MAE explică de ce susține Acordul UE-Mercosur: Este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur. Instituția spune că acordul este „o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvolare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României”. Ministerul de Externe a venit cu calrificări după ce a decis să susțină acordul de liber-schimb dintre UE și Mercosur. Președintele României, Nicușor Dan, a transmis încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, că votul favorabil în CORPER reflectă o poziționare asumată. MAE spune că a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin lagislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare. „Poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României. Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER”, transmite MAE. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe adaugă că procesul, în ansamblu, are două componente de apropbare, una care pirvește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord și una care privește modul în care devine România. Etapa finală a procesului decizonal la nivelul Uniunii Europene o reprezintă votul Parlamentului European, apoi adoptarea de către Parlament a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur. Ministerul a transmis că memorandumul despre care se vorbește în spațiul public va fi necesar abia atunci când se va aproba semnarea în numele României a Acordului. „Procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte. Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European. Memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Acordul UE-Mercosur stârnește revoltă în rândul fermierilor români. Cum vor fi afectate legumele românești Acordul UE–Mercosur aprinde furia fermierilor francezi. Violențe între fermieri și forțe de ordine. Agricultorii se tem de un val de produse ieftine
Rogobete, întâlnire cu ambasadorul Japoniei: Ne propunem să dezvoltăm competențe noi în diagnostic, tratament și cercetare
„Am avut plăcerea să mă întâlnesc cu E.S. domnul Katae Takashi, ambasadorul Japoniei în România, pentru un dialog deschis și constructiv despre consolidarea relațiilor bilaterale în domeniul sănătății și despre dezvoltarea unor noi proiecte comune care să aducă beneficii concrete pacienților și profesioniștilor din sistemul medical”, a declarat ministrul Rogobete. Potrivit ministrului, memorandumul de înțelegere discutat „deschide drumul spre o colaborare solidă între două sisteme medicale și care va permite schimburi de experiență, formare profesională și transfer de know-how între medicii din România și Japonia”. Beneficii pentru pacienții români „Prin acest parteneriat, ne propunem să dezvoltăm competențe noi în diagnostic, tratament și cercetare, astfel încât pacienții români să beneficieze de expertiză medicală la cel mai înalt nivel”, a explicat Alexandru Rogobete, subliniind că „este o direcție clară de dezvoltare – de la schimb de experiență, la cooperare clinică efectivă, în beneficiul pacienților și al progresului medical”. Ministrul Sănătății a evidențiat că „relația dintre România și Japonia se bazează pe respect reciproc, încredere și viziunea comună asupra importanței investiției în sănătate, cercetare și educație medicală”. Japonia este un exemplu mondial în ceea ce privește disciplina, inovația și calitatea sistemului medical, iar România are o generație de medici tineri și dedicați, care își doresc să învețe, să progreseze și să construiască un sistem mai bun aici, acasă”, a adăugat Rogobete. Parteneriatele internaționale, motor al dezvoltării „Cred cu tărie că parteneriatele internaționale reprezintă motorul dezvoltării sănătății românești. Fiecare astfel de colaborare înseamnă încredere, respect, transfer de cunoaștere și oportunități pentru pacienții noștri”, a conchis ministrul Sănătății.