Etichetă: merz

Franța și Germania propun o nouă cale de integrare în UE pentru Moldova și Balcanii de Vest

Planul urmărește să dea un „nou dinamism” extinderii europene Inițiativa, prezentată într-un document consultat de Euractiv, dezvoltă ideile avansate luna trecută de cancelarul german Friedrich Merz, care a sugerat acordarea unui statut de membru asociat al UE pentru Ucraina. Merz a avertizat atunci că ritmul lent al extinderii generează frustrare în rândul tuturor țărilor implicate. Propunerea franco-germană vine înaintea summitului privind extinderea UE, care va avea loc vineri în Muntenegru, și urmărește să transmită un semnal politic statelor din Balcanii de Vest că nu sunt lăsate în urmă în procesul de aderare. „Trebuie să oferim stimulente suplimentare ca parte a unui proces de integrare graduală, bazat pe merit, și să eficientizăm actualul proces pentru a permite o integrare mai rapidă și mai profundă”, se arată în documentul informal. Noul plan prevede crearea unor „blocuri de construcție” pentru țările candidate aflate de ani de zile în sala de așteptare a UE. Acestea ar permite implicarea mai strânsă a guvernelor din Balcanii de Vest și a Republicii Moldova în anumite domenii ale politicilor europene, pe măsură ce avansează cu reformele interne. Participarea ar rămâne însă reversibilă în cazul unor derapaje de la valorile și principiile fundamentale ale Uniunii Europene. Statele candidate ar putea participa mai mult la reuniuni, programe și politici ale UE „Invităm Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru facilitarea integrării graduale a țărilor candidate pe drumul lor către aderarea la UE”, mai precizează documentul. David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, a declarat că inițiativa ar putea consolida credibilitatea procesului de extindere. „Pe de o parte, aceasta menține principiul unui proces de aderare bazat pe merit și reforme. Pe de altă parte, deschide posibilitatea de a lega mai devreme și mai vizibil progresul reformelor de integrarea graduală în programele, instituțiile și politicile europene”, a afirmat eurodeputatul german. Printre măsurile propuse se numără organizarea, de două ori pe an, a unor reuniuni comune între reprezentanții Balcanilor de Vest, comisarii europeni și eurodeputați. De asemenea, parlamentarii europeni ar urma să se întâlnească mai des cu legislatorii naționali din Balcanii de Vest și Republica Moldova. Liderii și miniștrii statelor candidate ar putea participa la reuniuni informale ale Consiliului UE și Consiliului European pentru anumite puncte de pe agendă, precum și în calitate de observatori, fără drept de vot, la alte discuții. Documentul mai propune o cooperare consolidată în domeniul securității și apărării, precum și o implicare mai mare în programe europene precum Creative Europe, Erasmus+ și Horizon, programul de cercetare al Uniunii. În plan economic, țările candidate ar putea fi integrate mai profund în anumite zone ale pieței unice, inclusiv în domenii precum energia, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, politica industrială, politica digitală, materiile prime critice și acordurile sanitare și fitosanitare. Într-o etapă avansată, documentul sugerează că participarea deplină la piața unică ar putea fi acordată după un model similar celui aplicat statelor din Spațiul Economic European.

Criză în coaliția lui Friedrich Merz. Economie fragilă și reforme blocate în Germania

Pe măsură ce se apropie un an de la preluarea mandatului de către Friedrich Merz, nivelul de încredere publică în executiv este în scădere accentuată, scrie Reuters. Declarațiile ministrului de finanțe și liderului SPD, Lars Klingbeil, confirmă această tendință: încrederea în politică s-a diminuat, iar conflictele interne au afectat imaginea coaliției. După doi ani de recesiune, economia Germaniei a revenit timid pe creștere, însă redresarea rămâne vulnerabilă. Factorii de risc includ un posibil șoc energetic generat de conflictul cu Iranul și noile tarife impuse de SUA asupra industriei auto, deja afectată de concurența din China. Un sondaj citat de publicația Handelsblatt indică faptul că 73% dintre germani pun sub semnul întrebării competența economică a lui Friedrich Merz, considerată anterior unul dintre principalele sale atuuri. În același timp, partidul de extremă dreapta AfD câștigă teren în sondaje, devansând conservatorii din CDU, în timp ce Social Democratic Party of Germany se luptă pentru locul al treilea. Reforme blocate și conflicte politice Reformele promise de Friedrich Merz, inclusiv cele privind pensiile, taxele și sistemul social, sunt întârziate din cauza conflictelor dintre CDU și SPD. Divergențele vizează nivelul taxelor, prioritățile bugetare și politicile sociale. Un compromis privind reforma pensiilor a fost obținut cu dificultate anul trecut, după presiuni interne din CDU, fiind creată o comisie specială. Cu toate acestea, aspecte esențiale precum vârsta de pensionare și nivelul contribuțiilor rămân nerezolvate. În paralel, sistemul de asigurări de sănătate se confruntă cu deficite majore, iar reformele fiscale menite să stimuleze investițiile întârzie. Realizări umbrite de conflicte Guvernul evidențiază creșterea cheltuielilor pentru apărare și scăderea imigrației ilegale drept realizări importante. Totuși, conflictele interne și dificultățile economice domină agenda publică. Liderul parlamentar CDU, Jens Spahn, a recunoscut că disputele publice au afectat percepția asupra guvernului și a subliniat necesitatea revenirii la cooperare.

Merz reafirmă parteneriatul militar cu SUA, în ciuda amenințărilor lui Trump privind retragerea trupelor americane din Germania

„Lucrăm aici și în alte locații cheie din Germania, alături de Statele Unite și aliații noștri NATO. Această activitate se desfășoară cot la cot, în beneficiul nostru reciproc și în cadrul unui parteneriat transatlantic profund”, a declarat șeful guvernului de la Berlin, într-un discurs la o școală militară din Munster.  „În toate aceste chestiuni, suntem în contact strâns și de încredere cu partenerii noștri, inclusiv, și în special, cu cei de la Washington”, a mai spus Merz, citat de Politico.  În plus, cancelarul a evidențiat și eforturile Germaniei de a-și consolida capabilitățile de apărare. „Ceea ce facem este, de asemenea, o contribuție la un parteneriat transatlantic reînnoit. Busola noastră rămâne în mod clar fixată pe un NATO puternic și un parteneriat transatlantic fiabil”, adaugă Merz.  Germania găzduiește aproximativ 36.000 de soldați americani în baze strategice, precum Baza aeriană Ramstein, care joacă un rol esențial în apărarea Europei și în operațiunile militare globale ale Statelor Unite ale Americii.  „Statele Unite analizează și examinează în prezent posibilitatea unei reduceri a efectivelor militare din Germania, iar o decizie va fi luată foarte curând”, a transmis Donald Trump miercuri, după ce Merz a susținut că iranienii sunt mai puternici decât se estima, și că Statele Unite nu au o strategie convingătoare în negocierile de pace cu Teheranul. 

Dan Dungaciu: Germania își învălui tancurile în steagul Uniunii Europene pentru a ascunde intenția de înarmare care va declanșa toate alarmele la nivel mondial

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre cum europenii sunt îngroziți de puterea pe care ar căpăta-o Germania într-o cursă de înarmare. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Dan Dungaciu: „Nu vom cuceri Europa în numele Germaniei, dacă eram cu Alternative Fur Deutschland. Ci vom cuceri Europa în numele Europei. Ăsta e mesajul lui Merz. Și atunci lăsați-ne să ne dezvoltăm, pentru că punem totul la pachet. Industria noastră nu o ținem pentru noi, că asta era groaza. Pentru că ei știu că în orice competiție de dezvoltare industrială câștigă Germania, indiferent ce-i face. Nemții vor lucra acuma pentru Europa.” Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre cum europenii sunt îngroziți de puterea pe care ar căpăta-o Germania într-o cursă de înarmare. Acesta a început prin a spune că Merz tocmai a votat o lege privind emigrarea, împreună cu opoziție – AFD. După această lege, Parlamentul German a aprobat o lege pentru înarmare. Sociologul susține că Germania își învăluie tancurile în drapelul UE pentru a-și putea continua înarmarea. „În Parlamentul German, Merz a votat, împreună cu Alternative Fur Deutschland, o lege privind emigrarea. Toată lumea s-a întrebat ce se întâmplă acolo. După aceea au început proiectul de înarmare. Deci au votat cu partidul din opoziție pe care voiau să-l scoată în afara. Lumea a spus ce se întâmplă cu partidul suveranist, partidul de protest. A început industria să bubuie. Reindustrializarea germană se face prin industria de apărare, industria de armament. Toată lumea a zis ce se întâmplă cu Germania? Ce se întâmplă cu Germania? Și Merz a adus-o pe Angela Merkel public, lângă el, pe care o detestă personal la nivelul maxim și a zis nu vom face alianță cu Alternative Fur Deutschland. În Europa e al doilea mare sacrificiu al Germaniei după căderea comunismului. Primul sacrificiu al Germaniei în favoarea comunității a fost renunțarea la moneda. Al doilea mare sacrificiu al Germaniei, pentru că lumea se teme de puterea ei… Le spune așa, nu vom cuceri Europa în numele Germaniei, dacă eram cu Alternative Fur Deutschland. Ci vom cuceri Europa în numele Europei. Ăsta e mesajul lui Merz. Și atunci lăsați-ne să ne dezvoltăm, pentru că punem totul la pachet. Industria noastră nu o ținem pentru noi, că asta era groaza. Pentru că ei știu că în orice competiție de dezvoltare industrială câștigă Germania, indiferent ce-i face. Nemții vor lucra acuma pentru Europa. Ce înseamnă asta? Federalizarea. Ai o carcasă pentru că toată lumea se îngrozește. Dar dacă după războiul din Iran încep unii să se gândească… Trei lideri care au cochetat cu proiectul nuclear și toți sunt morți, singurii care rămân în picioare sunt cei care au arma nucleară. Ce se va întâmpla dacă Turcia vrea arma nucleară? Ce se întâmplă dacă Emiratele sau Arabia Saudită vor armă nucleară? Ce se întâmplă dacă Germania vrea arma nucleară? Și toată lumea spune, domnule, avem o problemă că nemții când se înarmează, nu poți să-i oprești. Și atunci zicem carcasa Germania și învelim tancurile în drapelul Uniunii Europene. Și zice este vorba despre Europa și atunci nu se împiedică în cioturi, gen România, că oricum i-a încurcat un pic Ungaria, dar negociază.”, a explicat sociologul.

Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere

Guvernul cancelarului german Friedrich Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică pentru anul acesta. Este foarte posibil să fie mai puțin optimiste previziunile și pentru anul 2027.  Prețurile la petrol și gaze sunt în creștere din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Iar proiecțiile pentru inflație sunt îngrijorătoare. Economia germană era oricum într-un trend descrescător încă cu mult înainte ca SUA să atace Iranul pe 28 februarie 2026. În februarie, producția industrială a scăzut cu 0,3% față de luna ianuarie, când a stagnat. Previziunile pentru creștere economice, sub așteptările inițiale O sursă a declarat pentru Reuters că guvernul german se așteaptă la o creștere economică de doar 0,5% în acest an, sub previziunile care arătau 1%. De asemenea, previziunile economice pentru 2027 arătau o creștere economică de 1,3%. Din cauza crizei energetice, au scăzut la 0,9%. Cea mai mare putere economică din Uniunea Europeană încă se luptă de la începutul pandemiei de coronavirus să-și recapete avântul din epoca Merkel. Dar concurența sporită din partea Chinei, conflictele economice cu SUA și prețurile mai mari la energie cauzate de războiul Rusiei în Ucraina și de războiul lui Trump cu Iran îi pun la încercare modelul economic german bazat pe exporturi. Guvernul Merz reduce la jumătate previziunile de creștere economică din cauza inflației Atacurile SUA asupra Iranului, care a determinat regimul de la Teheran să riposteze prin blocarea Strâmtorii Ormuz, au contribuit la creșterea inflației la 2,8% în Germania, din luna martie. Guvernul german se așteaptă ca inflația să accelereze la 2,7% în 2026 și la 2,8% în 2027. În 2025, inflația era de 2,5%. Din cauza inflației și scumpirilor, creșterea consumului ar putea încetini, ajungând la 3,2% în 2026 și 3,3% în 2027. Anul trecut, consumul luase avânt cu 4,2%. Comerțul nu poate salva Germania acum. Ce ar însemna pentru România? Sursa a declarat pentru Reuters că exporturile ar putea crește cu 1,3% în 2027. Dar nu vor face minuni. Este de așteptat ca importurile să crească rapid, cu 1,8% în 2027. Dar tarifele comerciale ale lui Trump și incertitudinea provocată de crizele globale își pun amprenta. Fondul Monetar Internațional a redus marți previziunile de creștere economică ale Germaniei pentru acest an și pentru anul viitor. Germania a devenit țara din zona euro care trece acum prin cea mai mare retrogradare.Și pentru România este grav, purtând relații comerciale cu Germania. Importurile din România au atins aproape 20 miliarde de euro în 2024, în timp ce exporturile Germaniei către țara noastră au depășit 21 de miliarde de euro. Investițiile germane au fost vitale pentru orașele, școlile și industriile României. Peste 10.000 de companii germane colaborează cu mii de firme locale românești. În următorii doi ani, economia României ar putea avea de suferit după ce Germania, cel mai mare partener comercial și investitor străin, a ajuns să fie retrogradată economic. Autorul recomandă:Germania vrea să scape de umbrela nucleară americană și să se bazeze pe francezi și britanici. Ce a declarat cancelarul Merz

Azi începe al 56-lea Forum de la Davos, la care România nu este reprezentată de preşedinte. Explicaţia lui Nicuşor Dan despre absenţă: nu umblu teleleu prin lume! Gândul prezintă lista cu personalităţi care umblă teleleu prin lume, în frunte cu Trump

De mai bine de cinci decenii, Forumul de la Davos, din Elveţia, reuneşte lideri din mediul de afaceri, guverne, societate civilă, organizații internaționale, mediul academic și generația următoare pentru a înțelege provocările globale și pentru a face lumea să avanseze împreună. Cu toate acestea, preşedintele României, Nicuşor Dan, spune că prezenţa sa la cel mai mare forum economic din lume ar însemna că „umblă teleleu prin lume” şi că are treburi mult mai importante în ţară. Un răspuns asemănător a dat şi atunci când a trebuit să meargă la Adunarea Generală a ONU, 23-29 septembrie 2025. Gândul prezintă lista liderilor mondiali care participă la Davos, în frunte cu Donald Trump, Volodimir Zelenski, cancelarul Germaniei Merz sau Ursula von der Leyen. România a fost reprezentată şi atunci, ca şi acum, de ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu. De data aceasta, i s-au mai alăturat şi miniştri şi un consilier prezidenţial:  ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, şi consilierul prezidenţial Radu Burnete. Cine sunt liderii lumii care „umblă teleleu prin lume” Gândul prezintă lista de la Davos cu personalităţi care umblă “teleleu” prin lume, în frunte cu preşedintele SUA, Donald Trump. Lista cuprinde aproape 3.000 de lideri politici și de business care au confirmat prezenţa, dintre care peste 400 dintre ei sunt lideri politici de top: Donald Trump, preşedintele SUA Mark Carney, premierul Canadei; Friedrich Merz, cancelarul federal al Germanei; Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene; He Lifeng, vicepremierul Republicii Populare Chineză; Javier Milei, preşedintele Argentinei; Prabowo Subianto, preşedintele Indoneziei; Guy Parmelin, preşedintele Confederaţiei Elveţiene 2026; Ilham Aliyev, preşedintele Republicii  Azerbaidjan; Bart De Wever, premierul Belgiei; Gustavo Petro, preşedintele  Columbiei; Félix-Antoine Tshisekedi Tshilombo, preşedintele Republicii Democrate Congo; Daniel Noboa Azín, preşedintele Ecuadorului; Alexander Stubb, preşedintele Finlandei; Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei; Micheál Martin, Taoiseach, premierul Irlandei; Aziz Akhannouch, premierul Regatului Morocco; Daniel Francisco Chapo, preşedintele Mozambicului; Dick Schoof, premierul Țărilor de Jos; Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul Pakistanului; Mohammed Mustafa, premierul Palestinei; Karol Nawrocki, preşedintele Poloniei; Mohammed Bin Abdulrahman Al Thani, premier şi ministrul Afacerilor Externe Qatar; Aleksandar Vučić, preşedintele Serbiei; Tharman Shanmugaratnam, preşedintele statului Singapore; Isaac Herzog, preşedintele statului Israel; Ahmad Al Sharaa, preşedintele Siriei; Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez nu va participa la Forumul de la Davos din cauza accidentului produs la Adamuz (Cordoba). Acesta și-a anulat participarea la Forumul Economic Mondial, cât şi întregul program de luni pentru a vedea direct situația, în urma deraierii a două trenuri de mare viteză, duminică seară. Care sunt mizele de anul acesta, la Davos Forumul Economic Mondial va reuni aproape 3.000 de lideri din peste 130 de țări. Se așteaptă la participarea a 400 de lideri politici de top – inclusiv peste 60 de șefi de stat și de guvern și șase dintre liderii G7, alături de aproape 850 dintre cei mai importanți directori generali și aproape 100 de „unicorni” și pionieri ai tehnologiei. De la escaladarea riscului geopolitic și a incertitudinii economice până la valorificarea inovației, discuțiile se vor concentra pe căi practice, orientate spre soluții, care susțin reziliența, competitivitatea și creșterea incluzivă, inclusiv implementarea responsabilă a tehnologiilor transformatoare, cum ar fi inteligența artificială generativă, conform informațiilor furnizate de Forum. Pe măsură ce industriile evoluează și tehnologiile remodelează munca, Davos va evidenția modul în care guvernele și întreprinderile pot investi mai bine în oameni, construind forță de muncă rezistentă, sprijinind tranzițiile competențelor și asigurând bunăstarea într-o eră a schimbărilor profunde, se mai arată în prezentarea evenimentului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum explică oamenii lui Nicușor Dan lipsa lui de la Davos. Consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca: mesajul domniei sale către români este “nu umblu teleleu prin lume” Cine merge la Forumul Economic Mondial de la Davos în lipsa lui Nicușor Dan. MAE anunță delegația României

Merz avertizează asupra unei situații critice în unele sectoare ale economiei germane

Într-o scrisoare de patru pagini trimisă la începutul anului membrilor coaliției de guvernare, Merz a afirmat că situația economică rămâne „foarte critică în unele domenii”, potrivit documentului consultat de agenția dpa. În 2026, Germania va trebui, prin urmare, să se concentreze pe adoptarea unor măsuri legislative decisive pentru a îmbunătăți substanțial condițiile pentru mediul de afaceri, a scris Merz, adăugând că doar astfel economia va putea reveni pe creștere și va ieși din criză. Merz a reiterat sprijinul Germaniei pentru Kiev În scrisoare, Merz a reiterat și sprijinul Germaniei pentru Ucraina, afirmând că decizia de a utiliza activele rusești înghețate în Uniunea Europeană a creat baza financiară necesară pentru susținerea pe termen lung a apărării Kievului împotriva Rusiei. „Rusia nu trebuie să aibă nicio îndoială cu privire la hotărârea noastră”, a scris cancelarul. În același timp, Merz a subliniat că guvernul german va continua să pledeze pentru un armistițiu care să păstreze suveranitatea Ucrainei. „Activitatea noastră diplomatică se desfășoară în condiții dificile”, a declarat el, făcând referire la disponibilitatea limitată a Rusiei de a negocia, la eforturile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a menține unitatea internă și la ceea ce a descris drept schimbări profunde în cooperarea transatlantică. În încheiere, Merz a subliniat că încrederea în politică poate fi restabilită prin oferirea de soluții la probleme concrete. „Astfel vom convinge și marea majoritate a populației noastre de valoarea democrației și a sistemului nostru economic bazat pe piață”, a scris el.

Criză majoră în Germania. Guvernul Friedrich Merz în pericol. Revoltă a tinerilor din propriul partid împotriva legii pensiilor

Tensiunile au izbucnit după ce aproximativ 18 deputați mai tineri ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU) au anunțat că se opun proiectului de lege privind pensiile, care urmează să fie supus votului final în Bundestag vineri. Răzvrătirea vine din chiar partidul cancelarului și lovește direct în autoritatea acestuia. CDU/CSU și SPD controlează împreună 328 de mandate din cele 630, ceea ce le asigură o majoritate extrem de fragilă, de doar 12 voturi. Un eșec la vot ar reprezenta încă un eșec umilitor pentru Merz, după tentativa nereușită de numire a unui judecător la Curtea Constituțională în iulie, relatează Bloomberg. Un vot pierdut ar scoate în evidență lipsa de control a cancelarului asupra propriului grup parlamentar și ar putea deteriora iremediabil capacitatea guvernului de a adopta legislație. SPD avertizează: e în joc viitorul coaliției Copreședinta SPD, Baerbel Bas, a sugerat în această săptămână că, dacă legea pensiilor nu trece, coaliția ar putea fi la final de drum. Un asemenea scenariu ar putea duce la alegeri anticipate într-un moment în care extrema dreaptă, Alternativa pentru Germania (AfD), se situează pe primul loc în unele sondaje. Blocată de diferențe profunde de viziune pe teme esențiale, coaliția Merz–SPD are dificultăți în a convinge electoratul că poate livra promisiunile de relansare economică, întărire a securității interne și a armatei și modernizare a infrastructurii rutiere și de poduri. Deși guvernul a adoptat, începând din mai, mai multe pachete de măsuri – inclusiv fonduri speciale finanțate din datorie pentru armată și infrastructură, în valoare de sute de miliarde de euro – efectele concrete întârzie să se vadă. Mediul de afaceri a salutat unele inițiative, dar critică ritmul lent al reformelor. „Economia este în cădere liberă, dar guvernul nu reacționează suficient de hotărât”, a avertizat reprezentantul industriei, Leibinger. După un vot-test intern în grupul parlamentar, marți, a devenit clar că o parte dintre parlamentarii tineri ai CDU nu sunt dispuși să renunțe la opoziția față de proiectul de lege. În aceste condiții, decizia lui Merz și a strategilor săi de a merge înainte cu votul în plen, în pofida majorității fragile, este considerată o mișcare cu grad ridicat de risc. Salvarea ar putea veni de la stânga radicală Sprijinul pentru adoptarea legii ar putea veni indirect din partea opoziției radicale de stânga. Partidul Stângii a anunțat miercuri că deputații săi se vor abține. În Bundestag, o lege este adoptată dacă numărul voturilor „pentru” îl depășește pe cel al voturilor „împotrivă”, abținerile nefiind contabilizate. Dacă toți cei 64 de parlamentari ai Stângii se abțin, pragul pentru majoritate scade la 284 de voturi – un obiectiv pe care, teoretic, guvernul l-ar putea atinge. Totuși, adoptarea legii datorită abținerii unui partid anticapitalist ar fi percepută ca o victorie de fațadă, care nu ar consolida poziția politică a lui Merz. Conservatorii tineri se revoltă împotriva costurilor pentru generațiile viitoare Cancelarul este supus unei presiuni crescânde în interiorul CDU, unde mulți îi reproșează concesiile prea mari făcute SPD. La rândul său, SPD a arătat puțină disponibilitate de compromis pe tema pensiilor, reamintind că măsura este inclusă în acordul de guvernare negociat înainte de preluarea puterii. Într-o ședință cu ușile închise, marți, Merz le-ar fi cerut tuturor parlamentarilor conservatori să voteze pentru proiect, invocând contextul geopolitic tensionat și avertizând că un vot negativ ar avea „consecințe dramatice”, potrivit unor participanți. Pentru tinerii deputați CDU, miza este însă povara financiară asupra generațiilor viitoare. Proiectul garantează plata pensiilor până în 2031 și, într-un punct controversat, oferă garanții suplimentare pentru nivelul veniturilor pensionarilor și după această dată. Sistemul este finanțat prin contribuțiile obligatorii ale angajaților, dar, pe măsură ce numărul pensionarilor crește, numărul de salariați care susțin un beneficiar scade. Diferența este acoperită din ce în ce mai mult de bugetul federal. Perspectiva unor cheltuieli suplimentare de ordinul miliardelor a declanșat revolta aripii tinere din CDU, care acuză că prea mult din povară este transferată spre viitor. Aceștia cer reforme mai profunde. Merz a recunoscut public nevoia de schimbare și a mandatat o comisie de experți să elaboreze propuneri. Economie în impas, perspectivă politică incertă Un colaps al coaliției ar surveni într-un moment critic pentru economia germană, care s-a contractat în 2023 și 2024 și abia dacă a înregistrat creștere în acest an. După alegerile din februarie și relaxarea regulilor stricte privind datoria publică, optimismul inițial că Germania va redeveni motorul economiei europene s-a estompat. Luna trecută, consilierii lui Merz au revizuit în jos prognoza de creștere pentru anul viitor, la sub 1%. Fondul Monetar Internațional a avertizat că Germania riscă să rămână în urma altor economii dezvoltate și să se confrunte cu dificultăți de durată în atingerea unui nivel ridicat de prosperitate, dacă nu trece la reforme „curajoase”. Sistemul de pensii, aflat sub presiunea îmbătrânirii populației, este central pentru mulți alegători, dar generează tensiuni puternice cu tinerii, care se tem că vor finanța beneficii pe care ei înșiși nu le vor mai primi. Chiar dacă miza votului este enormă pentru Friedrich Merz – un eșec ar putea să-i zdruncine decisiv mandatul – analiștii consideră puțin probabil ca actuala alianță să se destrame imediat.

The New York Times dezvăluie cum liderii europeni au aflat din presă despre planul de pace al lui Trump pe Ucraina. Coaliția voinței a devenit coaliția celor care așteaptă

„Trump a exclus Europa din discuțiile cu Ucraina. Iată cum a ripostat Europa”, este titlul unei analize a jurnaliștilor The New York Times, în care este prezentat pas cu pas modul cum liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul de pace al lui Trump pe Ucraina negociat cu Moscova, plan despre care ei au aflat…din presă. Liderii UE au fost mai întâi uluiți, și-au anulat programele, apoi au intrat în panică, ulterior au încins telefoanele și aplicațiile de mesagerie, s-au întâlnit în Africa de Sud, s-au calmat împreună, l-au flatat pe Donald Trump ca să nu-l enerveze, au alergat după Marco Rubio, șeful diplomației americane, pe la Geneva, ca ulterior să tempereze tonul Americii. Finalul a fost „european”: germanii care inițial nu știau nimic – au clamat „victoria” pentru ca polonezii să recunoască că, până la urmă, europenii au mai mare nevoie de Donald Trump și nu invers. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a aflat de la știri de planul de pace al lui Trump Friedrich Merz / Sursa FOTO: Profimedia „Liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul în 28 de puncte al președintelui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Când cancelarul german Friedrich Merz a aflat pentru prima dată despre planul de pace al administrației Trump pentru Ucraina, joia trecută, a fost uimit atât de conținut, cât și de modul în care a aflat. În loc să audă de la oficiali americani, Merz a aflat despre plan dintr-un titlu de știri. Echipa sa a trebuit să contacteze de mai multe ori președintele Trump pentru a stabili un apel vineri seară pentru a primi explicații, potrivit unor oficiali care au cunoștință despre evenimente. Conținutul era alarmant, dintr-o perspectivă europeană. Planul de 28 de puncte, divulgat pe internet, ar asigura că Rusia va plăti un preț mic pentru invadarea Ucrainei în 2022. I-ar oferi mai mult teritoriu decât a cucerit armata rusă pe câmpul de luptă. Și ar obliga NATO să refuze oficial admiterea Ucrainei, contracarând dorința europeană ca ucrainenii să se alăture alianței”, relatează jurnaliștii. Europenii știau că Trump lucra la un plan de pace dar, după ce l-au citit, au realizat că au fost lăsați pe pe dinafară Sursă foto: Instagram/ Emmanuel Macron „Înalți oficiali europeni știau că administrația Trump lucra la un fel de plan, dar nimic care să favorizeze Rusia în această măsură. Când a ieșit la iveală, și-au dat seama că Europa fusese exclusă din eforturile administrației Trump de a pune capăt celui mai mare război terestru de pe continent de la al Doilea Război Mondial încoace”, notează jurnaliștii. Echipa The New York Times a vorbit, sub condiția anonimatului, cu 16 oficiali care au povestit cum echipa Trump a marginalizat Europa. „Disputele diplomatice creionează imaginea unui continent prins între puteri concurente, liderii săi încercând să obțină influență într-o lume pe care națiunile lor au dominat-o cândva”, relatează ziarul. „Europa a devenit o coaliție a celor care așteaptă”- Anders Fogh Rasmussen, fostul șef al NATO În zilele care au trecut de la dezvăluirea planului, liderii europeni, inclusiv cancelarul Merz, au lucrat frenetic pentru a inversa această lovitură încasată de Europa, folosind persuasiunea și manevrele din culise pentru a îndemna administrația Trump către o poziție mai acceptabilă. Mai mulți reprezentanți au luat primul zbor posibil de la Johannesburg, unde se întâlneau cu omologii din G20, la Geneva pentru a încerca să-i convingă pe oficialii americani să schimbe cursul. Acest efort diplomatic uriaș, depus la nivelul principalelor țări și instituții europene, a însemnat că, până duminică seara, liderii europeni reușiseră să prevină unele dintre ceea ce considerau cele mai grave excese ale planului Trump pentru Ucraina. Izgonită de Trump săptămâna trecută, „ coaliția celor dispuși ” din Europa a devenit o „coaliție a celor care așteaptă”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost șef al NATO, într-un interviu. Joi: Șoc și neîncredere. Europenii au început să îi la întrebări pe ucraineni după ce au citit The Financial Times Ukraine’s President Volodymyr Zelensky and French President Emmanuel Macron before a meeting at The Elysee Presidential Palace in Paris on September 3, 2025. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Mulți dintre miniștrii de externe ai Europei au aflat în premieră de planul lui Trump joia trecută, la Bruxelles, în timp ce se îndreptau spre o întâlnire planificată de mult timp despre Sudan, precum și despre Ucraina. Propunerea divulgată, relatată în publicații precum Axios și The Financial Times, i-a pus la pământ. Sugerea că NATO ar fi împiedicat să staționeze trupe în Ucraina postbelică, zădărnicind o propunere franceză și britanică de a trimite forțe de menținere a păcii acolo. Includea un plan de deblocare a miliarde de dolari din fondurile rusești, deținute acum în mare parte în Belgia, pe care mulți din Europa speră să le împrumute Ucrainei. „Când toată lumea a sosit, după ce a citit The Financial Times, au existat câteva întrebări”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, ministrul danez de externe, cu modestie, într-un interviu. Căutând clarificări, miniștrii au început rapid să facă presiuni asupra ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, care participase la întâlnire prin teleconferință. Știa Sybiha ceva mai mult despre acest plan? Era real? La fel ca omologii săi, Sybiha a oferit detalii limitate, potrivit a doi oficiali prezenți la întâlnire. Merz și-a anulat programul. Driscoll (SUA):  Sunt prea mulți „bucătari” pe Ucraina În Germania, cancelarul Merz a anulat o apariție programată la un eveniment de lectură la o școală elementară pentru a face față consecințelor. Echipa cancelarului s-a întrebat dacă Trump știa despre plan și dacă acesta trebuia luat cu adevărat în serios, potrivit a două persoane care au aflat despre modul lor de gândire. Până vineri, Trump și administrația sa începuseră să discute cu omologii lor europeni și devenea din ce în ce mai clar că planul era real. Daniel P. Driscoll, secretarul Armatei SUA, a declarat vineri, la o întâlnire din Ucraina, că țările europene au fost excluse din negocieri pentru a evita să existe „prea mulți bucătari”, au declarat oficialii prezenți. Driscoll a spus că oficialii europeni s-au apropiat prea mult de

În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București

După ce Germania a anunțat o creștere a salariului minim pe economie, acum se pregătește să crească și pensiile. De la 1 iulie 2026 pensiile nemților ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind asigurările sociale pentru 2025, obținut de Reuters. În România oamenii de rând au pensiile din Pilonul I înghețate iar cele din Pilonul II sunt pe cale să fie date cu porția. De ce? În România pensiile sunt înghețate până când….scade deficitul Dacă în Germania se discută de creșterea pensiilor, în România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare.  Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. În luna septembrie a acestui an, România avea 4.571.989 de pensionari, iar pensia medie lunară a fost de 2.816 lei. Valoarea toată a drepturilor de pensie cuvenite pentru luna septembrie a fost de 12,8 miliarde lei.  Mai mult, pe 15 octombrie Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege privind plata pensiilor private (Pilonul 2 de pensii) care stabilește cum pot fi retrași banii acumulați în Pilonul 2. Proiectul urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan. Conform proiectului de lege, românii pot retrage maximum 30% din suma adunată până la pensionare urmând ca restul de bani să fie alocați în tranșe egale timp de 8 ani. În Germania, majorarea pensiilor depășește inflația În Germania se prognozează că cuantumul de creștere al pensiilor va depăși nivelul de inflație prognozat de aproximativ 2%. Decizia finală urmează să fie luată în primăvara anului următor. Rata inflației din Germania a fost de 2,3 % în luna octombrie, în timp ce în România inflația anuală a ajuns la 9,88%. La Berlin, decizia de majorare a pensiilor se confruntă cu opoziție chiar din partea grupului parlamentar CDU/CSU, partidul lui Friedrich Merz. Un grup de 18 parlamentari tineri amenință că vor bloca măsurile privind pensiile în coaliție. Aceștia spun că planul aduce o povară financiară prea mare asupra generațiilor viitoare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI: