De la avertismente severe la beneficii: SUA reabilitează terapiile hormonale pentru menopauză
Anunțul reprezintă o schimbare majoră de perspectivă, iar Administrația pentru Alimente și Medicamente a Statelor Unite (FDA) a explicat că decizia se datorează unei analize științifice mai ample, a discuțiilor cu experți și a consultării publice. „După 23 de ani de dogme, FDA anunță că încetează să mai alimenteze frica ce a ținut femeile departe de un tratament care le poate schimba și chiar salva viața”, a declarat luni comisarul instituției, Marty Makary, citat de Reuters. El a menționat că FDA „ascultă femeile care au contestat paternalismul medicinei” și că mesajul vine și în sprijinul „studentelor la medicină care cer o educație mai solidă despre menopauză în facultăți”. FDA întoarce foaia: avertismentele severe se transformă în beneficii Totul a început în 2002, când un studiu amplu, cunoscut sub numele de Women’s Health Initiative, a arătat posibile legături între terapiile hormonale pentru menopauză și afecțiuni grave precum infarctul, accidentul vascular cerebral, formarea cheagurilor de sânge și cancerul mamar. În urma acestor concluzii, agenția americană pentru medicamente (FDA) a impus cel mai sever tip de avertisment, așa-numita „cutie neagră”. Indicând efecte adverse grave sau potențial fatale. avertismentul de tip „cutie neagră” este cel mai sever nivel de atenționare impus de FDA pentru medicamentele eliberate pe bază de rețetă. Decizia a avut un impact puternic: medicii au devenit precauți, iar multe femei au renunțat la tratamentele hormonale de teamă pentru siguranța lor. Pe baza cercetărilor mai recente, experții au concluzionat că, folosite corect – în doze mici, pe termen scurt și la femei sănătoase, sub 60 de ani – aceste terapii nu doar că nu prezintă riscuri mari, ci pot fi benefice, ameliorând simptomele menopauzei și îmbunătățind calitatea vieții. În acest fel, FDA a întoars complet foaia: după zeci de ani în care terapiile hormonale au fost tratate ca un pericol sever, ele sunt prezentate acum drept soluții sigure și cu potențial benefic. Tratamente noi și etichete curate În același timp, au fost aprobate două noi medicamente destinate ameliorării simptomelor menopauzei: o versiune mai ieftină a medicamentului Premarin, creat inițial de compania Pfizer și un tratament non-hormonal pentru bufeuri și alte alte simptome legate de schimbările hormonale. Agenția colaborează acum cu producătorii pentru actualizarea etichetelor produselor, eliminând de pe acestea referințele despre riscuri precum boli cardiovasculare, cancer mamar sau demență, așa-numitele „avertismente de tip cutie neagră”. Până acum, toate tratamentele cu estrogen purtau avertismente privind riscul de accident vascular cerebral, formarea cheagurilor de sânge și posibilitatea apariției cancerului mamar. Entuziasm în industria farmaceutică Firmele farmaceutice au reacționat pozitiv: „Companiile sunt încântate când FDA le spune că pot elimina un avertisment înfricoșător de pe produsul lor”, spun reprezentanții agenției americane pentru medicamente.
Un ginecolog explică de ce îmbătrânesc femeile de două ori mai repede decât bărbații după menopauză și ce e de făcut
„Medicina are o viziune androcentrică. Femeia este marea ignorată”, afirmă Antiñolo într-un interviu pentru EFEsalud, cu ocazia lansării cărții sale „Revoluția genomului feminin” (Planeta), în care solicită ca femeile – jumătate din populație – să beneficieze de o medicină mai personalizată, care să le îmbunătățească sănătatea, bunăstarea și procesul de îmbătrânire, și să nu mai fie tratate ca o minoritate. De fapt, femeile prezintă simptome diferite față de bărbați în cazul unor boli cardiovasculare – fiind expuse unui risc special în cazul infarctului sau accidentului vascular cerebral; au o predispoziție mai mare la boli autoimune precum lupusul sau artrita reumatoidă; iar anxietatea și depresia se pot manifesta diferit la ele. Una dintre cheile acestui proces constă în pierderea fertilității, dar nu în legătură cu maternitatea, ci cu scăderea nivelului de estrogeni – hormonul în jurul căruia gravitează sănătatea lor, de la sistemul cardiovascular, la cel osos sau mental. Odată cu dispariția efectului protector al estrogenilor în timpul menopauzei, femeile devin mai vulnerabile, se îmbolnăvesc mai des și „îmbătrânesc de două ori mai repede decât bărbații”, susține specialistul. De aceea, el pledează pentru terapia hormonală în menopauză – personalizată și controlată –, care poate reduce riscul de boli cronice asociate cu scăderea nivelului de hormoni. Însă doar 6-7% dintre femeile din Spania, potrivit medicului, aleg acest tratament, care merge dincolo de simpla ameliorare a efectelor cunoscute ale menopauzei, precum bufeurile sau scăderea libidoului. „S-a creat o legendă urbană”, spune el, din cauza unui studiu „cu erori metodologice” din 2004, realizat în Statele Unite, care avertiza asupra riscului crescut de cancer mamar și tromboze. Între timp, studii ulterioare au demontat acele concluzii, diferențiind între tipurile de hormoni și profilurile pacientelor. El regretă și lipsa de informare în rândul cadrelor medicale, întrucât acest subiect nu este studiat în facultățile de Medicină: „Profesioniștii nu au informațiile corecte, sau nu le caută”, afirmă profesorul de la Universitatea din Sevilla. Pe lângă asta, multe femei percep menopauza ca pe un fenomen natural care nu ar necesita o atenție specială și nu ar presupune riscuri. „Nu putem evita îmbătrânirea – vom îmbătrâni –, dar putem îmbunătăți modul în care îmbătrânim. În opinia mea, ar trebui să tratăm menopauza”, spune el, pledând pentru o abordare individualizată în funcție de fiecare femeie. „Majoritatea nu știe că femeile și bărbații au modele diferite de îmbolnăvire” Specialist în genetică, Antiñolo cere ca femeile să fie tratate ca pacienți reali și „nu doar ca un termen de comparație cu bărbatul”, deoarece fiziologia lor este diferită. „Majoritatea oamenilor nu știe că e așa. De secole nu ne-am pus problema că femeile și bărbații au modele diferite de boală și de îmbătrânire”, spune medicul, care este și directorul Departamentului de Medicină Materno-Fetală, Genetică și Reproducere din cadrul Spitalului Virgen del Rocío din Sevilla. În fața acestei realități, doctorul propune o transformare profundă care trebuie condusă de factori politici și care să înceapă cu reforma formării în medicina universitară, asigurarea participării egale a femeilor în studiile clinice și analizarea datelor în funcție de gen, cu sprijinul big data și al inteligenței artificiale. Totodată, consideră esențial ca societățile medicale să ofere ghiduri clinice specifice pentru femei și ca cercetarea să identifice variantele genetice specifice sexului feminin. Însă, la conducerea acestei mișcări #MeToo genomice trebuie să fie femeile, insistă Antiñolo – femei empoderate, conștiente că tratarea specifică a problemelor lor de sănătate „este o nevoie urgentă, atât sanitară, cât și socială”.
Cremele cu estrogen sunt sigure și pot prelungi viața femeilor cu cancer de sân
Noi studii arată că femeile în vârstă cu cancer de sân pot folosi în siguranță cremele vaginale cu estrogen pentru reducerea simptomelor menopauzei, fără să crească riscul recidivei, ba chiar cu o supraviețuire mai lungă. Totodată, utilizarea cannabisului nu afectează eficiența tratamentelor moderne de imunoterapie pentru cancer, oferind astfel pacienților mai multe opțiuni sigure pentru a-și gestiona boala și efectele secundare. Rezultatele studiilor au fost preluate miercuri, de Reuters. Un studiu amplu realizat în Statele Unite arată că femeile în vârstă, diagnosticate cu cancer de sân, pot folosi în siguranță cremele vaginale cu estrogen pentru a trata simptomele neplăcute ale menopauzei, precum uscăciunea vaginală sau durerile din timpul actului sexual. Mai mult, utilizarea acestor creme a fost asociată cu o supraviețuire mai lungă, contrar temerilor că estrogenul ar putea stimula celulele canceroase. „Rezultatele contribuie la o schimbare de paradigmă contemporană: terapia hormonală locală nu este asociată cu un risc crescut asupra supraviețuirii generale sau specifice cancerului de sân, ceea ce are implicații clinice importante”, au declarat cercetătorii la conferința anuală a Societății Americane de Oncologie Clinică, care s-a desfășurat la Chicago, din 30 mai până marți. Cercetătorii au analizat date de la peste 18.600 de paciente cu vârste de cel puțin 65 de ani, diagnosticate între 2010 și 2017. 800 dintre acestea au folosit cremele cu estrogen. După ce au luat în considerare mai mulți factori, precum stadiul bolii sau tratamentele primite, s-a observat că femeile care au folosit aceste creme au avut un risc cu 47% mai mic să moară din cauza cancerului de sân. Cannabisul nu afectează eficiența tratamentelor moderne de imunoterapie pentru cancer Într-un studiu similar, prezentat la aceeași conferință, cercetătorii au arătat că utilizarea cannabisului nu afectează negativ eficiența tratamentelor moderne de imunoterapie, folosite în tratarea cancerului. Medicamente precum Keytruda sau Opdivo ajută sistemul imunitar să lupte mai bine cu boala. Liderul studiului, dr. Song Yao, profesor la Centrul Comprehensiv pentru Cancer Roswell Park, din New York, a explicat: „Se știe despre cannabis că are efect antiinflamator și imunosupresor, motiv pentru care eram îngrijorați că ar putea anula efectele stimulatoare ale imunoterapiei. Dar studiul nostru arată că utilizarea cannabisului sau a produselor cu canabinoizi nu diminuează eficacitatea acestor tratamente.” Cercetătorul a recomandat, totuși, prudență: „Este foarte important ca pacienții cu sistem imunitar slăbit să discute cu medicii lor despre orice utilizare a cannabisului sau a produselor care conțin canabidiol. Acestea pot crește riscul de infecții sau pot interfera cu alte medicamente”, a precizat Dr. Yao. Produsele cu canabidiol pot fi sub formă de uleiuri, capsule, creme, tincturi, bomboane sau alte forme, și sunt folosite adesea pentru ameliorarea durerii, reducerea anxietății sau relaxare. Studiul a inclus 1.666 de pacienți, majoritatea cu cancer avansat, dintre care 17% foloseau regulat cannabis pentru a ameliora simptomele bolii sau efectele secundare ale tratamentului. După o perioadă de urmărire de până la 31 de luni, s-a constatat că nu există nicio diferență în durata supraviețuirii sau în durata supraviețuirii fără complicații între cei care foloseau cannabis și cei care nu-l utilizau. Ultimele descoperi, dezvăluite la Chicago, aduc vești bune pentru femeile cu cancer de sân care se confruntă cu simptomele menopauzei și pentru pacienții care folosesc imunoterapia, oferind speranță și mai multe opțiuni sigure pentru gestionarea sănătății.
Studiu: Simptomele menopauzei ar putea semnala riscul de demență
Cercetarea sugerează că bufeurile, transpirațiile nocturne și alte manifestări specifice tranziției spre menopauză nu sunt doar provocări temporare, ci pot oferi indicii valoroase despre sănătatea viitoare a creierului. Cercetătorii conduși de dr. Zahinoor Ismail au analizat datele a 896 de femei aflate în postmenopauză, privind îmbătrânirea și sănătatea cerebrală. Rezultatele arată că numărul de simptome experimentate în perioada perimenopauzei este asociat cu modificări cognitive și comportamentale mai pronunțate la vârste înaintate, notează Science Alert. „Apariția unui număr mai mare de simptome în timpul perimenopauzei a fost asociată cu schimbări cognitive și comportamentale mai mari la vârste mai înaintate”, notează autorii studiului, sugerând că aceste simptome pot indica riscuri pe termen lung pentru sănătatea creierului. Dintre participantele la studiu, 74,3% au raportat simptome de perimenopauză, cu o medie de patru simptome per persoană. Cele mai frecvente au fost bufeurile (88%) și transpirațiile nocturne (70%). Un aspect interesant este că femeile care au utilizat terapii hormonale pe bază de estrogen pentru simptomele perimenopauzei au prezentat mai puține modificări comportamentale decât cele care nu au folosit astfel de tratamente, sugerând un posibil rol protector al estrogenului împotriva demenței. Conexiunea este explicabilă prin rolul estrogenului în sănătatea creierului – acest hormon ajută la protejarea memoriei, întărirea conexiunilor neuronale și eliminarea proteinelor dăunătoare din creier. Când nivelul estrogenului scade în timpul menopauzei, aceste beneficii se diminuează. Deși studiul identifică o asociere și nu o relație cauzală, cercetătorii subliniază importanța recunoașterii simptomelor menopauzei ca potențiale semne de avertizare timpurie pentru riscul de demență.