Ministrul belgian de externe despre Ucraina: Avem nevoie de o coaliție a celor care plătesc, nu doar a celor care vor
Uniunea Europeană a fost surprinsă când președintele american Donald Trump a prezentat, pe 21 noiembrie, planul său în 28 de puncte pentru pacea din Ucraina, adică documentul considerat de Bruxelles și Kiev favorabil Kremlinului. De atunci, Uniunea a oferit o contrapropunere, dar blocul european a părut să reacționeze la evenimente, în loc să le conducă. Ministrul de externe și viceprim-ministrul Belgiei, Maxime Prévot, a oferit un interviu exclusiv pentru France24 despre această situație. Belgia, în toată această schemă, are un rol absolut esențial. Țara deține majoritatea activelor rusești înghețate în depozitul Euroclear. Întrebat de ce Uniunea pare să fie din nou în urmă, Prévot a spus că „din păcate, acest lucru s-a întâmplat deja în cazul situației din Gaza. Încă o dată, noi (UE) reacționăm la inițiativa SUA, în loc să preluăm inițiativa în găsirea unei soluții pentru o pace justă și durabilă în Ucraina. Chiar dacă [Ucraina] se află pe continentul european! Așadar, avem impresia că SUA a ales restaurantul și meniul, dar nota de plată a fost achitată de europeni.” Ministrul a spus că Belgia nu și-a schimbat poziția privind folosirea profiturilor din activele rusești înghețate la Euroclear, în ciuda presiunilor Comisiei Europene. „Belgia a explicat că este total inacceptabil să se confiște astfel de active suverane, doar pe baza unei decizii politice, fără o hotărâre judecătorească”, a spus el. „Ar putea crea un precedent periculos, cu riscuri juridice, financiare și sistemice ridicate pentru noi toți în Europa și, poate, cu efecte negative pentru zona euro.” Prévot a mai declarat pentru France24 că el consideră „că este o opțiune mai bună să menținem [activele] înghețate și să utilizăm procesele clasice de împrumut pentru a oferi Ucrainei sprijinul financiar necesar.” El a recunoscut că „este urgent să se acorde sprijin financiar Ucrainei”, dar spune că orice soluție trebuie să includă statele membre ale UE care să împărtășească angajamentul financiar și riscurile asociate. „Avem nevoie nu numai de o coaliție a celor dispuși, ci și de o coaliție a celor care plătesc”, a declarat acesta.
Belgia va recunoaște statul palestinian la Adunarea Generală a ONU
Belgia va recunoaște statul palestinian la Adunarea Generală a ONU, a declarat marți ministrul de externe Maxime Prevot, alăturându-se presiunilor internaționale asupra Israelului după pași similari făcuți de Australia, Marea Britanie, Canada și Franța. Sub un val crescând de critici globale pentru războiul din Gaza, Israelul a reacționat cu nemulțumire față de angajamentele de a recunoaște oficial un stat palestinian la un summit ce va avea loc în cadrul reuniunii ONU din septembrie, scrie Reuters. Belgia se va alătura semnatarilor Declarației de la New York, deschizând drumul către o soluție cu două state, anume un stat palestinian care să coexiste pașnic alături de Israel, a spus Prevot într-o postare pe platforma X. Decizia vine „în lumina tragediei umanitare care se desfășoară în Palestina, în special în Gaza, și ca răspuns la violențele comise de Israel cu încălcarea dreptului internațional”, a adăugat Prevot. Belgia intenționează să recunoască statul palestinian ca parte a unei inițiative diplomatice comune conduse de Franța și Arabia Saudită, a mai spus ministrul. Mișcarea este descrisă drept un semnal politic, menit și să condamne extinderea coloniilor israeliene și prezența militară a Israelului în teritorii. Președintele american Donald Trump a criticat decizia Canadei de a sprijini recunoașterea statalității Palestinei, iar senatorul republican Marco Rubio a catalogat gestul Franței drept „imprudent”. Belgia ar urma, de asemenea, să impună 12 sancțiuni „ferme” Israelului, printre care o interdicție asupra importului de produse provenite din coloniile israeliene, revizuirea politicilor de achiziții publice cu firme din Israel și declararea liderilor Hamas persona non grata pe teritoriul belgian, a precizat Prevot. Palestinienii cer de multă vreme un stat în Cisiordania și Gaza, teritorii ocupate de Israel, cu Ierusalimul de Est drept capitală. Statele Unite afirmă însă că un astfel de stat poate fi creat doar prin negocieri directe între israelieni și palestinieni.