu vârsta între 3 ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu (76,5% față de o medie EU de 95%). Datele Eurostat arată că din ce în ce mai mulți copii cu vârsta învățământului gimnazial sunt în afara școlii (de la 12,3% în anul 2021, la 15,86% în anul 2022, 16,26% în anul 2023 și 17,09% în anul 2024)9, situația fiind și mai gravă în cazul copiilor cu vârsta învățământului liceal (de la 23,02% în anul 2021, la 25,03% în anul 2022, 26,89% în anul 2023 și 27,23% în anul 2024). Copii care nasc copii Deși numărul total al nașterilor din țara noastră reprezintă doar 4% din nașterile la nivel EU (4,04%), România are o contribuție în plan european de șase ori mai mare în cazul nașterilor la minore (26,19%) și de peste 10 ori mai mare în cazul nașterilor la fete sub 15 ani (41,39%). În anul trecut, 5.815 copii s-au născut din mame minore, în 496 dintre aceste cazuri mama având vârsta sub 15 ani12. Și mai îngrijorător este faptul că aproape 1 din 5 copii născuți din mamă minoră nu este primul copil al mamei (18,4%). Cu cât este mai scăzută vârsta mamei, cu atât riscul ca nou-născutul să vină pe lume cu o greutate mică este mai mare: probabilitatea crește de la 8,04% din totalul nașterilor la 15,9% în rândul mamelor sub 15 ani. Una dintre cauze este controlul prenatal redus în cazul gravidelor sub 15 ani: 43,3% din nașterile la mame sub 15 ani au fost fără control prenatal, în vreme ce media națională este de 28,35%. Rata mortalității infantile, cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani Rata mortalității infantile a crescut în 2024 la 6,6 la mia de copii născuți vii, marcând cel mai înalt nivel din ultimii 10 ani (din 2016, rata mortalității infantile a scăzut de la 6,8 la 5,6 la mie, în 2023). Cea mai gravă criză de vaccinare Pe de altă parte, România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii. Tot mai mulți copii sunt privați de protecția vitală pe care o dă vaccinarea, ceea ce a dus la o scădere progresivă a ratelor de acoperire vaccinală pentru ROR (rujeolă-oreion-rubeolă). Astfel, potrivit celor mai recente date, pentru prima doză, acceptarea este de 47,4%. În ceea ce privește vaccinarea contra rujeolei, într-un singur județ acoperirea vaccinală a fost de peste 70%, în 14 județe acoperirea vaccinală s-a situat între 50,6% și 67,4%, în 24 de județe acoperirea vaccinală s-a situat între 31,3% și 49,7%, în trei județe acoperirea vaccinală a fost sub 30%. Valoarea minimă (23,7%) a fost raportată în județul Argeș, iar cea maximă (73,8%) a fost atinsă în județul Bihor, potrivit INSP. Anxietatea este cea mai răspândită tulburare de sănătate mintală în rândul copiilor Sănătatea mintală: Anxietatea este cea mai răspândită tulburare de sănătate mintală în rândul copiilor care au beneficiat pe parcursul anului trecut de serviciile de terapie
Mortalitatea infantilă, crește din nou, România între țările cu cei mai puțini bani pentru sănătate
Viața nou-născuților prematur sau cu patologii medicale complexe depinde de gradul de dotare a maternității cu aparatură medicală performantă, de distanța până la maternitate și de accesul gravidelor și mamelor la servicii medicale, dar și de investiția statului în sistemul de sănătate. Astfel, în anul 2024, România a alocat 5,2% din PIB pentru sănătate, în vreme de Austria, de pildă, a alocat în același an 9,5% din PIB, Cehia și Croația, 9%, iar Franța 8,9%. La coada clasamentului, cu cel mai mic procent din PIB alocat cheltuielilor pentru sănătate se află Ungaria (4,7%), Malta (5%) și România (5,2%). Investiția în sistemul de sănătate se convertește direct în șansă la viață: astfel, rata mortalității infantile în Austria, pentru 2024, este de 3,1 la mia de copii născuți vii, în vreme ce în România valoarea este dublă. În Cehia, pentru același an, rata mortalității infantile a fost de 2,3 la mie. În cifre absolute, 952 de copii au murit înainte de a împlini un an în România. Organizația Salvați Copiii România câștigă timp pentru nou-născuții prematur, prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit. De ce ne mor bebelușii? România continuă astfel să înregistreze una dintre cele mai mari rate ale mortalității infantile din UE, cu 6,6 decese la 1.000 de nașteri vii, comparativ cu media UE de 3,5 decese la 1.000 de nașteri vii. O problemă suplimentară e dată de cauzele mortalității: dintre cele 952 de decese, 220 au fost cauzate de boli ale aparatului respirator, 208 de anomalii cromozomiale și malformații congenitale și alte 33 de boli infecțioase și parazitare, cauze care ar putea fi în multe cazuri prevenite, dacă accesul la servicii medicale pentru gravidă și nou-născut ar fi prompt. Sprijin pentru viață, prin dotarea maternităților Organizația Salvați Copiii România a primit, prin intermediul mecanismului pus la dispoziția maternităților și spitalelor de pediatrie, solicitări de sprijin de la 35 de unități medicale, care au nevoie urgentă de aparatură medicală performantă în 2026, precum și de lucrări de modernizare și renovare. Astfel, medicii solicită dotarea unităților medicale cu mese de resuscitare și reanimare, incubatoare, pulsoximetre, lămpi fototerapie, ventilatoare de suport respirator. Costurile totale se ridică la peste 3.000.000 euro. „Programul de combatere a mortalității infantile demarat de Salvați Copiii România acum 16 ani a devenit un mecanism esențial de sprijin pentru maternități, secții de terapie intensivă neonatală și secții de pediatrie din întreaga țară. În urma priorităților definite de medici, echipa Salvați Copiii mobilizează resurse, pentru a identifica cele mai rapide modalități de a dota unitățile medicale care au nevoie urgentă, vitală, de aparatură medicală”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Organizația Salvați Copiii. Pentru că viața unor copii care se luptă să trăiască depinde de investiția pe care o facem în maternități, Salvați Copiii România lansează un apel pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit către o cauză vitală: dotarea cu echipamente medicale a maternităţilor şi secţiilor de nou-născuţi din România. Județele cu cea mai mică rată a deceselor la copiii sub un an sunt: • Municipiul București – 3.30 la mia de copii născuți vii; • Olt – 3.40 • Ilfov – 4.00 • Tulcea – 4.20 • Teleorman – 4.60 La polul opus, județele cu cea mai mare rată a mortalității infantile sunt: • Mureș – 13.00 • Ialomița – 12.70 • Suceava – 10.70 • Satu Mare – 9.90 • Botoșani – 9.80.
Tragedia bebelușilor. Alexandru Rogobete demite fără nicio explicaţie şi fără nicio discuţie conducerea DSP Iaşi
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete anunţă că va demite „fără nicio explicaţie şi fără nicio discuţie” conducerea Direcţiei de Sănătate Publică din Iaşi, în urma deceselor copiilor infectaţi cu o bacterie la Spitalul de Pediatrie din municipiu. Acesta cere de asemenea demisia conducerii spitalului de Copii ”Sfânta Maria”, în condiţiile în care controalele au arătat că, timp de 10 zile, nu există documente care să arate cum anume au fost aplicate protocoalele pentru limitarea infecţiilor asociate actului medical. „Nu discutăm de o lipsă a infrastructurii, nici de o lipsă a resurselor materiale. (…) Discutăm de o lipsă de aplicare a protocoalelor, de o lipsă de reacţie atât din partea DSP cât şi din partea spitalului. În momentul în care au fost identificate cele trei cazuri infectate cu acest germene patogen s-a reacţionat mult prea târziu, la distanţă de o săptămână şi aproape 10 nu am identificat, împreună cu echipa mea cum şi în ce mod au fost aplicate protocoalele pentru limitarea acestor infecţii, motiv pentru care solicit schimbarea din funcţie a managerului unităţii sanitare şi domnul preşedinte (al CJ Iaşi – n.r.) am avut o discuţie cu dânsul vizavi de acest lucru, iar eu voi demite fără nicio explicaţie şi fără nicio discuţie conducerea DSP din judeţul Iaşi”, a anunţat ministrul. Rogobete precizează că va „prezenta transparent” concluziile anchetelor care se fac la Iaşi în urma deceselor celor şase copii. Procuratura poate intra pe firul anchetei „Dacă se identifică neglijenţă în serviciu, vă asigur că voi transmite rapoartele Parchetului General”, a adăugat Alexandru Rogobete. ”Discutăm despre 9 pacienţi infectaţi cu acest germene patogen, dintre care, din păcate, 6 au decedat. În momentul de faţă, un pacient în vârstă de 3 luni a fost transferat la Grigore Alexandrescu, în Bucureşti, iar culturile s-au negativat, practic nu mai este infectat cu acest germene patogen, iar ceilalţi doi pacienţi care au rămas în această unitate sanitară sunt, de asemenea, negativi la germenele patogen astăzi”, a anunţat ministrul. El a precizat că, din controlul preliminar pe care l-a coordonat împreună cu echipa mea, cu şeful Inspecţiei Sanitare de Stat şi cu şeful Corpului de Control, împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean, a identificat o serie de neconcordanţe în aplicarea protocolelor pentru limitarea infecţiilor asociate a activităţii medicale. ”Practic, în perioada 15 septembrie – 24 septembrie, nu se poate face dovada, pentru că nu există niciun proces verbal şi niciun document care să confirme cum şi dacă au fost limitate şi aplicate procedurile pentru limitarea răspândirii infecţiilor nozocomiale. De asemenea, colegii mei vor rămâne aici cât iese nevoie pentru a verifica toate detaliile şi toate datele, sigur, administrative şi medicale, astfel încât să putem avea o imagine clară a situaţiei”, a arătat ministrul. Direcţia de Sănătate Publică Iaşi a început o anchetă epidemiologică la Spitalul de Copii ”Sfânta Maria” privind un posibil focar de infecţii cu o bacterie, după ce şase copii au murit în secţia de Terapie Intensivă. Directorul Spitalului de Copii ”Sfânta Maria” din Iaşi, Cătălina Ionescu, a declarat că germenele identificat este sensibil la antibiotice, precizând că s-a decis limitarea internărilor la ATI încă din 16 septembrie. Recomandarea autorului:
Cea mai mare maternitate din Ardeal, modernizată cu peste 1,4 milioane de euro
Fundația Metropolis a finalizat lucrările de modernizare la Clinica de Obstetrică și Ginecologie „Dominic Stanca” din Cluj-Napoca, cea mai mare maternitate din Ardeal, unde anual vin pe lume aproximativ 2.000 de copii. Proiectul, în valoare de peste 1,4 milioane de euro, a inclus reabilitarea completă a infrastructurii electrice, sanitare și termice, instalarea de sisteme moderne de siguranță și gaze medicale, precum și dotarea saloanelor și cabinetelor cu mobilier și rampe medicale. Lucrările au vizat și finisaje cu materiale antibacteriene, pereți și tavane tratate cu vopsea specială, dar și amenajarea de grupuri sanitare în saloane, pentru mai mult confort și igienă. Printre provocările tehnice s-au numărat infiltrările de apă, trasee de canalizare neconforme și consolidarea unor pereți ai clădirii. Codin Maticiuc, președintele fundației, a subliniat că proiectul a fost gândit „cu responsabilitate și respect pentru comunitate”. Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, prof. dr. Claudia Gherman, a declarat că investiția aduce clinica la standardele medicinei moderne și completează munca unei echipe medicale de excepție. Proiectul face parte din inițiativa „Spitale publice din bani privați”, prin care fundația urmărește să modernizeze unități medicale din întreaga țară.
Studiu: Creierul bărbaților se micșorează după apariția primului lor copil
Creierul uman este extrem de plastic, iar structura lui se poate schimba chiar și la vârsta adultă. Cercetări efectuate asupra femeilor devenite mame au evidențiat fără dubiu o schimbare în activitatea neurală, în sensul că aceasta capătă o plasticitate mai mare. Și e și normal: creierul mamei se adaptează la noile circumstanțe de viață, îi oferă acesteia toate datele pentru ca ea să identifice nevoile copilului și să-l îngrijească în consecință. Maternitatea a fost asociată cu schimbări în multe zone ale creierului, caracterizate ca parte a „rețelei de îngrijire parentală”, esențială pentru identificarea dorințelor și nevoilor unui copil. Zone din creierul mamei care-și intensifică activitatea după naștere Schimbări au loc în cortexul prefrontal (implicat în luarea deciziilor, în controlul impulsurilor, planificare, o ajută pe mamă să fie eficientă în raport cu bebelușul), în amigdală (centrul emoțiilor, al fricii și am motivației) care se mărește și devine mai reactivă, crescând sensibilitatea la semnalele copilului, în hipocamp (zona responsabilă cu memoria și orientarea spațială – interesant este că, în timpul sarcii, acesta se micșorează, dar își revine după naștere). De asemenea, hipotalamusul (esențial pentru comportamentul matern) devine foarte activ, striatul (nucleus accumbens și alte zone din sistemul de recompensă) crește sensibilitatea la oxitocină și dopamină, face ca interacțiunea cu bebelușul să devină plăcută, cortexul parietal și temporal (implicate în procesarea socială și recunoașterea emoțiilor) se activează când interpretează expresiile copilului. Și la tați se schimbă modificarea! Această descoperire i-a determinat pe oamenii de știință să se întrebe ce se întâmplă în creierul unui bărbat care devine tată. The Economist are o ediție specială de weekend, dedicată, săptămâna aceasta, parentingului. Prestigioasa revistă a adunat date din cercetări desfășurate pe mai mulți ani, care arată că și în creierul bărbaților care devin tați se petrec lucruri. În studiul intitulat „Tații aflați la primul copil prezintă reduceri longitudinale ale volumului cortical de materie cenușie: dovezi din două eșantioane internaționale”, cercetătoarea Magdalena Martínez-García și echipa sa au folosit imagistica prin rezonanță magnetică pentru a investiga schimbările din creierul taților aflați la primul copil. Etape și rezultate Care au fost etapele studiului? Într-o primă etapă, oamenii de știință au scanat creierele a 20 de bărbați, în Barcelona, înainte ca partenerele lor să rămână însărcinate și apoi din nou, la două luni după nașterea copilului. Ca grup de control, 17 bărbați fără copii și fără planuri de a deveni tați au fost scanați în momente similare cu cele ale taților. În plus, cercetătorii au scanat și un alt lot de 20 de proaspăt-tătici în Los Angeles, la mii de kilometri depărtare, pentru comparație. Iată ce au descoperit cercetătorii în urma tuturor scanărilor: pentru bărbații fără copii, nu au fost detectate diferențe în volumul total al cortexului cerebral între cele două sesiuni de scanare. Totuși, la proaspăt-tătici s-a observat o reducere cu aproximativ 1% a cortexului cerebral. Dar oamenii de știință nu s-au oprit aici și au vrut să vadă care anume rețele din creier s-au schimbat odată cu paternitatea. Modificări în procesele de mentalizare Rezultatele pentru două rețele au fost observate atât în eșantionul spaniol, cât și în cel american: rețeaua vizuală și așa-numita rețea a modului implicit (cercetătorii au denumit-o „default mode”) au prezentat reduceri de volum la tații aflați la primul copil. Cercetătorii au subliniat că rețeaua default mode poate fi relevantă pentru așa-numitul proces de mentalizare (de exemplu, reflectarea și interpretarea comportamentului bebelușului). Rețeaua vizuală este relevantă pentru recunoașterea copilului. Sunt schimbările observate în creier negative? Deși micșorarea unor regiuni cerebrale poate fi asociată cu degenerarea creierului, ca în demență, oamenii de știință subliniază clar că schimbările observate în studiul lor sunt puțin probabil să fie negative. De exemplu, adolescența este asociată cu eliminarea sinapselor redundante din creier, proces reflectat în dezvoltarea cognitivă și emoțională a adolescentului. Astfel, o reducere a volumului cerebral poate fi legată de o îmbunătățire a funcției la adolescenți. Un proces similar ar putea avea loc și în timpul paternității, prin optimizarea rețelelor relevante pentru îngrijirea copilului.