Raport: 82% dintre europeni acceptă AI în sănătate, dar încrederea rămâne la medici: viitorul este un model hibrid
La nivelul întregului continent, gradul de satisfacție față de sistemele de sănătate nu și-a revenit: doar 56% dintre europeni se declară mulțumiți, procent similar cu cel din 2025, 58%, ceea ce confirmă stagnarea observată în ultimii ani după scăderea înregistrată în perioada post-pandemie. Întrebați care sunt cele mai mari provocări din sistemul de sănătate al țării lor, 67% dintre respondenți indică deficitul de personal medical și timpii lungi de așteptare care rezultă din această situație. Totodată, accesul la servicii medicale accesibile din punct de vedere financiar este perceput ca fiind amenințat, 43% considerând acest aspect o preocupare majoră, alături de îmbătrânirea populației și creșterea numărului de persoane cu afecțiuni cronice (56%) și de extinderea problemelor de sănătate mintală (53%). Întrebați care ar fi prima măsură pe care ar adopta-o dacă ar fi ministru al sănătății, 58% ar prioritiza reducerea timpilor de așteptare prin creșterea disponibilității personalului medical, iar 49% ar îmbunătăți accesul la serviciile de asistență medicală primară. Ca răspuns la aceste presiuni, europenii își asumă un rol tot mai activ în gestionarea propriei sănătăți. 78% consideră că dispun de cunoștințele și resursele necesare pentru a avea grijă de propria sănătate, iar 94% recurg la automedicație pentru cel puțin unele probleme de sănătate. De asemenea, majoritatea (85%) utilizează unul sau mai multe instrumente de monitorizare a sănătății, de la dispozitive de urmărire a activității fizice până la aparate utilizate acasă pentru măsurarea diferiților parametri de sănătate. Acceptare largă a utilizării AI în domeniul sănătății Pe fondul acestei autonomii crescânde în gestionarea sănătății, inteligența artificială a devenit o prezență obișnuită în viața de zi cu zi: 55% dintre europeni folosesc în prezent AI în legătură cu sănătatea lor, iar 82% sunt deschiși ca aceasta să joace un rol în îngrijirea lor medicală. O proporție semnificativă (43%) s-ar declara chiar dispuși să permită accesul AI la întregul istoric medical pentru a îmbunătăți diagnosticarea, prevenția sau tratamentul, iar 49% au deja încredere sau ar fi dispuși să aibă încredere într-un diagnostic generat de inteligența artificială. În ciuda adoptării AI, încrederea se identifică în continuare cu o dimensiune umană Majoritatea europenilor îi consideră pe medicii de familie (77%) și pe farmaciști (57%) principalele surse de influență în deciziile privind sănătatea, iar aceștia sunt și cei care stabilesc limite clare privind rolul AI în îngrijirea medicală. Deschiderea cea mai mare se înregistrează pentru activități administrative și de monitorizare, precum programarea consultațiilor și gestionarea urmăririi tratamentelor (50%), luarea de notițe în timpul consulturilor medicale și monitorizarea bolilor cronice (36%). Pe scurt, europenii acceptă AI ca asistent în domeniul sănătății, însă își doresc ca deciziile finale să rămână în mâinile oamenilor. De altfel, 38% declară că sunt preocupați de reducerea interacțiunii umane într-un sistem medical bazat pe AI, iar 35% se tem că ar putea scădea calitatea comunicării cu profesioniștii din sănătate. Rolul profesioniștilor din sănătate este în transformare Europenii nu își doresc ca profesioniștii din sănătate să își reducă implicarea odată cu extinderea utilizării AI. Dimpotrivă, așteptările față de aceștia cresc. 41% se așteaptă ca profesioniștii din sănătate să ofere mai multe consultații digitale și la distanță, 30% consideră că aceștia vor deveni și mai importanți ca puncte de contact umane și de încredere, iar 26% îi văd în rolul de consilieri și interpreți ai informațiilor medicale, ajutând pacienții să navigheze printre volume tot mai mari de informații despre sănătate. Doar 20% consideră că importanța profesioniștilor din sănătate va scădea din cauza AI. Cu alte cuvinte, inteligența artificială schimbă rolul acestora, dar îl extinde, nu îl diminuează. Viitorul sănătății: model hibrid între tehnologie și medicină umană Concluziile Raportului de Sănătate STADA 2026 descriu o nouă realitate a sistemului de sănătate, în care pacienții implicați, instrumentele digitale și expertiza umană nu mai reprezintă lumi separate. „Una dintre cele mai clare concluzii ale acestui raport este că această transformare nu este o soluție temporară pentru un sistem suprasolicitat, ci devine noul model de funcționare”, concluzionează Peter Goldschmidt, CEO STADA Group. „Chiar și în rândul celor mai deschiși față de AI, dorința este de a beneficia de sprijin, nu de a înlocui factorul uman. Farmaciile reprezintă unul dintre cele mai accesibile și mai de încredere puncte de contact ale europenilor cu sistemul de sănătate, iar întrebarea nu este dacă se vor schimba, ci cum vor evolua pentru a combina expertiza umană cu viteza și capacitatea instrumentelor digitale”.
Medicul de familie, primul filtru al pacientului: cum ajungi corect la analize, specialist și servicii CAS (P)
Pentru mulți pacienți, problema nu este doar accesul la servicii medicale, ci alegerea punctului corect de pornire. Apar simptome, analize modificate sau o stare generală proastă, iar pacientul nu știe dacă trebuie să înceapă cu medicul de familie, să caute direct un specialist sau să facă mai întâi analize. Această confuzie duce frecvent la programări greșite, investigații făcute în ordine nepotrivită, costuri neprevăzute și întârzieri în stabilirea diagnosticului. În multe situații, medicul de familie este primul filtru care poate orienta pacientul către traseul corect. Rolul medicului de familie nu se limitează la rețete, concedii medicale sau adeverințe. În sistemul de asigurări de sănătate, medicina de familie acoperă consultații pentru probleme acute, monitorizarea unor afecțiuni cronice, servicii de prevenție, recomandări pentru analize și bilete de trimitere către specialiști, atunci când este necesar. Medicul de familie cunoaște istoricul pacientului, bolile cronice, tratamentele în curs și factorii de risc. Această imagine de ansamblu este importantă mai ales atunci când simptomele sunt vagi: oboseală, amețeală, dureri nespecifice, tulburări digestive, dureri de cap, palpitații ușoare sau valori ușor modificate la analize. Un simptom general poate avea cauze diferite. Oboseala poate fi legată de anemie, tiroidă, diabet, infecții, tulburări de somn, stres cronic sau boli cardiovasculare. Durerea abdominală poate avea cauze digestive, metabolice sau chiar ginecologice, în funcție de context. Fără o evaluare inițială, pacientul poate ajunge la specialitatea greșită. Medicul de familie poate decide dacă problema poate fi rezolvată în cabinet, dacă sunt necesare analize sau dacă pacientul trebuie direcționat către un specialist. În acest fel, consultul inițial poate reduce riscul de drumuri inutile. Prevenția începe înainte să apară boala Un alt rol important al medicului de familie este prevenția. Consultațiile preventive pot identifica factori de risc înainte ca pacientul să dezvolte simptome importante. Tensiunea arterială crescută, glicemia modificată, colesterolul crescut sau excesul ponderal pot fi descoperite și urmărite în timp. Pentru pacient, prevenția nu înseamnă doar un set de analize făcut o dată pe an. Înseamnă evaluarea riscului, interpretarea rezultatelor, recomandări privind stilul de viață, monitorizarea valorilor și, atunci când este cazul, trimiterea către specialitatea potrivită. Această abordare este importantă mai ales pentru persoanele cu istoric familial de boli cardiovasculare, diabet, boli oncologice sau afecțiuni cronice. Cu cât riscurile sunt identificate mai devreme, cu atât traseul medical poate fi mai bine organizat. Când ai nevoie de bilet de trimitere Pentru multe consultații de specialitate acordate în regim CAS, pacientul are nevoie de bilet de trimitere. Acesta poate fi eliberat de medicul de familie sau, în anumite situații, de un medic specialist, în funcție de problemă și de regulile aplicabile serviciului respectiv. Biletul de trimitere nu este doar un document administrativ. El indică specialitatea către care este direcționat pacientul și justifică medical accesul la consultația sau investigația respectivă. Dacă biletul este expirat, emis pentru altă specialitate sau lipsește, serviciul poate să nu poată fi acordat în regim decontat. De aceea, înainte de programare, pacientul trebuie să verifice dacă are bilet de trimitere, dacă acesta este valabil și dacă este emis pentru specialitatea corectă. Analizele trebuie recomandate și interpretate în context Mulți pacienți încep cu analizele, din dorința de a obține rapid o explicație. În unele cazuri, acest lucru poate fi util. Totuși, analizele nu înlocuiesc consultul medical și nu ar trebui alese la întâmplare. Un set standard de analize poate rata problema reală, dacă nu este adaptat simptomelor și istoricului pacientului. În același timp, o valoare ușor modificată poate speria inutil pacientul dacă este interpretată fără context medical. Medicul poate recomanda analizele potrivite în funcție de vârstă, simptome, afecțiuni cunoscute, tratamente și factori de risc. După recoltare, interpretarea rezultatelor este la fel de importantă ca efectuarea analizelor. Când mergi direct la specialist Există situații în care pacientul poate avea nevoie de consult de specialitate fără a amâna. Simptomele clare, repetate sau asociate cu o boală cunoscută pot indica necesitatea unei evaluări țintite. De exemplu, palpitațiile repetate, durerea în piept, lipsa de aer la efort sau tensiunea arterială crescută pot necesita evaluare cardiologică. Tusea persistentă sau respirația dificilă pot necesita pneumologie. Durerile abdominale recurente, refluxul sever sau modificările persistente ale tranzitului pot necesita gastroenterologie. În cazurile severe, pacientul nu trebuie să aștepte o programare obișnuită. Durerea puternică în piept, lipsa majoră de aer, pierderea cunoștinței, slăbiciunea bruscă pe o parte a corpului, tulburările de vorbire sau confuzia pot indica o urgență medicală și necesită apel la 112. Ce înseamnă servicii CAS în ambulatoriu Serviciile CAS în ambulatoriu pot include consultații la medicul de familie, consultații la specialiști, analize și anumite investigații, în condițiile prevăzute de contractele cu casele de asigurări și de reglementările în vigoare. Pentru pacient, este important să înțeleagă că un furnizor medical poate lucra atât în regim CAS, cât și în regim privat. Faptul că o clinică are contract CAS nu înseamnă automat că toate serviciile sunt decontate, în orice moment și fără documente. Diferența depinde de specialitate, tipul serviciului, indicația medicală, biletul de trimitere, calitatea de asigurat și disponibilitatea serviciilor contractate. Cum arată un traseu medical mai clar Un traseu medical corect începe cu stabilirea naturii problemei: este o urgență, o problemă acută care poate fi programată sau o situație cronică ce trebuie monitorizată? Dacă simptomele sunt generale, medicul de familie poate fi primul pas. Dacă simptomele sunt specifice și repetate, specialistul poate fi mai potrivit. Dacă există o boală cronică, traseul trebuie stabilit în funcție de istoricul pacientului și de recomandările medicale anterioare. În București, Clinica Prevencia dezvoltă un traseu medical în care pacientul poate porni de la evaluarea inițială, poate primi orientare pentru prevenție și poate fi direcționat, când este cazul, către servicii de specialitate în regim CAS sau privat. Pentru pacienții care au nevoie de orientare medicală, prevenție, monitorizare sau bilete de trimitere, serviciile de medicină de familie CAS în București pot reprezenta primul pas într-un traseu medical mai clar. Greșeli frecvente care complică accesul la servicii Prima greșeală este alegerea specialistului doar pe baza unei presupuneri. Un simptom poate avea mai multe cauze, iar pacientul poate ajunge la o specialitate nepotrivită. A doua greșeală este prezentarea fără
Medicina de familie pilonul nevăzut al sistemului medical! Dr. Liliana Mihailov: Nu se pune problema de deranj. Când vii la un medic, o faci pentru că ai o problemă
Dr. Liliana Mihailov este medic primar de medicină de familie în Iași. Specialistul vorbește despre educația pacienților Medicina de familie rămâne, pentru milioane de români, primul contact cu sistemul medical și, de multe ori, cel mai important, după cum susține dr. Liliana Mihailov, medic primar de medicină de familie. De la nou-născuți și femei însărcinate până la vârstnici cu boli cronice, medicul de familie este specialistul care însoțește pacientul în toate etapele vieții. Dr. Liliana Mihailov vorbește despre importanța medicinei de familie Dr. Liliana Mihailov, medic primar de medicină de familie, explică faptul că medicina de familie din România s-a construit greu în ultimele decenii, trecând prin numeroase schimbări legislative și perioade dificile până să ajungă la un model apropiat de cel european. „Medicina de familie, în România, putem spune că a început în urmă cu 26 de ani, cu toate urcușurile și coborâșurile ei, cu toate greutățile ei. Am ajuns cumva în momentul în care suntem aliniați cu ce se întâmplă oriunde în lume. Medicina de familie înseamnă medicina primară, este locul în care se prezintă orice om, cu patologie sau fără patologie, la medicul lui”, a declarat dr. Liliana Mihailov. Spre deosebire de alte specializări medicale, medicina de familie presupune o relație de lungă durată între medic și pacient. Fiecare persoană își poate alege medicul de familie, indiferent de județul în care locuiește, iar relația contractuală este una esențială pentru funcționarea sistemului. „Medicina de familie în România funcționează cu o listă de pacienți, este o activitate privată, dar mai particulară, pentru că este obligatoriu să se desfășoare într-o relație contractuală cu Casa de Asigurări”, a explicat medicul. Medicii de familie au un program reglementat Activitatea cabinetelor este atent reglementată. Programul presupune cinci ore de consultații în cabinet și alte două ore dedicate deplasărilor la domiciliu, în cazul pacienților care au nevoie de astfel de servicii. În plus, există și limite privind numărul serviciilor medicale decontate într-o singură zi. „În principiu, orice persoană peste 18 ani are cardul de sănătate cu acel cip care trebuie să intre în cititorul de card din cabinetul meu, în timpul celor 5 ore de lucru. În afara acestui program, eu nu pot să îmi ofer serviciile, pentru că nu sunt plătite, iar serviciile din cursul unei zile sunt în număr de 20”, a precizat dr. Liliana Mihailov. Medicul de familie nu tratează doar răceli sau afecțiuni minore, ci urmărește permanent starea de sănătate a pacienților de toate vârstele. Lista unui cabinet include gravide, copii, adolescenți, adulți și vârstnici, dar și pacienți cu afecțiuni cronice sau boli grave care necesită monitorizare constantă. „Lista mea de pacienți conține femeia gravidă care are pruncul în burtică, conține nou-născutul, copilul până la vârsta de 10 ani, oamenii tineri, adolescenții, persoanele care urmează să se căsătorească, oamenii adulți cu toată patologia lor, bolile cronice care trebuie monitorizate și bolile grele sau incurabile care necesită îngrijiri la domiciliu”, a explicat aceasta. Doctorii se ocupă și de educarea pacienților Un rol important îl are și educația medicală oferită pacienților, în special tinerilor părinți. Pentru multe mame aflate la primul copil, cabinetul medicului de familie devine primul loc unde primesc sprijin și îndrumare. „Pentru părinți, începem un fel de educație din momentul în care cel mic este în burtica mamei. Foarte multe mămici, mai ales la primul copil, spun că nu știu cum se vor descurca. Rolul nostru este să facem o educație, dar nu una agresivă”, a spus medicul. Dr. Liliana Mihailov spune că o mare parte dintre pacienții săi au peste 65 de ani și consideră că relația construită în timp cu aceștia este una dintre cele mai importante componente ale profesiei. „Peste o treime din lista mea sunt pacienți de peste 65 de ani, dar îmi face plăcere să îi îngrijesc și mă bucur să văd pacienți de 80+ venind, eventual, cu partenerii în cabinetul meu să stabilim reguli despre conduita de viață, să îi văd frumoși, fericiți, sănătoși, că își iau medicamentele și să mergem împreună mai departe”, a mărturisit medicul. Dincolo de consultații și documente medicale, medicina de familie înseamnă și comunicare, încredere și sprijin. Dr. Liliana Mihailov consideră că pacienții nu trebuie să se simtă niciodată incomod atunci când solicită ajutor medical. „Nu se pune problema de deranj. Când vii la un medic, o faci pentru că ai o problemă, indiferent dacă este una reală sau ai nevoie de o adeverință. Este un gest medical pe care eu trebuie să îl fac în relația cu pacientul meu”, a explicat aceasta. Astfel, dr. Liliana Mihailov, medic primar de medicină de familie din Iași, vorbește despre importanța serviciilor oferite de specialiști, dar și despre impactul pe care îl poate avea educarea pacienților asupra calității vieții acestora. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate