Criză majoră în Germania. Guvernul Friedrich Merz în pericol. Revoltă a tinerilor din propriul partid împotriva legii pensiilor
Tensiunile au izbucnit după ce aproximativ 18 deputați mai tineri ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU) au anunțat că se opun proiectului de lege privind pensiile, care urmează să fie supus votului final în Bundestag vineri. Răzvrătirea vine din chiar partidul cancelarului și lovește direct în autoritatea acestuia. CDU/CSU și SPD controlează împreună 328 de mandate din cele 630, ceea ce le asigură o majoritate extrem de fragilă, de doar 12 voturi. Un eșec la vot ar reprezenta încă un eșec umilitor pentru Merz, după tentativa nereușită de numire a unui judecător la Curtea Constituțională în iulie, relatează Bloomberg. Un vot pierdut ar scoate în evidență lipsa de control a cancelarului asupra propriului grup parlamentar și ar putea deteriora iremediabil capacitatea guvernului de a adopta legislație. SPD avertizează: e în joc viitorul coaliției Copreședinta SPD, Baerbel Bas, a sugerat în această săptămână că, dacă legea pensiilor nu trece, coaliția ar putea fi la final de drum. Un asemenea scenariu ar putea duce la alegeri anticipate într-un moment în care extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD), se situează pe primul loc în unele sondaje. Blocată de diferențe profunde de viziune pe teme esențiale, coaliția Merz–SPD are dificultăți în a convinge electoratul că poate livra promisiunile de relansare economică, întărire a securității interne și a armatei și modernizare a infrastructurii rutiere și de poduri. Deși guvernul a adoptat, începând din mai, mai multe pachete de măsuri – inclusiv fonduri speciale finanțate din datorie pentru armată și infrastructură, în valoare de sute de miliarde de euro – efectele concrete întârzie să se vadă. Mediul de afaceri a salutat unele inițiative, dar critică ritmul lent al reformelor. „Economia este în cădere liberă, dar guvernul nu reacționează suficient de hotărât”, a avertizat reprezentantul industriei, Leibinger. După un vot-test intern în grupul parlamentar, marți, a devenit clar că o parte dintre parlamentarii tineri ai CDU nu sunt dispuși să renunțe la opoziția față de proiectul de lege. În aceste condiții, decizia lui Merz și a strategilor săi de a merge înainte cu votul în plen, în pofida majorității fragile, este considerată o mișcare cu grad ridicat de risc. Salvarea ar putea veni de la stânga radicală Sprijinul pentru adoptarea legii ar putea veni indirect din partea opoziției radicale de stânga. Partidul Stângii a anunțat miercuri că deputații săi se vor abține. În Bundestag, o lege este adoptată dacă numărul voturilor „pentru” îl depășește pe cel al voturilor „împotrivă”, abținerile nefiind contabilizate. Dacă toți cei 64 de parlamentari ai Stângii se abțin, pragul pentru majoritate scade la 284 de voturi – un obiectiv pe care, teoretic, guvernul l-ar putea atinge. Totuși, adoptarea legii datorită abținerii unui partid anticapitalist ar fi percepută ca o victorie de fațadă, care nu ar consolida poziția politică a lui Merz. Conservatorii tineri se revoltă împotriva costurilor pentru generațiile viitoare Cancelarul este supus unei presiuni crescânde în interiorul CDU, unde mulți îi reproșează concesiile prea mari făcute SPD. La rândul său, SPD a arătat puțină disponibilitate de compromis pe tema pensiilor, reamintind că măsura este inclusă în acordul de guvernare negociat înainte de preluarea puterii. Într-o ședință cu ușile închise, marți, Merz le-ar fi cerut tuturor parlamentarilor conservatori să voteze pentru proiect, invocând contextul geopolitic tensionat și avertizând că un vot negativ ar avea „consecințe dramatice”, potrivit unor participanți. Pentru tinerii deputați CDU, miza este însă povara financiară asupra generațiilor viitoare. Proiectul garantează plata pensiilor până în 2031 și, într-un punct controversat, oferă garanții suplimentare pentru nivelul veniturilor pensionarilor și după această dată. Sistemul este finanțat prin contribuțiile obligatorii ale angajaților, dar, pe măsură ce numărul pensionarilor crește, numărul de salariați care susțin un beneficiar scade. Diferența este acoperită din ce în ce mai mult de bugetul federal. Perspectiva unor cheltuieli suplimentare de ordinul miliardelor a declanșat revolta aripii tinere din CDU, care acuză că prea mult din povară este transferată spre viitor. Aceștia cer reforme mai profunde. Merz a recunoscut public nevoia de schimbare și a mandatat o comisie de experți să elaboreze propuneri. Economie în impas, perspectivă politică incertă Un colaps al coaliției ar surveni într-un moment critic pentru economia germană, care s-a contractat în 2023 și 2024 și abia dacă a înregistrat creștere în acest an. După alegerile din februarie și relaxarea regulilor stricte privind datoria publică, optimismul inițial că Germania va redeveni motorul economiei europene s-a estompat. Luna trecută, consilierii lui Merz au revizuit în jos prognoza de creștere pentru anul viitor, la sub 1%. Fondul Monetar Internațional a avertizat că Germania riscă să rămână în urma altor economii dezvoltate și să se confrunte cu dificultăți de durată în atingerea unui nivel ridicat de prosperitate, dacă nu trece la reforme „curajoase”. Sistemul de pensii, aflat sub presiunea îmbătrânirii populației, este central pentru mulți alegători, dar generează tensiuni puternice cu tinerii, care se tem că vor finanța beneficii pe care ei înșiși nu le vor mai primi. Chiar dacă miza votului este enormă pentru Friedrich Merz – un eșec ar putea să-i zdruncine decisiv mandatul – analiștii consideră puțin probabil ca actuala alianță să se destrame imediat.
The New York Times dezvăluie cum liderii europeni au aflat din presă despre planul de pace al lui Trump pe Ucraina. Coaliția voinței a devenit coaliția celor care așteaptă
„Trump a exclus Europa din discuțiile cu Ucraina. Iată cum a ripostat Europa”, este titlul unei analize a jurnaliștilor The New York Times, în care este prezentat pas cu pas modul cum liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul de pace al lui Trump pe Ucraina negociat cu Moscova, plan despre care ei au aflat…din presă. Liderii UE au fost mai întâi uluiți, și-au anulat programele, apoi au intrat în panică, ulterior au încins telefoanele și aplicațiile de mesagerie, s-au întâlnit în Africa de Sud, s-au calmat împreună, l-au flatat pe Donald Trump ca să nu-l enerveze, au alergat după Marco Rubio, șeful diplomației americane, pe la Geneva, ca ulterior să tempereze tonul Americii. Finalul a fost „european”: germanii care inițial nu știau nimic – au clamat „victoria” pentru ca polonezii să recunoască că, până la urmă, europenii au mai mare nevoie de Donald Trump și nu invers. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a aflat de la știri de planul de pace al lui Trump Friedrich Merz / Sursa FOTO: Profimedia „Liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul în 28 de puncte al președintelui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Când cancelarul german Friedrich Merz a aflat pentru prima dată despre planul de pace al administrației Trump pentru Ucraina, joia trecută, a fost uimit atât de conținut, cât și de modul în care a aflat. În loc să audă de la oficiali americani, Merz a aflat despre plan dintr-un titlu de știri. Echipa sa a trebuit să contacteze de mai multe ori președintele Trump pentru a stabili un apel vineri seară pentru a primi explicații, potrivit unor oficiali care au cunoștință despre evenimente. Conținutul era alarmant, dintr-o perspectivă europeană. Planul de 28 de puncte, divulgat pe internet, ar asigura că Rusia va plăti un preț mic pentru invadarea Ucrainei în 2022. I-ar oferi mai mult teritoriu decât a cucerit armata rusă pe câmpul de luptă. Și ar obliga NATO să refuze oficial admiterea Ucrainei, contracarând dorința europeană ca ucrainenii să se alăture alianței”, relatează jurnaliștii. Europenii știau că Trump lucra la un plan de pace dar, după ce l-au citit, au realizat că au fost lăsați pe pe dinafară Sursă foto: Instagram/ Emmanuel Macron „Înalți oficiali europeni știau că administrația Trump lucra la un fel de plan, dar nimic care să favorizeze Rusia în această măsură. Când a ieșit la iveală, și-au dat seama că Europa fusese exclusă din eforturile administrației Trump de a pune capăt celui mai mare război terestru de pe continent de la al Doilea Război Mondial încoace”, notează jurnaliștii. Echipa The New York Times a vorbit, sub condiția anonimatului, cu 16 oficiali care au povestit cum echipa Trump a marginalizat Europa. „Disputele diplomatice creionează imaginea unui continent prins între puteri concurente, liderii săi încercând să obțină influență într-o lume pe care națiunile lor au dominat-o cândva”, relatează ziarul. „Europa a devenit o coaliție a celor care așteaptă”- Anders Fogh Rasmussen, fostul șef al NATO În zilele care au trecut de la dezvăluirea planului, liderii europeni, inclusiv cancelarul Merz, au lucrat frenetic pentru a inversa această lovitură încasată de Europa, folosind persuasiunea și manevrele din culise pentru a îndemna administrația Trump către o poziție mai acceptabilă. Mai mulți reprezentanți au luat primul zbor posibil de la Johannesburg, unde se întâlneau cu omologii din G20, la Geneva pentru a încerca să-i convingă pe oficialii americani să schimbe cursul. Acest efort diplomatic uriaș, depus la nivelul principalelor țări și instituții europene, a însemnat că, până duminică seara, liderii europeni reușiseră să prevină unele dintre ceea ce considerau cele mai grave excese ale planului Trump pentru Ucraina. Izgonită de Trump săptămâna trecută, „ coaliția celor dispuși ” din Europa a devenit o „coaliție a celor care așteaptă”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost șef al NATO, într-un interviu. Joi: Șoc și neîncredere. Europenii au început să îi la întrebări pe ucraineni după ce au citit The Financial Times Ukraine’s President Volodymyr Zelensky and French President Emmanuel Macron before a meeting at The Elysee Presidential Palace in Paris on September 3, 2025. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Mulți dintre miniștrii de externe ai Europei au aflat în premieră de planul lui Trump joia trecută, la Bruxelles, în timp ce se îndreptau spre o întâlnire planificată de mult timp despre Sudan, precum și despre Ucraina. Propunerea divulgată, relatată în publicații precum Axios și The Financial Times, i-a pus la pământ. Sugerea că NATO ar fi împiedicat să staționeze trupe în Ucraina postbelică, zădărnicind o propunere franceză și britanică de a trimite forțe de menținere a păcii acolo. Includea un plan de deblocare a miliarde de dolari din fondurile rusești, deținute acum în mare parte în Belgia, pe care mulți din Europa speră să le împrumute Ucrainei. „Când toată lumea a sosit, după ce a citit The Financial Times, au existat câteva întrebări”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, ministrul danez de externe, cu modestie, într-un interviu. Căutând clarificări, miniștrii au început rapid să facă presiuni asupra ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, care participase la întâlnire prin teleconferință. Știa Sybiha ceva mai mult despre acest plan? Era real? La fel ca omologii săi, Sybiha a oferit detalii limitate, potrivit a doi oficiali prezenți la întâlnire. Merz și-a anulat programul. Driscoll (SUA): Sunt prea mulți „bucătari” pe Ucraina În Germania, cancelarul Merz a anulat o apariție programată la un eveniment de lectură la o școală elementară pentru a face față consecințelor. Echipa cancelarului s-a întrebat dacă Trump știa despre plan și dacă acesta trebuia luat cu adevărat în serios, potrivit a două persoane care au aflat despre modul lor de gândire. Până vineri, Trump și administrația sa începuseră să discute cu omologii lor europeni și devenea din ce în ce mai clar că planul era real. Daniel P. Driscoll, secretarul Armatei SUA, a declarat vineri, la o întâlnire din Ucraina, că țările europene au fost excluse din negocieri pentru a evita să existe „prea mulți bucătari”, au declarat oficialii prezenți. Driscoll a spus că oficialii europeni s-au apropiat prea mult de
În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București
După ce Germania a anunțat o creștere a salariului minim pe economie, acum se pregătește să crească și pensiile. De la 1 iulie 2026 pensiile nemților ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind asigurările sociale pentru 2025, obținut de Reuters. În România oamenii de rând au pensiile din Pilonul I înghețate iar cele din Pilonul II sunt pe cale să fie date cu porția. De ce? În România pensiile sunt înghețate până când….scade deficitul Dacă în Germania se discută de creșterea pensiilor, în România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. În luna septembrie a acestui an, România avea 4.571.989 de pensionari, iar pensia medie lunară a fost de 2.816 lei. Valoarea toată a drepturilor de pensie cuvenite pentru luna septembrie a fost de 12,8 miliarde lei. Mai mult, pe 15 octombrie Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege privind plata pensiilor private (Pilonul 2 de pensii) care stabilește cum pot fi retrași banii acumulați în Pilonul 2. Proiectul urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan. Conform proiectului de lege, românii pot retrage maximum 30% din suma adunată până la pensionare urmând ca restul de bani să fie alocați în tranșe egale timp de 8 ani. În Germania, majorarea pensiilor depășește inflația În Germania se prognozează că cuantumul de creștere al pensiilor va depăși nivelul de inflație prognozat de aproximativ 2%. Decizia finală urmează să fie luată în primăvara anului următor. Rata inflației din Germania a fost de 2,3 % în luna octombrie, în timp ce în România inflația anuală a ajuns la 9,88%. La Berlin, decizia de majorare a pensiilor se confruntă cu opoziție chiar din partea grupului parlamentar CDU/CSU, partidul lui Friedrich Merz. Un grup de 18 parlamentari tineri amenință că vor bloca măsurile privind pensiile în coaliție. Aceștia spun că planul aduce o povară financiară prea mare asupra generațiilor viitoare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
Cancelarul Merz pariază în continuare pe motorul termic /Întreaga industrie auto germană depinde de el
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a afirmat, marți, că va insista ca Uniunea Europeană să renunțe la decizia de interzicere a producției de autovehicule dotate cu motoare pe ardere internă din 2035, explicând că producătorii germani vor dezvolta combustibili sintetici ecologici. ”Sunt necesare anumite corecturi. Nu aș vrea să continue anumite tendințe. Vreau să fie oprite. De aceea, discutăm acum, spre exemplu, cu industria auto destul de concret săptămâna aceasta. Nu va fi un summit, dar vom avea un dialog cu industria auto, am invitat și sindicatele, i-am chemat și pe premierii landurilor afectate. Vom discuta despre transformările industriale, inclusiv despre motoarele cu ardere internă. În coaliție nu am abordat încă această temă, sper să discutăm cel târziu joi”, a afirmat Merz, într-un interviu acordat postului german N-TV. ”Propunerea mea clară este că actuala decizie a UE de interzicere a motoarelor cu ardere internă nu este corectă, trebuie să o abordăm deschis la nivel de tehnologie în următoarele săptămâni și luni. Comisia Europeană a prevăzut acest lucru în procesul decizional, iar hotărârea finală trebuie luată anul acesta. Nu vreau ca Germania să se numere printre țările care vor menține această interdicție falsă. Nu trebuie să interzicem nimic, ci trebuie să îmbunătățim tehnologiile, acesta este obiectivul meu”, a subliniat Friedrich Merz. Germania se confruntă cu probleme economice structurale, amplificate de creșterea tarifelor la energie și de scăderea cererii pentru exporturi. Industria auto este afectată puternic de planul Uniunii Europene privind tranziția ecologică, care stimulează producția de mașini electrice. Germania este centrul industriei auto europene, având sute de mii de locuri de muncă în acest domeniu. Uniunea Europeană intenționează să interzică motoarele pe combustie din anul 2035, dar decizia ar putea fi reevaluată în funcție de evoluțiile tehnologice și de interesele producătorilor auto europeni. Foto: Profimedia RECOMANDAREA AUTORULUI: Lecornu reia consultările cu principalele forțe politice parlamentare/ MACRON „își va asuma responsabilitatea” în cazul unui nou eșec VIDEO | Atac asupra unui politician din GERMANIA /Primărița unui orășel este în stare critică după ce a fost înjunghiată
Merz critică starea democrației din SUA și lipsa de respect față de statul de drept
Statele Unite „s-au schimbat atât de fundamental în ultimii ani, poate chiar decenii, încât regulile nu mai sunt respectate, democrația parlamentară este sub presiune, libertatea de exprimare este pusă sub semnul întrebării, iar independența justiției este reprimată”, a declarat Merz vineri, la o conferință de afaceri de la Berlin, potrivit Bloomberg. Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), fără a-l menționa direct pe președintele Donald Trump sau administrația sa, a spus că a dorit să ofere ceea ce el a numit o „evaluare realistă” a situației. Merz a adăugat că nu mai este de la sine înțeles, la nivel global, că regulile și dreptul internațional vor fi respectate. Comentariile vin în contextul în care Trump remodelează radical politica SUA de la revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie. El a impus un val de noi tarife împotriva multor dintre cei mai apropiați parteneri ai țării, inclusiv Uniunea Europeană, a cerut în mod deschis urmărirea penală a adversarilor săi și a mobilizat forțele federale de aplicare a legii pentru a reprima imigrația ilegală și protestele, în ciuda opoziției autorităților locale.
Războiul din Ucraina, ziua 1.286. Merz spune că războiul Rusiei în Ucraina va dura mult timp.
Oficialii spun că resturile unei drone au provocat un incendiu la o substație electrică rusească din regiunea Krasnodar Incendiul a fost rapid stins, iar „rapoartele preliminare nu indică nicio rană”, a declarat administrația regională pe Telegram. Dimensiunea exactă a atacului și amploarea pagubelor nu sunt cunoscute deocamdată. Mai multe regiuni din sudul și sud-vestul Rusiei au rămas ore întregi sub alertă aeriană în cursul nopții, potrivit mesajelor difuzate de autoritățile locale. Europa elaborează „planuri precise” pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, cu sprijinul SUA, relatează FT. „Garanțiile de securitate sunt primordiale și absolut cruciale. Avem o foaie de parcurs clară și am avut un acord la Casa Albă… și această activitate avansează foarte bine”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru Financial Times. Autoritățile ucrainene l-au arestat pe suspectul în cazul atacului armat asupra politicianului Andrii Parubii. „Suspectul a depus o mărturie inițială. În prezent, se desfășoară acțiuni urgente de investigare pentru a stabili toate circumstanțele acestei crime”, a anunțat președintele Volodimir Zelenski în primele ore ale zilei de 1 septembrie, scrie Kiyv Independent. 75% dintre ucraineni sunt pregătiți pentru un armistițiu doar dacă sunt oferite garanții de securitate Un sondaj realizat de Rating Group, realizat în perioada 21-23 august 2025, a constatat că majoritatea ucrainenilor chestionați își doresc pacea și sunt deschiși la anumite concesii, dar numai cu condiția ca țara lor să primească garanții internaționale de securitate. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat într-un interviu din 31 august că se așteaptă ca războiul Rusiei în Ucraina să dureze mult timp, deoarece majoritatea războaielor se termină cu înfrângere militară sau colaps economic – un scenariu pe care nu îl prevede nici pentru Rusia, nici pentru Ucraina.
Moment istoric la Chișinău. Macron și Tusk s-au adresat moldovenilor în limba română: Nu lăsați Rusia să se întoarcă aici
Primul care a luat cuvântul a fost cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. „Avem nevoie ca Europa să fie unită în aceste timpuri dificile. Germania și întreaga UE se află de partea voastră, a moldovenilor. Vă ajutăm să vă dezvoltați securitatea, reziliența și educația. Scopul nostru comun este accederea R. Moldova în UE. La mulți ani, R. Moldova”, a declarat Merz, conform Agora. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a vorbit în limba română, accentuând faptul că moldovenii „au apărat prin vot calea europeană”. „Am învățat un adevăr: atunci când un popor este unit și curajos, niciun imperiu nu îl poate înfrânge. Voi moldovenii, ați arătat că aveți această putere. Anul trecut, ați apărat prin vot calea europeană”, a spus Tusk. „Nu lăsați Rusia să se întoarcă aici. Nu risipiți ceea ce ați construit. Nu lăsați viitorul vostru să fie furat. Viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană. Europa este un proiect de pace, iar Moldova este parte din acest proiect. Aveți un drum clar în față, iar noi, polonezii, vă vom fi alături, pentru ca fiecare moldovean să trăiască în siguranță, în prosperitate și cu demnitatea pe care o merită”, a adăugat Tusk. Macron: Moldova face deja parte din familia europeană La rândul său, Emmanuel Macron s-a adresat moldovenilor tot în limba română, transmițând „un mesaj de prietenie din partea poporului francez” și subliniind că „Moldova face deja parte din familia europeană”. „Am venit să vă transmit mesajul de prietenie din partea poporului francez, care admiră lupta voastră pentru democrație și justiție. Faceți parte deja din familia europeană și puteți conta pe sprijinul și respectul Europei. Europa înseamnă unitate în diversitate, respectul tuturor identităților și culturilor. UE va fi mai puternică împreună cu Moldova. Iar Moldova va fi și ea în Europa mai puternică. Împreună vom scrie un nou capitol din istorie”, a declarat președintele Franței.
Friedrich Merz exclude majorarea taxelor pentru companiile mijlocii din Germania
Merz a răspuns astfel unei propuneri venite din partea partenerului său din coaliția de guvernare, Partidul Social-Democrat (SPD). „Nu va exista nicio creștere a impozitului pe profit pentru companiile mijlocii din Germania sub acest guvern federal, aflat sub conducerea mea”, le-a spus Merz delegaților CDU, informează agenția de presă germană dpa. Vicecancelarul SPD Lars Klingbeil, care deține funcția de ministru de Finanțe, declarase anterior că majorarea taxelor pentru persoanele cu venituri mari și cetățenii bogați nu poate fi exclusă. „Nicio opțiune nu va fi eliminată de pe masă”, a spus liderul SPD săptămâna trecută la postul public ZDF, invocând un gol semnificativ în bugetul federal. Merz și-a exprimat nemulțumirea față de activitatea guvernului de la preluarea mandatului la începutul lunii mai, în pofida adoptării unei noi politici privind migrația și a unor inițiative de stimulare a creșterii economice. „Nu sunt mulțumit de ceea ce am realizat până acum. Trebuie să facem mai mult”, a spus el. El a cerut SPD-ului să continue pe o cale comună „critică față de migrație și favorabilă industriei”, pentru a demonstra că Germania poate fi guvernată din centru. Comunicarea dintre partidele de coaliție trebuie îmbunătățită, a subliniat Merz, iar acestea să discute între ele, și nu unul despre celălalt. Politicile sociale ale Germaniei trebuie reformate, a spus Merz, adăugând că nu va fi descurajat de criticile la adresa tăierilor de cheltuieli pentru asistența socială. „Statul social pe care îl avem astăzi nu mai poate fi finanțat cu ceea ce produce economia noastră”, a declarat el. Merz a recunoscut că nu le face lucrurile ușoare partenerilor săi din SPD. „Dar apelul se adresează tuturor: să arătăm împreună că schimbarea este posibilă, că reforma este posibilă”, a adăugat cancelarul.
Merz spune că Putin și Zelenski ar urma să se întâlnească în următoarele două săptămâni
Potrivit lui Merz, liderul de la Kremlin a fost de acord, în urma unei convorbiri telefonice cu Trump, să participe la un summit cu președintele Ucrainei. „Nu știm dacă președintele rus va avea curajul să se prezinte la un asemenea summit. De aceea este nevoie de presiune și convingere”, a explicat cancelarul german, aflat luni la Washington împreună cu alți lideri europeni, într-o vizită menită să întărească sprijinul acordat președintelui Volodimir Zelenski, scrie Reuters. În timpul discuțiilor de la Casa Albă, „președintele american a vorbit la telefon cu Vladimir Putin și s-a convenit ca întâlnirea dintre liderii Rusiei și Ucrainei să aibă loc în următoarele două săptămâni”, a declarat Merz presei. El a adăugat că Trump a acceptat și organizarea unei reuniuni trilaterale ulterioare, pentru ca negocierile „să poată începe cu adevărat”. Cancelarul german a mai spus că liderul de la Casa Albă a fost impresionat de unitatea demonstrată de europeni și că discuțiile cu administrația americană vor continua pe tema garanțiilor de securitate pentru Ucraina. „Este limpede că întreaga Europă trebuie să fie parte a acestui proces”, a subliniat Merz, salutând anunțul lui Trump potrivit căruia Statele Unite sunt pregătite să ofere astfel de garanții.
Friedrich Merz vrea intensificarea rolului de lider al Germaniei în Europa /Vom aduce mai multă energie
Germania va aduce ”mai multă energie” în Europa, a declarat joi viitorul cancelar Friedrich Merz, la reuniunea Partidului Popular European (PPE), desfășurată în Spania, pledând pentru reducerea birocrației în Uniunea Europeană și pentru limitarea imigrației extracomunitare. Friedrich Merz, cancelarul-desemnat al Germaniei, a evocat, în fața aliaților săi politici din Europa, ideea intensificării rolului de lider al Germaniei, la nivel european și internațional. Noul Guvern de la Berlin va oferi ”mai multă energie” decât Cabinetul Olaf Scholz în Europa, a afirmat liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU), Friedrich Merz, cu ocazia reuniunii Partidului Popular European (PPE), desfășurată în orașul spaniol Valencia, conform publicației Die Welt și postului DeutschlandFunk. Friedrich Merz a notat că Uniunea Creștin-Democrată (CDU) va avea din nou, după peste 16 ani, postul de ministru de Externe al Germaniei. ”Vă puteți baza pe noi”, le-a spus el delegaților Partidului Popular European prezenți la reuniune. Friedrich Merz va fi ales săptămâna viitoare de Bundestag în funcția de cancelar al Germaniei. Liderul Uniunii Creștin-Democrate (CDU) a pledat pentru politici mai restrictive în domeniul imigrației, pentru reducerea birocrației la nivelul Uniunii Europene și pentru semnarea unor noi tratate comerciale. Friedrich Merz a reafirmat sprijinul pentru Ucraina, în contextul invaziei militare ruse, și a cerut consolidarea apărării europene. Viitorul cancelar german l-a acuzat pe președintele Statelor Unite, Donald Trump, că a pus la grea încercare parteneriatul transatlantic. ”De aceea, trebuie să luăm decizii comune și să avem o singură voce”, a insistat Friedrich Merz. Foto: Profimedia Video: Welt TV Citește și: China este deschisă negocierilor COMERCIALE cu Statele Unite, dar avertizează că este pregătită de un conflict de lungă durată ANALIZĂ Le Monde: Donald Trump, „inginerul DEZORDINII” /Primele 100 de zile de mandat, marcate de tensiuni comerciale și haos instituțional Trump NEAGĂ responsabilitatea pentru starea economiei SUA și speră să obțină un acord comercial cu Administrația Chinei Licențiat în Jurnalism, Științe Politice și Teologie Ortodoxă, Mihail Drăghici este activ în presa centrală din 2002, având o activitate de peste 20 de ani ca editor de știri externe la una … vezi toate articolele