Alexandru Rafila: Doar doi din trei copii sunt vaccinați conform schemelor naționale. Nu sunt optimist că situația se va schimba rapid
Alexandru Rafila afirmă că rata redusă de vaccinare are cauze multiple, de la dezinformare și probleme administrative apărute mai ales în perioada pandemiei, până la accesul limitat la servicii și educația precară pentru sănătate. Potrivit fostului ministru, doar aproximativ doi din trei medici de familie sunt implicați activ în Registrul Electronic Național de Vaccinări. El consideră că soluția nu ar trebui să fie una coercitivă, ci să pună accent pe responsabilizarea medicilor de familie față de vaccinarea copiilor din comunitățile pe care le deservesc. Aceștia ar trebui să cunoască situația copiilor nevaccinați din teritoriul arondat și să aibă responsabilități clare privind informarea, consilierea și recuperarea vaccinărilor restante, afirmă Rafila. El susține că sunt necesare resurse și educație, nu sancțiuni. Alexandru Rafila: Fiecare copil eligibil să aibă acces la vaccinuri Fostul ministru a vorbit și despre importanța prevenirii infecției cu virusul sincițial respirator (VSR) la sugari. Potrivit acestuia, prevenția poate începe înainte de naștere, prin vaccinarea maternă în timpul sarcinii, care permite transferul de anticorpi la făt și poate proteja nou-născutul în primele luni de viață. Alexandru Rafila afirmă că prevenirea formelor severe de infecție poate reduce riscul spitalizărilor și al internărilor în terapie intensivă, cu beneficii atât pentru familii, cât și pentru sistemul sanitar. „Obiectivul trebuie să fie simplu: fiecare copil eligibil pentru vaccinare să fie identificat, informat și să aibă acces efectiv la vaccinurile care îi pot proteja sănătatea”, a transmis Alexandru Rafila.
Medicii de familie, în discuții cu CNAS | Ce vor de la Casa de Asigurări
Organizațiile medicilor de familie au discutat, marți, cu conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) mai multe modificări ale Contractului-cadru și ale normelor de aplicare, inclusiv trecerea de la calculul trimestrial la unul semestrial al mediei consultațiilor și plata consultațiilor efectuate de medicii înlocuitori peste media cabinetului, potrivit unei comunicări a Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie. La consultările din 8 septembrie au participat reprezentanții AREPMF, FNPMF, SNMF și UPIMF, alături de președintele CNAS, Horațiu Moldovan, și întreaga conducere a instituției. Propunerile medicilor Potrivit informării organizațiilor medicilor de familie, CNAS a precizat că sunt acceptate și alte propuneri decât cele aflate deja în transparență decizională. Printre modificările discutate se află introducerea colesterolului HDL în pachetul de analize decontate pentru consultațiile de prevenție, pentru calcularea scorurilor SCORE2 și SCORE2-OP, precum și introducerea CT-ului low-dose ca metodă de screening pentru cancerul pulmonar la pacienții cu risc. A fost discutată și plata consultațiilor realizate de medicul înlocuitor în perioadele de absență ale titularului, peste media serviciilor efectuate pe propria listă de pacienți. Reintroducerea regularizării la 11 luni Medicii au propus ca media consultațiilor care determină plata per serviciu să fie calculată semestrial, nu trimestrial, argumentând că în anumite perioade, în special în lunile de iarnă, numărul consultațiilor crește semnificativ. O altă propunere vizează plata pentru performanță, care ar urma să fie calculată procentual în funcție de numărul pacienților eligibili de pe lista fiecărui medic. Organizațiile au cerut și reintroducerea regularizării la 11 luni, astfel încât fondurile din asistența medicală primară să rămână în acest segment. Alte solicitări ale medicilor de familie Medicii au mai solicitat prelungirea de la 60 la 90 de zile a perioadei de absență pentru convențiile de înlocuire, însă propunerea nu a fost acceptată de CNAS. Printre celelalte solicitări s-au numărat posibilitatea ca medicii de familie cu o a doua specializare să contracteze o jumătate de normă și pe aceasta, precum și introducerea unei convenții de înlocuire de urgență pentru situații de forță majoră. Niciuna dintre cele două propuneri nu a fost acceptată la această etapă. HPV și FRAX Medicii au cerut și decontarea teleconsultațiilor și a urgențelor medico-chirurgicale prin plata per serviciu, în contextul reducerii ponderii plății per capita, estimată la 20% în 2027. În cadrul discuțiilor s-a convenit și reformularea obligației privind HPV, astfel încât medicii de familie să ofere consiliere privind testarea HPV, și nu să urmărească frecvența testării. De asemenea, medicii au propus ca testul FRAX să fie punctat în cadrul consultațiilor preventive pentru depistarea riscului de fractură osteoporotică.
Ministerul Sănătății: 58 de acte adiționale semnate în această săptămână pentru contractele de finanțare din PNRR
„În ultimele 2 luni au fost efectuate plăți în valoare de peste 850 milioane de lei pentru dezvoltarea infrastructurii, modernizarea, dotarea și digitalizarea sistemului medical. În cursul acestei săptămâni, instituția a continuat efectuarea plăților către beneficiari, fiind virată o sumă totală de 28,4 milioane de lei”, a transmis Ministerul Sănătății într-un comunicat. Fondurile vizează „îmbunătățirea condițiilor din spitale, digitalizarea sistemului și consolidarea medicinei de familie și comunitare”. Cabinete de familie, centre comunitare și spitale digitalizate Ministerul precizează că banii sunt alocați pentru „modernizarea medicinei primare”, prin finanțarea a 16 cabinete de medici de familie, pentru dotarea cu echipamente medicale performante și modernizarea infrastructurii. De asemenea, fondurile merg către „servicii medicale în comunități vulnerabile”, prin susținerea financiară a 8 centre comunitare integrate, pentru facilitarea accesului la îngrijiri de sănătate în zone rurale sau defavorizate. O altă direcție vizează „siguranța pacienților”, respectiv achiziția de echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale în unitățile sanitare. Ministerul Sănătății anunță și fonduri pentru digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din domeniul sănătății, proiect descris drept „un pas esențial pentru debirocratizare și eficientizarea actului medical”. Fondurile sunt folosite și pentru dotarea secțiilor de Terapie Intensivă pentru nou-născuți, prin achiziția de echipamente critice pentru neonatologie. Ministerul Sănătății a anunțat și că, în perioada 29 iunie – 3 iulie 2026, au fost semnate 58 de acte adiționale pentru contractele de finanțare din PNRR. Potrivit instituției, 8 acte adiționale vizează Componenta 12 – Sănătate. Dintre acestea, 3 acte sunt pentru prelungirea termenelor în cazul unităților de asistență medicală ambulatorie. Alte 2 acte de prelungire și un act de majorare a contribuției proprii vizează echipamentele destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale, iar 2 acte sunt pentru prelungirea termenelor în cazul centrelor comunitare integrate. Cele mai multe acte adiționale, 50, vizează Componenta 7 – Transformare Digitală. Ministerul precizează că au fost semnate 34 de acte de prelungire și 5 acte de majorare TVA pentru digitalizarea unităților sanitare publice. Alte 9 acte de prelungire și 2 acte de majorare TVA vizează digitalizarea instituțiilor aflate în subordinea Ministerului Sănătății.
Guvernul schimbă radical finanțarea medicilor de familie din 2026. Plata per serviciu devine dominantă
Actul normativ, inițiat de Ministerul Sănătății, prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, doar 25% din bugetul alocat medicilor de familie va fi direcționat către plata per capita, în timp ce 75% va merge către plata pe serviciu medical efectiv prestat. Schimbare de filozofie în sistemul sanitar Comparativ cu anul 2025, când distribuția fondurilor era de 35% per capita și 65% per serviciu medical, finanțarea medicilor de familie în 2026 marchează o schimbare clară de abordare. Autoritățile urmăresc ca banii publici să fie alocați în funcție de actul medical realizat și de serviciile efectiv oferite pacienților, nu doar de numărul persoanelor înscrise pe listele medicilor de familie. Plata per capita asigura până acum venituri relativ stabile, indiferent de frecvența prezentării pacienților la consultații, în timp ce plata per serviciu recompensa activitatea medicală concretă, precum consultațiile, controalele periodice sau procedurile simple. Noile valori ale punctelor Potrivit notei de fundamentare a ordonanței, noua formulă de finanțare a medicilor de familie se reflectă direct în modificarea valorii punctelor de decontare. Astfel, dacă în 2025 valoarea punctului per capita era de 12 lei, iar cea per serviciu medical de 8 lei, din 1 ianuarie 2026 acestea vor fi ajustate semnificativ. Valoarea punctului per capita scade la 8,2 lei, ceea ce reprezintă o diminuare de aproximativ 32%, în timp ce punctul per serviciu medical crește la 10,3 lei, o majorare de circa 29%. Modificările au fost confirmate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și sunt prevăzute în ordinul comun al ministrului Sănătății și al președintelui CNAS nr. 2.339/2.015/2025, publicat pe 31 decembrie 2025 în Monitorul Oficial. Ordonanța de urgență stabilește și direcția pentru anul 2027, când finanțarea medicilor de familie va deveni și mai dependentă de activitatea medicală efectivă. Conform documentului, doar 20% din buget va mai fi alocat plății per capita, iar 80% va fi direcționat către plata per serviciu medical.