Trump şi AstraZeneca anunţă la Casa Albă un acord privind preţurile medicamentelor în SUA
Acordurile sugerează un cadru pe care Casa Albă îl va utiliza pentru a încerca să-şi atingă obiectivul de a reduce preţurile medicamentelor eliberate pe bază de reţetă în SUA. Preşedintele a trimis în iulie scrisori către 17 producători de medicamente de top, cerându-le să reducă preţurile. Pfizer şi AstraZeneca sunt primele două companii care au ajuns la un acord cu administraţia, scrie Reuters. AstraZeneca va oferi, de asemenea, unele dintre medicamentele sale la un preţ redus faţă de preţul de listă prin intermediul site-ului web TrumpRx, planificat pentru anul viitor, a declarat CEO-ul Pascal Soriot la un eveniment organizat în Biroul Oval. Pacienţii din SUA plătesc în prezent cu mult mai mult pentru medicamentele eliberate pe bază de reţetă, adesea de aproape trei ori mai mult decât în alte ţări dezvoltate, iar Trump a exercitat presiuni asupra producătorilor de medicamente pentru a-şi reduce preţurile la nivelul celor plătite de pacienţii din alte ţări sau pentru a se confrunta cu tarife rigide. Luna trecută, Trump a ameninţat cu tarife de 100%, intensificând presiunea asupra industriei farmaceutice pentru a accepta reduceri de preţuri şi a muta producţia în SUA, după ce negocierile au eşuat la începutul acestui an, au declarat lobbyişti şi directori executivi pentru Reuters după încheierea acordului cu Pfizer.
Un studiu dezvăluie medicamentul care este mai eficient decât aspirina în prevenirea atacurilor de cord
O echipă internațională de medici din SUA, Marea Britanie, Australia, Elveția și Japonia a realizat un studiu privind un medicament care ar fi mai eficient decât aspirina în prevenția atacurilor de cord. Rezultatele studiului, publicate în revista Lancet și dezvăluite în cadrul congresului Societății Europene de Cardiologie de la Madrid, au arătat că clopidogrelul – un anticoagulant prescris frecvent – este „superior” aspirinei, notează The Guardian. Studiul a avut la bază datele a aproape 29.000 de pacienți cu boală coronariană și a constatat că anticoagulantul era mai eficient decât aspirina în prevenirea evenimentelor cardiace grave și a accidentelor vasculare cerebrale, fără ca acesta să crească riscul de hemoragii majore. Studiul s-a bazat pe diverse grupuri de pacienți, inclusiv cei care au suferit proceduri precum implantarea de stenturi. Noua analiză a constatat că pacienții care luau clopidogrel aveau un risc cu 14% mai mic de evenimente cardiovasculare în comparație cu cei care luau aspirină. Boala coronariană, cea mai frecventă formă de boală cardiacă Boala coronariană este cea mai frecventă formă de boală cardiacă și una dintre principalele cauze de deces și invaliditate la nivel mondial. Aceasta apare atunci când arterele inimii se îngustează din cauza acumulării de aterom, o substanță grasă în pereții acestora. Durerea sau disconfortul resimțit din cauza acestei îngustări se numește angină pectorală. Boala coronariană necesită adesea tratament pe tot parcursul vieții pentru a preveni atacurile de cord. Astfel, aspirina este prescrisă în mod tradițional pe termen nelimitat pacienților cu această afecțiune.
DEZASTRUL măsurilor impuse de Guvernul Bolojan, explicat pe puncte
Pachetul de măsuri fiscale ce include creșterea TVA la alimente și medicamente de la 9 la 11%, creșterea TVA general de la 19% la 21%, CASS pe diferența de pensii ce depășește 3000 lei și creșterea accizelor la combustibil este diferit față de ceea ce s-a discutat în grupurile tehnice de lucru la nivel de partide, spun mai mulți analiști economici consultați de Gândul. Sursele citate spun că pachetul de măsuri fiscale menit să redreseze deficitul bugetar al României este unul pur ideologic, care duce la scăderea veniturilor și puterii de cumpărare a românilor. „Pachetul propus acum este un pachet ideologic, care pune povara fiscală pe umerii românilor cu venituri mici și medii. Aplicarea acestui pachet ar însemna o inflație de minimum 10% în anul 2025, dublă față de cea prognozată (și o estimare de 12-15% în anul 2026), o cădere a veniturilor reale/puterii de cumpărare de 20% a bugetarilor și cu 25% a pensionarilor cu pensii peste 3000 lei (o cădere de 10% a lucrătorilor din sectorul privat și cu 20% a pensionarilor cu venituri mai mici de 3000 lei). Pachetul de măsuri propus are un puternic efect contracționist – economia României va intra în recesiune (o cădere de 0,9% din PIB în anul 2025 față de prognoză, adică minus 17 miliarde lei, și o cădere de 1,9% din PIB în anul 2026 față de prognoză, adică minus 39 miliarde lei)”. Echitatea socială, necunoscută pentru Ilie Bolojan Economiștii consultați de Gândul arată că noul pachet fiscal nu respectă principiul echității sociale. Adică lovește exact în românii vulnerabili – cei cu venituri mici și medii. „Pachetul fiscal propus nu respectă una dintre lecțiile de consolidare fiscală ce reiese din experiența țărilor UE din ultimii 30 de ani – nu respectă principiul de echitate socială – ajustarea bugetară lovește disproporționat în cetățenii cu venituri mici și medii. Nu există o distribuție corectă a poverii și de aceea nu putem vorbi despre o consolidare fiscală durabilă și acceptată public”. Analiștii mai atrag atenția că astfel de taxe și impozite pe spatele celor vulnerabili ar împinge și mai mulți români în pragul sărăciei. „Analizele FMI confirmă că, fără grijă la design, consolidările tind să crească inegalitatea și să reducă ponderea veniturilor din muncă în economie. Experiența globală a consolidărilor fiscale reușite arată că grupurile vulnerabile și plasa de siguranță socială trebuie protejate, impactul negativ al crizei trebuie amortizat social. Economiile bugetare trebuie realizate fără a demantela “plasa de siguranță”. Un program de consolidare perceput ca incorect social sau care împinge largi pături ale populației în sărăcie extremă are șanse mici de reușită – va întâmpina rezistență publică și poate fi abandonat prematur”, spun finanțiștii citați. Foto colaj: Shutterstock + Mediafax CITEȘTE ȘI:
Un medicament experimental reduce cu aproape 94% factorul de risc pentru boli cardiace
Medicamentul, denumit lepodisiran, a redus nivelurile de lipoproteină (a), sau Lp (a), cu o medie de 93,9% comparativ cu placebo, pe parcursul a șase luni, după una sau două doze de 400 miligrame. Studiul a inclus 141 de pacienți în grupul care a primit doza de 400 mg, în timp ce 69 de participanți au primit placebo. Medicamentul Lilly este unul dintre mai multe tratamente în curs de testare pentru niveluri ridicate de Lp (a), un factor de risc pentru bolile cardiovasculare care afectează aproximativ 1,4 miliarde de persoane la nivel mondial, inclusiv 64 de milioane în Statele Unite. Spre deosebire de LDL, așa-numitul colesterol „rău” care poate fi tratat prin dietă și statine, nu există tratamente aprobate pentru Lp(a), iar puțini indivizi știu că suferă de această afecțiune. Impactul nivelurilor ridicate de Lp (a) Nivelurile ridicate de Lp (a) pot crește semnificativ riscul de infarct, accident vascular cerebral, îngustarea valvei aortice și boală arterială periferică. Persoanele de origine africană prezintă cel mai ridicat risc. Eli Lilly a avansat deja cu lepodisiran în studii clinice de fază avansată. Compania desfășoară un al doilea studiu de fază 3 pentru a testa dacă reducerea Lp (a) reduce efectiv riscurile cardiovasculare. Recrutarea pacienților pentru acest studiu ar trebui să fie finalizată în acest an, conform Reuters. Alte tratamente injectabile pentru Lp (a) aflate în dezvoltare includ zerlasiran de la Silence Therapeutics, olpasiran de la Amgen și pelacarsen de la Novartis. Lilly testează și muvalaplin, singurul tratament oral pentru LP (a) aflat în studii clinice. Săptămâna trecută, Merck a semnat un acord de licențiere cu Jiangsu Hengrui Pharmaceuticals pentru testarea medicamentului experimental HRS-5346, administrat oral, pentru tratarea Lp(a).
Un medicament pentru tratamentul Alzheimer ar fi omorât șapte persoane în SUA
Medicamentul Leqembi a provocat șapte decese în Statele Unite ale Americii anunță sursele menționate. De asemenea, trei persoane au rămas cu handicap permanent, potrivit Le Figaro. Autorizat din 2023 în SUA, medicamentul nu este încă autorizat în Europa. El ar putea fi aprobat doar pentru o populație limitată de pacienți, mai puțin expuși riscului de reacții adverse grave. Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) s-a pronunțat în 2023 împotriva autorizației de introducere pe piață a medicamentului. În noiembrie, 2025, EMA a stabilit că Leqembi va fi prescris numai în cadrul programelor de acces controlat. Studiile clinice au arătat o încetinire a simptomelor, dar fără a face minuni. Produsul este însă scump și prezintă riscuri semnificative de efecte adverse, putând produce hemoragii cerebrale.