Ministrul Miruță spune că repară economia, dar peste un an
Ministrul Economiei, Radu Miruță, spune că măsurile fiscale și cele prin care Guvernul încearcă să își reducă cheltuielile vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar abia peste un an. Pe lângă cheltuieli, Guvernul este preocupat și de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal ca să relanseze economia. Măsurile fiscale vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar cu o inerție mai mare, cam 6-7 luni, a spus ministrul Miruță. Practic, dacă măsurile încep să producă efecte în 6-7 luni, cel mai devreme economia ar reintra pe creștere în cel puțin un an. Același ministru spune că Guvernul se preocupă de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal pentru a relansa economia și a subliniat că la nivel național, situația din București are o importanță deosebită, mai ales pentru că zona București-Ilfov generează 30% din PIB-ul țării. „Măsurile acestea care colectează datoriile la bugetul de stat, și sunt mari și sunt multe și sunt necolectate, și măsurile prin care Guvernul își reduce cheltuielile încep să producă rezultate, cu o inerție mai mare, în șase-șapte luni, iar Guvernul, din motive pe care n-are niciun rost să le mai aduc în discuție, era într-o situație în care avea nevoie de bani a doua zi. A fost o încercare de a face un parteneriat tot cu aceia care duc greul acestei țări”, a explicat ministrul. România are nevoie de echilibru pentru a repara economia Ministrul a explicat cum încearcă Guvernul Bolojan să mențină echilibrul între nevoia de a reduce deficitul bugetar și de a proteja economia. Realitatea e că România se confruntă cu un deficit uriaș care obligă la împrumuturi tot mai scumpe și riscă să ducă la pierderea locurilor de muncă și la blocarea activității economice. Totuși, Guvernul recunoaște că nu poate pune o povară prea mare pe umerii contribuabililor pentru că ar afecta fix firmele și angajații care susțin economia. Pe lângă grija pentru mediul de afaceri, ministrul mai spune că e precopat de un mecanism prin care Ministerul Economiei să-și facă corect treaba, practic să pună capăt practicilor incorecte dintre stat și mediul de afaceri „să punem capăt metodelor prin care cineva sună un ministru și-și rezolvă problema mai repede”. Practic, ministrul își propune ca toate companiile să aibă șanse egale la licitații și ca lucrările realizate din banii publici să fie verificate corect, nu aprobate „cu ochii închiși”. Miruță promite un mecanism mai transparent în care competiți să fie reală și prin care statul va avea de câștigat. „Trebuie să punem capăt caietelor de sarcini făcute cu dedicație. Trebuie să punem capăt semnării unor recepții de lucrări cu ochii închiși și cu capul plecat, fără ca lucrurile să fi fost livrate. Dacă vom reuși să facem aceste lucruri vom avea de câștigat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea TICHETELOR de masă, dar salariile rămân pe loc România se află pe locul 4 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei
Cei mai mari actori din mediul de afaceri, poziție față de IMPOZITAREA progresivă. Măsura nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt
Mediul de afaceri din România consideră măsura vehiculată zilele acestea privind impozitarea progresivă nu și-ar atinge scopul de atragere a veniturilor suplimentare pe termen scurt, iar impactul pe termen mediu și lung ar trebui luat în considerare. Poziția a fost transmisă într-o scrisoare comună semnată de 13 organizații reprezentative la nivelul economiei naționale. Semnatarii scrisorii de poziție comună fac apel la responsabilitate politică, atât prin asumarea guvernării, cât și a unui pachet de măsuri care să mențină România pe o traiectorie pozitivă în raport cu mediul investițional, fără impozitare progresivă (directă sau mascată), cu menținerea cotei unice. Cele 13 organizații semnatare sunt: Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană – AHK Camera de Comerț Americană în România – AMCHAM ROMANIA Asociația Oamenilor de Afaceri din România – AOAR Camera de Comerț Belgia Luxemburg – Romania Moldova – BEROCC Camera de Comerț Britanico-Română – BRCC Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România – CCIFER Camera de Comerț Bilaterală România-Portugalia – CCBRP Camera de Comerț Italiană în România – CCIPR Camera de Comerț Elveția-România – CCE-R Camera de Comerț Olandeză în România – NRCC Confederația Patronală CONCORDIA Consiliul Investitorilor Străini – FIC Fundația Romanian Business Leaders – RBL Argumentele mediului de afaceri Potrivit semnatarilor, România se confruntă din 2029 cu procedura de deficit excesiv, soluțiile reale au fost amânate de prea mult timp și se află într-o situație dificilă pentru sustenabilitatea bugetară. „În aceste condiții, formarea cât mai curând a unui nou guvern și adoptarea unui plan realist de măsuri sunt esențiale pentru a păstra economia pe o traiectorie de stabilitate”, se arată în documentul de poziție. Organizațiile arată că într-o scrisoare publică anterioară, au evidențiat principiile care, în opinia lor, ar trebui să susțină planul de reformă structurală a sistemului bugetar. „Astfel, considerăm că deficitul bugetar ar trebui corectat prin eforturi de reducere a cheltuielilor bugetare și de îmbunătățire a colectării veniturilor, fără o creștere suplimentară a fiscalității. Pe termen lung, considerăm că este nevoie de o perspectivă strategică pentru reducerea deficitelor fiscale, care să se bazeze pe valorificarea potențialului de creștere economică al României, iar reformele fiscale să sprijine relansarea capacității sectorului privat de a investi în economia națională”, susțin semnatarii. Organizațiile reiterează poziția, ca răspuns la apariția în spațiul public a unor propuneri de introducere a unui sistem de impozitare progresivă asupra veniturilor persoanelor fizice, ca măsură de diminuare a deficitului bugetar. „Mediul de afaceri consideră că această măsură nu ar aduce veniturile bugetare necesare pe termen scurt, iar pe termen lung, ar trebui analizată din perspectiva tuturor efectelor economice asupra forței de muncă și a investitorilor, cu o consultare largă a tuturor părților interesate”, se arată în scrisoare. „O colectare mai mare de la aceeași buni contribuabili” Potrivit semnatarilor, păstrarea competitivității din perspectiva fiscalității muncii și capitalurilor este prioritară pentru economia României, pentru susținerea reducerii decalajelor de dezvoltare. „Majorarea fiscalității ar însemna, în acest moment, o colectare mai mare de la aceeași buni contribuabili, în detrimentul colectării de impozite de la firmele rău platnice sau al lărgirii bazei de impozitare pentru a include o categorie mai mare de contribuabili, care în prezent nu plătesc deloc taxe sau contribuții sociale”, argumentează mediul de afaceri. Astfel, susțin semnatarii, un sistem fiscal stabil și predictibil este crucial pentru orice economie care dorește să atragă investiții pe termen lung, precum și să atragă și să păstreze talentele. „Tinerii profesioniști au astăzi acces la numeroase oportunități, iar un mediu fiscal previzibil și stimulativ poate face diferența în decizia lor de a rămâne și a contribui la dezvoltarea României. Cota unică oferă această stabilitate și a contribuit semnificativ la simplificarea sistemului fiscal, reducerea evaziunii, creșterea participării forței de muncă la activitatea economică, creșterea conformării voluntare și atragerea investițiilor”, spun organizațiile. Potrivit semnatarilor, stabilitatea și predictibilitatea oferite de acest regim au fost esențiale pentru dezvoltarea mediului de afaceri și pentru consolidarea clasei de mijloc și a dus la convergența României cu statele din vestul Europei. Studiile econometrice arată că un sistem simplificat de impozitare reduce stimulentele pentru evaziune și îmbunătățește colectarea veniturilor pe termen scurt și mediu. Datele citate de mediul de afaceri arată că România are deja una dintre cele mai ridicate și uniforme rate efective de impozitare a veniturilor salariale din Uniunea Europeană – 37,2% în 2021, față de media UE de 31,9% și media OECD de 34,5%, România fiind a 5-a țară în UE ca mărime a sarcinii fiscale. „Scenariul introducerii taxării progresive trebuie evaluat ținând cont de stadiul de dezvoltare economică al unei țări, de momentul din ciclul economic traversat de respectiva țară, de capacitatea sistemului fiscal de a colecta, respectiv de a implementa schimbări majore de politici fiscale. Orice modificare a taxării/impozitării trebuie să cuantifice efectul acesteia atât asupra veniturilor bugetare totale, cât și asupra economiei”, susțin organizațiile. „Reorientarea veniturilor salariale către forme mai puțin transparente de remunerare” Potrivi acestora, implementarea unui sistem progresiv ar presupune o creștere a poverii administrative, atât pentru contribuabili, cât și pentru autoritățile fiscale, ar fi necesare investiții suplimentare în formarea personalului și campanii de educare fiscală, precum și acordarea unui sistem de deduceri aplicat corespunzător, la pachet cu o reformă a pensiilor și a sistemului de sănătate, care ar trebui să se bazeze pe limitarea maximală a contribuțiilor cetățenilor la aceste sisteme. „Mai mult, o schimbare către impozitarea progresivă poate stimula reorientarea veniturilor salariale către forme mai puțin transparente de remunerare, în încercarea de a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile. În loc să consolidăm tendința de conformare fiscală și tranziția către zone economice complet fiscalizate, riscăm să accentuăm fenomenul de migrare către practici informale sau semi-formale”, se arată în scrisoarea de poziție. Conform documentului citat, implementarea unui sistem de impozitare progresivă nu garantează, în mod automat, nici creșterea sustenabilă a veniturilor fiscale, nici reducerea inegalităților economice. Acestea nu sunt induse de cota unică, și nici de veniturile de natură salarială. „România se confruntă cu problema reputațională de a avea un sistem fiscal lipsit de predictibilitate și stabilitate. Această percepție este influențată si de schimbările frecvente ale legislației fiscale, lipsa de claritate și
Mediul de afaceri solicită reducerea cheltuielilor publice neesenţiale și MENȚINEREA cotei unice
Organizaţiile din mediul de afaceri au transmis un apel comun liderilor partidelor parlamentare, în contextul dezbaterilor privind măsurile de redresare economică şi corectare a deficitului bugetar. Menţinerea cotei unice, reducerea cheltuielilor publice neesenţiale, accelerarea digitalizării şi maximizarea absorbţiei fondurilor europene sunt câteva din recomandările formulate de aceste organizații. „Cerem partidelor politice să asculte şi vocea mediului de afaceri, cel care a susţinut şi susţine economia. Suntem îngrijoraţi văzând că dezbaterea actuală pare să se concentreze în mod covârşitor pe creşterea taxelor, în lipsa oricărei viziuni publice asumate pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale excesive sau modernizarea aparatului de stat. Fără un angajament real pentru reformă internă, orice măsuri fiscale riscă doar să împovăreze motorul economic necesar pentru redresare”, se precizează într-un comunicat semnat de 11 asociaţii şi organizaţii de afaceri. Cele 11 organizaţii semnatare ale apelului sunt Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ Belgia Luxemburg – Romania Moldova (BEROCC), Camera de Comerţ Britanico-Română (BRCC), Camera Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură în România (CCIFER), Camera de Comerţ Italiană în România (CCIPR), Camera de Comerţ Olandeză în România (NRCC), Confederaţia Patronală CONCORDIA, Consiliului Investitorilor Străini (FIC) şi Fundaţia Romanian Business Leaders (RBL). „Menţinerea cotei unice de impozitare, aplicată unitar şi echitabil” În același comunicat s-a mai precizat că este imperios necesar ca orice pachet de măsuri să fie fundamentat pe mai multe repere esențiale. menţinerea cotei unice de impozitare, aplicată unitar şi echitabil, cu eliminarea tuturor excepţiilor; reducerea cheltuielilor publice neesenţiale, inclusiv costurile administrative excesive, agenţiile redundante şi cheltuielile politice discreţionare; reforme semnificative în managementul sectorului public, prioritizând performanţa, eficienţa, reducerea reală a poverii birocratice şi transparenţa; eliminarea alocărilor bugetare risipitoare, cum ar fi indemnizaţiile nejustificate şi finanţarea excesivă a campaniilor electorale din fonduri publice; protejarea şi prioritizarea investiţiilor publice esenţiale în infrastructură, educaţie şi inovaţie; asigurarea echităţii fiscale prin eliminarea scutirilor, eliminarea impozitelor pe cifra de afaceri şi a taxei pe construcţii speciale; colectarea eficientă a taxelor prin reducerea decalajului de TVA şi prioritizarea eforturilor de combatere a evaziunii fiscale la scară largă; accelerarea digitalizării, simplificarea administrativă şi reducerea birocraţiei; maximizarea absorbţiei fondurilor europene prin simplificarea procedurilor şi eliminarea blocajelor birocratice. „Solidaritatea nu poate funcţiona în lipsa unui minim de reciprocitate, şi nici într-un context fiscal care creează permanent inechităţi şi categorii privilegiate. Companiile oneste nu ar trebui să plătească pentru a acoperi deficitul indus de administrarea iresponsabilă a finanţelor publice. Activitatea economică eficientă şi responsabilă, precum şi munca performantă şi retribuită pe măsură nu ar trebui descurajate prin mecanisme de taxare care descurajează creşterea”, au mai transmis, în acest apel comun, organizaţiile din mediul de afaceri. Citește și: Gică Popescu spune adevărul ocolit de mulți oficiali FRF: „Am rezistat până în minutul 41! Toate problemele au venit pe partea dreaptă” Caz ȘOCANT în Constanța. Un minor cu dizabilități a fost ținut într-un grajd de tatăl său. „Mănâncă pufuleți” După o serie de răpiri șocante, „Familia BITCOIN” își ascunde conturile de criptomonede pe patru continente Meteorologii EaseWeather au modificat radical prognoza. Temperaturi extreme în iunie, iulie și august 2025, în România Putin reia tactici REPRESIVE din epoca stalinistă pentru a-i viza pe „dușmanii poporului”. Numărul condamnărilor pentru „trădare” a crescut de 10 ori S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole … vezi toate articolele