Donald Trump anunță o revoluție în medicină: Este cel mai mare și mai important eveniment din istorie
Președintele american Donald Trump a comentat pe propria rețea de socializare despre prețurile medicamentelor. Scad la niveluri nemaivăzute până acum, a spus Trump adăugând că este singurul președinte care a reușit așa ceva. „Deoarece am invocat statutul națiunii celei mai favorizate pentru Statele Unite ale Americii, prețurile medicamentelor scad la niveluri nemaivăzute până acum, 500%, 600%, 700% și chiar mai mult. Niciun alt președinte nu a reușit să facă asta, dar eu am făcut-o! Acesta este și răspunsul pentru o îngrijire medicală mult mai puțin costisitoare și mult mai bună”, a scris Trump pe rețeaua de socializare. Liderul SUA a vorbit despre o revoluție și cel mai important eveniment din istorie. Asta îi va ajuta pe republicanii să câștige alegerile intermediare cu un scor record, a mai transmis Donald Trump. „Republicani, amintiți-vă, acest lucru a fost făcut de noi și de nimeni altcineva. Aceasta este o revoluție în medicină, cel mai mare și mai important eveniment din dintotdeauna. Dacă această poveste este spusă corect, ar trebui să câștigăm alegerile intermediare cu procente record. Eu sunt președintele accesibilității. Vorbiți tare și cu mândrie. Președintele DJT”, a fost concluzia lui Donald Trump.
Va avea sau nu Europa antibiotice în această iarnă? / Ce spune Agenția Europeană a Medicamentului după ani de penurii
Agenția Europeană a Medicamentului dă asigurări că blocul comunitar nu se va confrunta cu lipsa de antibiotice în această iarnă. Asigurarea vine după mai mulți ani în care aprovizionarea a fost limitată în lunile reci, într-un bloc comunitar care rămâne puternic dependent de ingredientele farmaceutice active din străinătate (în principal din India și China). De amintit că, în ianuarie 2024, 19 țări din Spațiul Economic European s-au confruntat cu lipsuri acute de tratamente specifice bolilor sezonului rece, iar 11 dintre ele au înregistrat penurii critice. Datele Agenției arată că utilizarea antibioticelor a rămas relativ stabilă între 2024 și 2025. 36 de medicamente sunt în deficit în UE Unul dintre cele mai utilizate antibiotice, amoxicilina, a fost greu de procurat începând cu 2022 până în iunie anul trecut, când EMA a eliminat-o de pe lista de monitorizare a medicamentelor deficitare și a retras recomandările aferente. De marți, 36 de medicamente se află în deficit în Uniunea Europeană, potrivit datelor EMA, însă niciunul dintre acestea nu e antibiotic. Cele mai multe nu sunt nici măcar pentru utilizare generală – vorbim de medicamente de chimioterapie și antipsihotice pentru care există alternative. Dependență de importuri Recent, Curtea Europeană de Conturi a redactat un raport în care arată că UE se confruntă des cu penuria de medicamente. Penuriile sunt cauzate de numeroase cauze, printre care: creșterea bruscă a cererii, dar, de cele mai multe ori, este vorba de o perturbare în lanțul de aprovizionare. În timpul pandemiei de Covid au fost evidențiate vulnerabilitățile și riscurile provocate de întreruperile exporturilor. În orice caz, blocul comunitar rămâne puternic dependent de ingredientele farmaceutice active din străinătate, în principal din India și China.
Specialiștii trag un semnal de alarmă: 8 din 10 episoade de răceală și gripă sunt virale și nu necesită tratament cu antibiotice
În perioada 18–24 noiembrie este marcată Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței Antimicrobiene (WAAW), o campanie a Organizației Mondiale a Sănătății care atrage atenția asupra pericolului reprezentat de folosirea greșită a antibioticelor. Societatea Română de Rinologie și Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) avertizează că românii continuă să ia antibiotice „după ureche” și transmit mesajul: „Nu lăsa antibioticul să-ți facă rău, în loc să-ți facă bine”. În România, utilizarea medicamentelor „după ureche” încă e la un nivel ridicat Organizațiile medicale explică faptul că rezistența antimicrobiană apare atunci când bacteriile, virusurile, fungii sau paraziții nu mai răspund la tratamente, iar infecțiile devin greu sau imposibil de vindecat. Un studiu publicat în Jurnalul Român de Rinologie arată că 40% dintre adulți au luat antibiotice pentru dureri în gât sau alte probleme respiratorii, iar peste jumătate cred greșit că antibioticele omoară virusurile. În realitate, 8 din 10 răceli și gripe sunt cauzate de virusuri, iar antibioticele nu au niciun efect. Mesajul specialiștilor „Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecţiilor bacteriene, nu şi împotriva celor virale precum răceala sau gripa. Folosirea responsabilă a antibioticelor protejează sănătatea fiecăruia dintre noi şi reduce riscul dezvoltării rezistenţei antimicrobiene”, a declarat Prof. Dr. Codruţ Sarafoleanu, Secretar General al Societății Române de Rinologie. „Îndrumăm pacienţii să utilizeze antibioticele doar la recomandarea medicului, să respecte recomandările de tratament (doza, durata şi medicamentul prescris) şi să contribuie la informarea corectă a celor din jur. Protejând prezentul, asigurăm viitorul”, a spus şi Dr. Raluca Ghionaru, Preşedinte AREPMF.
Ministrul Sănătății anunță ce medicamente pentru epilepsia severă la copii au fost introduse pe lista tratamentelor compensate și gratuite
Modificările au fost decise în ședința de Guvern de joi. 41 de molecule noi au fost adăugate pe lista medicamentelor compensate și gratuite. Printre acestea, sunt două medicamente folosite pentru tratarea epilepsiei severe la copii. În epilepsia severă, diferența dintre o zi bună și una imposibilă poate fi dată de un singur lucru: controlul crizelor. Pentru copiii care trăiesc cu forme rezistente la tratament, fiecare criză înseamnă risc, teamă și limitări pe care nicio familie nu ar trebui să le trăiască. (…) Este unul dintre cele mai importante pachete de extindere din ultimii ani — iar în această listă mare se află două tratamente medicamentoase esențiale pentru epilepsia severă: fenfluraminum și cannabidiolum”, a explicat ministrul Sănătății pe Facebook. El a mai spus că terapiile menționate sunt destinate „copiilor care nu răspund la schemele clasice de tratament și care, până acum, erau obligați să caute soluții în afara țării sau în afara posibilităților sistemului public.” „Am văzut direct ce poate însemna accesul la un tratament eficient. Povestea unui copil care avea multe crize pe zi, iar astăzi are doar două pe săptămână, spune tot. Un copil care merge din nou la școală, stă în bancă, își vede colegii și își recapătă viața, pas cu pas. Pentru el și pentru familia lui, asta înseamnă speranță în forma ei cea mai concretă”, a adăugat Alexandru Rogobete. Noi terapii moderne în România Ministrul Sănătății a anunțat că ar putea fi făcute și alte modificări ale listei medicamentelor gratuite și compensate. „Nu există soluții minune. Dar există decizii corecte, luate la timp, care schimbă parcursul unei boli și aduc viața mai aproape de normal pentru pacienți. Asta încerc să fac prin fiecare actualizare de listă: să transformăm un document administrativ într-o șansă reală, să aducem terapii moderne în România, să fim corecți cu oamenii care depind de ele zi de zi”, a precizat Alexandru Rogobete.
Marea Britanie pregătește o creștere a cheltuielilor pentru medicamente în cadrul Serviciului de Sănătate pentru a evita tarifele impuse de Trump
Oficialii au informat administrația Trump cu privire la noile propuneri de ajustare a prețurilor medicamentelor practicate de NHS la începutul acestei săptămâni, au declarat două personalități din industrie pentru POLITICO. Elementul central al planului include creșterea pragului stabilit de Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire (NICE) cu 25%. Pragul NICE măsoară dacă un tratament oferă un raport bun calitate-preț. Conform normelor actuale, dacă un medicament costă NHS între 20.000 și 30.000 de lire sterline pentru fiecare an suplimentar de viață de bună calitate pe care îl oferă unui pacient, acesta este considerat a avea un raport bun calitate-preț. Creșterea pragului ar facilita accesul pacienților la medicamente mai scumpe, dar ar însemna că NHS va plăti mai mult în total pentru medicamente. Guvernul urmează să informeze companiile farmaceutice din Marea Britanie cu privire la detalii în cursul acestei săptămâni, au declarat cele două persoane menționate mai sus. Una dintre surse a declarat că guvernul s-a opus mult timp modificării pragului NICE din cauza costurilor pentru Trezorerie, fără beneficii suplimentare directe, dar „am făcut suficientă vâlvă și au cedat. Acesta este prețul pe care trebuie să-l plătești după Trump pentru ca industria farmaceutică globală să continue să activeze în Marea Britanie”. Creșterea tarifelor impuse de Trump Trump a amenințat că va impune tarife de până la 100% asupra importurilor de produse farmaceutice. Acordul comercial semnat în mai de Marea Britanie și SUA a lăsat deschisă posibilitatea unui „tratament preferențial” în ceea ce privește tarifele, dar numai dacă Marea Britanie va îmbunătăți condițiile pentru companiile farmaceutice americane care operează în Marea Britanie. Giganții farmaceutici britanici AstraZeneca și GSK speră să încheie acorduri cu administrația Trump pentru a evita tarifele vamale la exporturile lor către Statele Unite. Însă firmele sunt sub presiune să-și uniformizeze prețurile la nivel internațional, astfel încât cumpărătorii americani să poată plăti prețuri mai apropiate de cele practicate în țări precum Marea Britanie, unde prețurile sunt mai mici. Reformarea pragurilor NICE ar putea facilita acest lucru. Un purtător de cuvânt al guvernului britanic a declarat: „Sectorul farmaceutic și medicamentele inovatoare pe care le produce sunt esențiale pentru NHS, economia noastră și Planul de schimbare. Prin Planul nostru pentru sectorul științelor vieții, ne-am angajat să colaborăm cu industria pentru a accelera creșterea cheltuielilor pentru medicamente inovatoare în comparație cu deceniul anterior”. Purtătorul de cuvânt a adăugat: „Am încheiat un parteneriat economic istoric cu SUA, care include colaborarea în domeniul exporturilor farmaceutice din Marea Britanie, îmbunătățind în același timp condițiile pentru companiile farmaceutice de aici. În prezent, suntem în discuții avansate cu administrația SUA pentru a asigura cel mai bun rezultat pentru Marea Britanie, reflectând relația noastră puternică și oportunitățile oferite de parteneriatul strâns cu industria noastră farmaceutică”. „Negociatori duri” NICE, un organism de reglementare din cadrul NHS, măsoară rentabilitatea noilor medicamente, comparând impactul acestora asupra vieții pacienților cu prețul lor. Dacă beneficiile unui medicament nu justifică costul acestuia, NHS nu recomandă utilizarea lui, obligând companiile farmaceutice să negocieze reduceri de preț până când medicamentul este considerat rentabil. Deși Londra și-a prezentat propunerea la Washington, rămâne neclar cum a fost primită aceasta peste Atlantic. Companiile farmaceutice sunt de mult timp angajate în discuții cu guvernul privind cheltuielile NHS pentru medicamente, în contextul temerilor că investițiile ar putea părăsi Marea Britanie. Ministrul științei, Vallance, a sugerat anterior că NHS ar trebui să plătească mai mult dacă Marea Britanie dorește să rămână atractivă pentru investiții, avertizând că tarifele impuse de Trump ar agrava situația dacă Londra nu face „oferte în această direcție”. Însă diviziunile persistă în cadrul guvernului. Secretarul pentru afaceri și comerț, Peter Kyle, a indicat că companiile farmaceutice se dovedesc a fi „negociatori duri” în cadrul discuțiilor cruciale legate de termenul limită impus de Trump, afirmând că „știu cum să folosească mass-media și presa”. Consilierul principal pentru afaceri al lui Starmer, Varun Chandra, a zburat la Washington la începutul acestei luni pentru a încerca să prevină tarifele amenințate de Trump, care au fost suspendate până când administrația va negocia acorduri cu giganții farmaceutici.
Lista medicamentelor compensate se mărește. Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: Majoritatea sunt în zona de oncologie
Lista medicamentelor compensate se mărește, a anunțat ministrul Sănătății Alexandru Rogobete, la TVR Info. Actul normativ a fost pus în transparență publică, anunță Ministerul Sănătății. Sunt așteptate schimbări, iar pe listă se află tratamente pentru mai multe afecțiuni severene. De asemenea, Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a oferit mai multe detalii legate de mărirea listei cu medicamente compensate. Precizările ministrului Sănătății „Ieri, am pus în transparență decizională ordinul de ministru care face două lucruri. Pe de-o parte, simplifică procedurile pentru includerea anumitor biosimilare și molecule generice, medicamente generice în listă. Și, pe de altă parte, dă posibilitatea ca, sper eu, în două săptămâni de acum înainte, să include în lista de compensate 35 de molecule noi, 35 de molecule generice și biosimilare nou introduse în listă. Practic, se crește accesul pacienților la tratamente care sunt decontetate, compensate. Acoperă toate zonele. Principalele sau majoritatea sunt în zona de oncologie, dar vorbim, aici, și de boli autoimune, boli rare, molecule pentru HIV, pentru copii, dedicate”, a precizat Alexandru Rogobete la TVR Info. Ce conține lista medicamentelor compensate În cursul zilei de miercuri, 10 septembrie 2025, ministrul Sănătății a explicat că „medicamentele nou introduse pe listele de compensate vor aduce soluții reale pentru pacienți diagnosticați cu boli grave”. Cancer de prostată avansat, sensibil la hormoni; Amiloidoză ereditară; Colită ulcerativă activă și boală Crohn moderată până la severă, rezistente la tratamente convenționale; Astm bronșic sever necontrolat, care nu răspunde la alte terapii; Angioedem ereditar recurent (prevenirea de rutină a episoadelor); Leucemie limfocitară cronică, la pacienți cu deleția 17p sau mutația TP53, neeligibili pentru imunochimioterapie; Mielom multiplu recidivat și refractar; Infecția cu HIV-1 la copii. Autorul recomandă: CNAS anunță schimbări la nivelul de compensare al medicamentelor. Cât vor plăti pacienții în plus Rogobete: NU susțin ca oamenii vulnerabili și pacienții cronici să plătească în plus pentru medicamente Sursă foto: Envato / TVR Info Sursă video: TVR Info
Cinci tipuri de medicamente comune care ar putea afecta auzul
Când ne gândim la efectele secundare ale medicamentelor, ne vin în minte greața, oboseala sau amețelile. Dar există un alt risc, mai puțin cunoscut, care poate avea consecințe de durată și, uneori, permanente: pierderea auzului. Ototoxicitatea se referă la leziunile cauzate de medicamente sau substanțe chimice la nivelul cohleei, care afectează auzul, și la nivelul sistemului vestibular, care controlează echilibrul. Simptomele pot include tinitus (zgomote în urechi), pierderea auzului (adesea începând cu sunetele de înaltă frecvență), amețeli sau probleme de echilibru sau senzația de plenitudine în urechi, potrivit Independent. Aceste efecte pot fi temporare sau permanente, în funcție de medicamentul implicat, de doză și durată și de susceptibilitatea persoanei. Urechea internă este foarte sensibilă, iar majoritatea experților consideră că medicamentele ototoxice provoacă leziuni prin afectarea celulelor ciliate minuscule din cohleă sau prin perturbarea echilibrului fluidului din urechea internă. Odată ce aceste celule ciliate sunt deteriorate, ele nu se regenerează, ceea ce face ca pierderea auzului să fie ireversibilă în multe cazuri. Se știe că aproximativ 200 de medicamente au efecte ototoxice. 1. Antibiotice Antibioticele aminoglicozidice, precum gentamicina, tobramicina și streptomicina, sunt prescrise de obicei pentru infecții grave, cum ar fi sepsisul, meningita sau tuberculoza, afecțiuni în care un tratament prompt și agresiv poate salva viața. În aceste cazuri, beneficiile depășesc adesea riscul potențial de pierdere a auzului. Aceste medicamente, administrate de obicei intravenos, se numără printre cele mai bine documentate medicamente ototoxice. Ele pot provoca pierderea ireversibilă a auzului, în special atunci când sunt utilizate în doze mari sau pe perioade îndelungate. Unele persoane pot fi, de asemenea, mai vulnerabile din punct de vedere genetic la aceste efecte. Aceste medicamente rămân în urechea internă timp de săptămâni sau chiar luni, ceea ce înseamnă că leziunile pot continua după terminarea tratamentului. Alte antibiotice de care trebuie să țineți cont includ macrolidele (cum ar fi eritromicina și azitromicina) și vancomicina, care au fost, de asemenea, asociate cu probleme de auz, în special la persoanele în vârstă sau la persoanele cu probleme renale. 2. Medicamente pentru inimă Diureticele de ansă, precum furosemidul și bumetanida, sunt utilizate în mod obișnuit pentru tratarea insuficienței cardiace sau a hipertensiunii arteriale. Atunci când sunt administrate în doze mari sau intravenos, acestea pot provoca pierderea temporară a auzului prin perturbarea echilibrului de lichide și electroliți din urechea internă. Aproximativ 3% dintre utilizatori pot prezenta ototoxicitate. Unele medicamente pentru tensiunea arterială au fost, de asemenea, asociate cu tinitus. Printre acestea se numără inhibitorii ECA – medicamente precum ramiprilul, care ajută la relaxarea vaselor de sânge prin blocarea unui hormon numit angiotensină, facilitând pomparea sângelui de către inimă – și blocanții canalelor de calciu, precum amlodipina, care reduc tensiunea arterială prin împiedicarea calciului să pătrundă în celulele inimii și în pereții vaselor de sânge. Deși aceste asocieri au fost observate, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege pe deplin amploarea efectului lor asupra auzului. 3. Chimioterapia Anumite medicamente pentru chimioterapie, în special cele care conțin platină – precum cisplatina și carboplatina – sunt cunoscute ca fiind foarte ototoxice. Cisplatina, utilizată adesea pentru tratarea cancerului testicular, ovarian, mamar, al capului și gâtului, prezintă un risc semnificativ de pierdere permanentă a auzului. Acest risc crește atunci când radiațiile sunt direcționate și în apropierea capului sau gâtului. Până la 60% dintre pacienții tratați cu cisplatină suferă de un anumit grad de pierdere a auzului. Cercetătorii explorează modalități de reducere a riscului prin ajustarea dozei sau frecvenței, fără a compromite eficacitatea medicamentului. 4. Analgezice Dozele mari de analgezice obișnuite, inclusiv aspirina, AINS – medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul și naproxenul, utilizate în mod obișnuit pentru ameliorarea durerii, inflamației și febrei – și chiar paracetamolul, au fost asociate cu tinitus și pierderea auzului. Un studiu amplu a constatat că femeile sub 60 de ani care luau în mod regulat aspirină în doze moderate (325 mg sau mai mult, de șase până la șapte ori pe săptămână) aveau un risc cu 16% mai mare de a dezvolta tinitus. Această legătură nu a fost observată în cazul aspirinei în doze mici (100 mg sau mai puțin). Utilizarea frecventă a AINS, precum și a paracetamolului, a fost, de asemenea, asociată cu un risc crescut de aproape 20% de apariție a tinitusului, în special la femeile care utilizau aceste medicamente des. Un alt studiu a asociat utilizarea pe termen lung a acestor analgezice cu un risc mai mare de pierdere a auzului, în special la bărbații sub 60 de ani. În majoritatea cazurilor, tinitusul și modificările auzului dispar odată cu întreruperea tratamentului, dar aceste efecte secundare apar de obicei după utilizarea prelungită a unor doze mari. 5. Medicamente antimalarice Medicamentele precum cloroquina și chinina, utilizate pentru tratarea malariei și a crampelor la picioare, pot provoca pierderea reversibilă a auzului și tinitus. Un studiu a constatat că 25-33% dintre persoanele cu pierderea auzului luaseră anterior unul dintre aceste medicamente. Hidroxiclorochina, utilizată pentru tratarea lupusului și a artritei reumatoide, are o structură chimică similară și prezintă un risc similar. În timp ce unele persoane se recuperează după întreruperea tratamentului, altele pot suferi leziuni permanente, în special după utilizarea pe termen lung sau în doze mari. Persoanele cu pierdere a auzului preexistentă, boli renale sau susceptibilitate genetică se confruntă cu riscuri mai mari, la fel ca și cele care iau mai multe medicamente ototoxice simultan. Copiii și persoanele în vârstă pot fi, de asemenea, mai vulnerabili. Dacă vi se prescrie unul dintre aceste medicamente pentru o afecțiune gravă, cum ar fi cancerul, sepsisul sau tuberculoza, beneficiile depășesc de obicei riscurile. Cu toate acestea, este recomandat să fiți informat. Întrebați medicul sau farmacistul dacă medicamentul dumneavoastră prezintă un risc pentru auz sau echilibru. Dacă simțiți zgomote în urechi, amețeli sau auz înfundat, raportați imediat acest lucru.
Mă simt mai sexy. Serena Williams a recunoscut că a folosit medicamente pentru slăbit după ce a primit comentarii negative despre corpul său
Serena Williams s-a retras oficial din tenis, însă legendara sportivă din Statele Unite ale Americii continuă să arate senzațional. Totuși, puțini știu cum a reușit Serena Williams să ajungă la o formă fiziciă de invidiat. Serena Williams a dezvăluit că a folosit un medicament popular pentru slăbit, numit Zepbound, un tratament din clasa GLP-1. Americanca a recunoscut că a încercat inițial să slăbească în mod natural, dar nimic nu a funcționat pentru ea. Legenda tenisului a vorbit deschis pentru Vogue despre această decizie, care cu siguranță va stârni controverse în mediul onlie, după ce a avut dificultăți în a pierde în greutate doar prin dietă și sport, mai ales după ce a născut al doilea copil în 2023. „Toată viața mea am fost în sală, m-am antrenat, am alergat, am făcut HIIT, am dansat, am făcut absolut tot ce îți poți imagina. Ajungeam mereu la un anumit punct pe cântar, dar nu reușeam niciodată să trec sub acel prag. Atunci mi-am dat seama că trebuie să încerc altceva, așa că am început tratamentul cu GLP-1”, a povestit Serena Williams. Serena Williams este alături de femeile care nu pot să slăbească: „Cred sincer că este o problemă!” Serena Williams, care continuă să mănânce sănătos și să se antreneze, a declarat pentru revista Vogue că i s-a părut important să fie sinceră în legătură cu procesul ei de pierdere în greutate, mai ales că a fost atât de mediatizat. De asemenea, Serena a vrut să se solidarizeze cu numeroasele femei care fac tot ce trebuie pentru a slăbi, dar cu toate aceștea chiar nu reușesc să vadă rezultate notabile. „Munceam din greu. Cred sincer că este o problemă cu care multe femei se pot identifica. Te antrenezi, mănânci sănătos, dar pur și simplu nu ajungi la greutatea pe care ți-o dorești cu adevărat. Mă simt mai ușoară din punct de vedere mental, mă simt mai sexy, am mai multă încredere în mine acum”, a mai declarat Serena Williams, potrivit aceleiași surse. Serena Williams este una dintre cele mai titrate jucătoare din istoria tenisului feminin. Americanca are nu mai puțin de 23 de titluri de Grand Slam la simplu, cel mai mare număr în Era Open. De asemenea, legendara jucătoare a reușit să cucerească și 14 titluri de Grand Slam în proba de dublu.
Anumite medicamente pot avea efecte periculoase asupra organismului în perioadele de caniculă
Medicamente care pot avea efecte accentuate din cauza căldurii Suntem din ce în ce mai conștienți de riscurile expunerii la temperaturi ridicate, atât pentru sănătatea pielii, cât și pentru sănătatea generală, existând riscul real de a suferi un val de căldură dacă nu sunt luate măsurile de prevenție necesare. Ceea ce nu toată lumea știe este că temperaturile ridicate pot deveni un factor de risc și în cazul anumitor tratamente medicamentoase, scrie 20minutos. Pentru multe persoane, căldura este o neplăcere, dar în anumite cazuri poate deveni un risc real pentru sănătate. Acest lucru se vede nu doar în insolațiile care, uneori, pot fi chiar fatale, ci și în detalii mai puțin cunoscute, cum ar fi modul în care anumite medicamente pot influența capacitatea organismului de a-și regla temperatura în condiții extreme. Acest lucru se aplică în cazul unor categorii de medicamente precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), anumite antihistaminice, antidepresive și antipsihotice, dar și diureticele și medicamentele antihipertensive. Unele antipsihotice și antidepresive pot crește temperatura corporală. Anumite antidepresive și antihistaminice afectează capacitatea de reglare a temperaturii și pot produce transpirație excesivă ca efect secundar. Antiinflamatoarele nesteroidiene pot afecta funcția renală. Căldura reduce tensiunea arterială, ceea ce poate potența efectul medicamentelor antihipertensive, care au același efect. Diureticele favorizează deshidratarea, deoarece stimulează eliminarea lichidelor. O transpirație excesivă poate deveni problematică, adăugând o dificultate în plus pentru un organism care deja se luptă să se răcorească. Asta nu înseamnă, bineînțeles, că trebuie să întrerupem tratamentul prescris. Din contră, e important să luăm măsuri simple de precauție: evitarea ieșirilor în timpul celor mai fierbinți ore ale zilei și consumul regulat de apă, chiar înainte de a simți senzația de sete. Păstrarea corectă a medicamentelor Așa cum am văzut, unele medicamente pot avea efecte diferite în perioadele de caniculă, dar și medicamentele în sine pot fi afectate de temperaturile extreme. Păstrarea lor în condiții necorespunzătoare poate duce la modificarea efectelor, pierderea eficienței sau chiar compromiterea completă a siguranței acestora. De aceea, trebuie să respectăm întotdeauna recomandările privind păstrarea, care se găsesc de regulă pe ambalaj sau în prospect. Medicamentele care trebuie păstrate la frigider nu trebuie ținute în ușa frigiderului, unde temperatura este mai instabilă. Dacă e necesar transportul lor, trebuie folosită o geantă frigorifică specială. Medicamentele care trebuie păstrate la temperaturi sub 25 °C sau 30 °C nu sunt afectate de o creștere punctuală de temperatură, dar e recomandat să fie ținute în cel mai răcoros loc din casă, în ambalajul lor original. La transport, se recomandă ambalaj izoterm (cum ar fi o mini ladă frigorifică, dar fără elemente de răcire). Medicamentele care pot fi păstrate la temperatura camerei nu prezintă, de obicei, probleme – s-a demonstrat că acestea nu se degradează nici la 40 °C, timp de mai multe luni. Pentru orice nelămurire legată de păstrarea unui medicament sau siguranța administrării acestuia, cel mai bine este să cerem sfatul unui specialist, fie medicul, fie farmacistul nostru de încredere.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii: „Se va extinde lista de medicamente compensate”
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii, a anunţat că printre principalele măsuri din pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare vor fi introducerea mai multor molecule generice în spaţiul farmaceutic din România, care au un cost mai scăzut faţă de cele inovative. Ministrul a explicat că există medicamente inovative fără alternativă terapeutică şi acolo nu se va umbla. De asemenea, se va extinde lista de medicamente compensate, dar se vor introduce mai multe molecule generice care au un cost mai scăzut dar acelaşi efect terapeutic. Ministrul Sănătăţii a fost întrebat, duminică, la Antena 3 CNN, ce măsuri care vizează sănătatea şi pe medici se vor regăsi în pachetele doi şi trei. Principalele obiective sau măsuri din pachetul doi în zona sănătăţii vor fi introducerea mai multor molecule generice în spaţiul farmaceutic din România, molecule generice care au un cost mai scăzut faţă de cele inovative, a afirmat Alexandru Rogobete. Rogobete a adăugat că există medicamente inovative fără alternativă terapeutică de care nu se va atinge nimeni. Există medicamente inovative care nu au alternativă terapeutică şi unde nimeni nu se va atinge pentru că nu există înlocuitor şi există medicamente generice sau inovative care au alternativă terapeutică la un cost mai scăzut, dar care nu au fost introduse din diferite motive, nu le explic acum, în piaţa farmaceutică. Se va extinde lista de medicamente compensate, dar se vor introduce mai multe molecule generice care au un cost mai scăzut dar acelaşi efect terapeutic, a explicat ministrul Sănătăţii. Citiți și: Alexandru Rogobete, ministrul Sănătăţii: „Spitalul Universitar «George Emil Palade», din Târgu Mureş, un proiect vizionar”