Guvernul deblochează aproape 6.900 de posturi în sănătate. Mii de asistenți și medici vor fi angajați
Guvernul a aprobat, în ședința de marți seară, Memorandumul privind organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din unitățile sanitare publice. Decizia permite deblocarea a 6.850,75 posturi în spitale și serviciile de ambulanță, astfel încât procedurile de recrutare să poată începe imediat. Măsura vizează în principal ocuparea posturilor de asistenți medicali, personal medical auxiliar și medici, categorii considerate esențiale pentru funcționarea sistemului sanitar. Peste 6.400 de posturi merg către spitale Potrivit Memorandumului aprobat de Executiv, din totalul posturilor deblocate: 6.452 de posturi sunt destinate spitalelor finanțate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS); 398,75 de posturi vor fi ocupate în cadrul Serviciilor de Ambulanță Județene (SAJ). Autoritățile spun că măsura urmărește reducerea deficitului de personal din unitățile sanitare și asigurarea continuității actului medical. Ce posturi vor fi scoase la concurs Distribuția posturilor aprobate de Guvern este următoarea: 2.593 de posturi pentru asistenți medicali; 2.567 de posturi pentru personal medical auxiliar, inclusiv infirmieri și brancardieri; 1.433,75 de posturi pentru medici; 257 de posturi pentru farmaciști, biologi, biochimiști și fizicieni. Cea mai mare parte a locurilor vacante vizează personalul care asigură activitatea de zi cu zi în spitale și în serviciile de ambulanță. Cseke Attila: Este un pas important pentru echilibrarea resursei umane Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a declarat că aprobarea Memorandumului reprezintă o măsură necesară pentru funcționarea sistemului medical. „Aprobarea acestui Memorandum reprezintă un pas important pentru echilibrarea resursei umane din sistemul de sănătate și pentru asigurarea continuității actului medical în unitățile sanitare. Este o măsură necesară, însă demersurile pentru susținerea personalului medical și pentru eficientizarea sistemului sanitar trebuie continuate de o manieră predictibilă și fermă”, a afirmat ministrul interimar al Sănătății. În urma deciziei adoptate de Guvern, spitalele și serviciile de ambulanță pot demara imediat concursurile pentru ocuparea posturilor vacante.
SANITAS cere Parlamentului să reducă birocrația la angajările din spitale: Deficitul de personal nu mai poate fi amânat
Federația SANITAS solicită Parlamentului să adopte de urgență o modificare legislativă care să permită spitalelor publice să facă angajări fără aprobarea prealabilă prin memorandum guvernamental, potrivit comunicatului federației, de vineri. Sindicaliștii susțin că actualul mecanism birocratic întârzie ocuparea posturilor vacante și agravează deficitul de personal din sistemul sanitar. Procedura birocratică greoaie amână sau chiar blochează angajările Aceștia reclamă procedura birocratică greoaie, care presupune un circuit de avize și aprobări între instituții și ministere, iar memorandumurile pentru angajări sunt adesea amânate sau blocate timp d eluni întregi, în timp ce unitățile sanitare se luptă cu o acută lipsă de personal. Președintele Federației SANITAS, Iulian Pope, afirmă că organizația nu solicită eliminarea limitelor bugetare, ci posibilitatea ca fiecare spital să poată ocupa posturile necesare în funcție de nevoile reale și de fondurile disponibile. „Dacă un spital are nevoie de asistente medicale, medici, infirmiere, brancardieri, personal tehnic, administrativ sau de altă specialitate și dispune de resursele financiare necesare, este absurd ca ocuparea acelor posturi să depindă de un memorandum”, e de părere acesta. Deficitul de personal a dus la situații imposibile Sindicaliștii susțin că lipsa personalului afectează atât activitatea angajaților, cât și calitatea serviciilor medicale. Potrivit SANITAS, deficitul acumulat în ultimii ani a dus la dificultăți în acoperirea turelor, imposibilitatea acordării concediilor în unele unități, acumularea de ore suplimentare și suprasolicitarea personalului rămas în sistem. Exemplele unui management falimentar Federația prezintă și exemple privind deficitul de personal, pe baza datelor publice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Astfel, Spitalul Județean „Mavromati” din Botoșani ar avea un deficit de 42% în rândul asistenților medicali, Institutul „Marius Nasta” din București un deficit de 40,4% de medici, Spitalul de Psihiatrie Jebel din Timiș un deficit de 60% de infirmieri, iar Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Cuza Vodă” din Iași un deficit de 70% de brancardieri. În opinia SANITAS, problema a fost gestionată ani la rând prin derogări și memorandumuri, fără o soluție legislativă permanentă, iar actualul context impune intervenția Parlamentului. Federația solicită adoptarea unei reguli care să permită angajările în unitățile sanitare care au nevoie de personal și dispun de resursele financiare necesare, fără parcurgerea procedurii de aprobare prin memorandum guvernamental.
România și Serbia au semnat un memorandum pentru proiectul Porțile de Fier 3. Ilie Bolojan: Energia a devenit un aspect de securitate
România și Serbia au semnat un memorandum privind un schimb de informații referitor la proiectul hidroenergetic Djerdap 3 (Porțile de Fier 3). Documentul a fost semnat în urma întrevederii bilaterale dintre premierul demis Ilie Bolojan și ministrul Mineritului și Energiei din Serbia, Dubravka Đedović Handanović. Documentul a fost semnat în contextul cooperării energetice dintre cele două țări, iar premierul interimar, cât și ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan a subliniat că discuțiile vizează evaluarea beneficiilor și impactului pe care l-ar putea avea viitoarea centrală. Loading … „Memorandumul pe care l-am semnat astăzi creează cadrul necesar pentru un schimb de informații privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 și pentru a înțelege exact ce beneficii poate aduce, dar și ce impact poate avea”. Ilie Bolojan a arătat că investițiile în energie au devenit esențiale atât pentru securitatea națională, cât și pentru competitivitatea economiei și nivelul de trai al populației. „Avem nevoie de această abordare pentru că energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economică și, în final, de nivel de trai. Prețurile mari la energie afectează companiile, reduc investițiile și se regăsesc direct sau indirect în costurile suportate de cetățeni”, a declarat Ilie Bolojan. „Djerdap 3 este un proiect care merită analizat cu toată seriozitatea” Premierul demis a mai precizat că România va analiza cu atenție proiectul și condițiile în care acesta ar putea fi dezvoltat. „Djerdap 3 este, din această perspectivă, un proiect care merită analizat cu toată seriozitatea. Pentru România este important ca dezvoltarea sa să fie compatibilă cu funcționarea și producția de energie de la Porțile de Fier 1 și 2, să asigure protejarea zonelor riverane din România și Bulgaria și să țină cont de navigația pe Dunăre”, a spus premierul. De asemenea, Ilie Bolojan a arătat că România își dorește consolidarea cooperării energetice cu Serbia, în condițiile în care cele două țări au infrastructură și interese comune. „România își dorește o cooperare mai strânsă cu Serbia în domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructură comună, avem interese comune și ne confruntăm cu multe dintre aceleași provocări. Este firesc să căutăm împreună soluții care cresc securitatea energetică și competitivitatea economiilor noastre. (…) Experiența de la Porțile de Fier ne arată că România și Serbia știu să lucreze împreună în proiecte energetice importante”, a conchis Bolojan. Negocierile despre Porțile de Fier 3 au început sub mandatul ministrului Bogdan Ivan În iunie 2025, reprezentanții Ministerului Energiei din Serbia au avut o întâlnire online cu reprezentanți ai Ministerului Energiei din România, ai „Industriei Energetice Electrice din Serbia” și ai companiei energetice românești „Hidroelectrica”, în cadrul căreia au discutat despre dezvoltarea proiectului hidrocentralei reversibile Djerdap 3, comunica la acel moment ministerul sârb. Pe 4 august, ministra energiei din Serbia, Dubravka Djekovic, anunța ca „iminentă” semnarea memorandumului, în urma dialogului avut cu ministrul Energiei de la acel moment, Bogdan Ivan.
Trump a semnat un memorandum privind încheierea războiului din Iran
Președintele american Donald Trump a participat miercuri seară la o cină post-G7 la Palatul Versailles din Franța.Tot miercuri seară, Trump a semnat documentul privind Iranul, a declarat Casa Albă pentru BBC. Acesta a fost semnat și de președintele iranian Masoud Pezeshkian, potrivit Casei Albe. Semnarea de către cei doi lideri are loc după ce președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, și vicepreședintele american JD Vance au semnat electronic acordul duminică, explică Casa Albă. Anterior, atât Trump, cât și oficialii iranieni au indicat că va avea loc o ceremonie oficială de semnare cândva la sfârșitul acestei săptămâni. A fost dezvăluit conținutul memorandumului Înalți oficiali americani au dezvăluit conținutul memorandumului de înțelegere dintre administrația Trump și Iran înainte de ceremonia de semnare care va avea loc vineri în Elveția. Printre părțile cheie ale acordului se numără incapacitatea Iranului de a deține vreodată o armă nucleară; traficul care se întoarce în Strâmtoarea Ormuz, care va rămâne gratuit timp de cel puțin 60 de zile; ridicarea sancțiunilor americane; și încetarea ostilităților, inclusiv în Liban. Detaliile au fost dezvăluite în timp ce Trump a vorbit la summitul G7 din Franța, unde a spus că SUA vor „bombarda” Iranul dacă acesta nu respectă termenii acordului. Într-o replică ulterioară, președintele parlamentului iranian și negociatorul cheie, Mohammad Bagher Ghalibaf, care a convenit asupra acordului cu administrația Trump, a declarat presei de stat că neîncrederea sa față de SUA persistă.
MAE explică de ce susține Acordul UE-Mercosur: Este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a transmis prin intermediul unei postări pe rețelele de socializare poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur. Instituția spune că acordul este „o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvolare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României”. Ministerul de Externe a venit cu calrificări după ce a decis să susțină acordul de liber-schimb dintre UE și Mercosur. Președintele României, Nicușor Dan, a transmis încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, că votul favorabil în CORPER reflectă o poziționare asumată. MAE spune că a acționat în conformitate cu rolul său prevăzut prin lagislația națională în vigoare și cu procedurile decizionale aplicate în situații similare. „Poziția României cu privire la decizia de a susține Acordul UE – Mercosur este o decizie importantă de politică comercială și o oportunitate de dezvoltare economică, cu implicații inclusiv din perspectiva obiectivelor de politică externă ale României. Așa cum a transmis în comunicarea publică Președintele României, Nicușor Dan, încă din 9 ianuarie, după Consiliul European din decembrie 2025, votul favorabil în COREPER reflectă o poziționare asumată. Acest lucru este reflectat și de declarația Președintelui Nicușor Dan după decizia COREPER”, transmite MAE. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe adaugă că procesul, în ansamblu, are două componente de apropbare, una care pirvește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord și una care privește modul în care devine România. Etapa finală a procesului decizonal la nivelul Uniunii Europene o reprezintă votul Parlamentului European, apoi adoptarea de către Parlament a legii de ratificare a Acordului UE – Mercosur. Ministerul a transmis că memorandumul despre care se vorbește în spațiul public va fi necesar abia atunci când se va aproba semnarea în numele României a Acordului. „Procesul, în ansamblu, are două componente juridice: una privește modul în care Uniunea Europeană devine parte la Acord, iar cealaltă, modul în care România devine parte. Etapa finală a procesului decizional la nivelul UE privind exprimarea consimțământului ca Uniunea Europeană să devină parte la acest acord o reprezintă votul Parlamentului European. Memorandumul la care se face referire în spațiul public nu este necesar pentru etapa actuală. El reprezintă o cerință juridică pentru etapa ulterioară a procesului, atunci când, prin acest memorandum, se aprobă semnarea în numele României a Acordului UE – Mercosur.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Acordul UE-Mercosur stârnește revoltă în rândul fermierilor români. Cum vor fi afectate legumele românești Acordul UE–Mercosur aprinde furia fermierilor francezi. Violențe între fermieri și forțe de ordine. Agricultorii se tem de un val de produse ieftine
Rogobete, întâlnire cu ambasadorul Japoniei: Ne propunem să dezvoltăm competențe noi în diagnostic, tratament și cercetare
„Am avut plăcerea să mă întâlnesc cu E.S. domnul Katae Takashi, ambasadorul Japoniei în România, pentru un dialog deschis și constructiv despre consolidarea relațiilor bilaterale în domeniul sănătății și despre dezvoltarea unor noi proiecte comune care să aducă beneficii concrete pacienților și profesioniștilor din sistemul medical”, a declarat ministrul Rogobete. Potrivit ministrului, memorandumul de înțelegere discutat „deschide drumul spre o colaborare solidă între două sisteme medicale și care va permite schimburi de experiență, formare profesională și transfer de know-how între medicii din România și Japonia”. Beneficii pentru pacienții români „Prin acest parteneriat, ne propunem să dezvoltăm competențe noi în diagnostic, tratament și cercetare, astfel încât pacienții români să beneficieze de expertiză medicală la cel mai înalt nivel”, a explicat Alexandru Rogobete, subliniind că „este o direcție clară de dezvoltare – de la schimb de experiență, la cooperare clinică efectivă, în beneficiul pacienților și al progresului medical”. Ministrul Sănătății a evidențiat că „relația dintre România și Japonia se bazează pe respect reciproc, încredere și viziunea comună asupra importanței investiției în sănătate, cercetare și educație medicală”. Japonia este un exemplu mondial în ceea ce privește disciplina, inovația și calitatea sistemului medical, iar România are o generație de medici tineri și dedicați, care își doresc să învețe, să progreseze și să construiască un sistem mai bun aici, acasă”, a adăugat Rogobete. Parteneriatele internaționale, motor al dezvoltării „Cred cu tărie că parteneriatele internaționale reprezintă motorul dezvoltării sănătății românești. Fiecare astfel de colaborare înseamnă încredere, respect, transfer de cunoaștere și oportunități pentru pacienții noștri”, a conchis ministrul Sănătății.