Curând îți vei putea rezerva numele de utilizator pe WhatsApp. Însă dacă ratezi ocazia ai putea fi nevoit să plătești pentru opțiunile gold
WhatsApp deja nu mai impune conectarea doar cu numărul de telefon, permițând asocierea dispozitivelor secundare prin simpla scanare a unui cod QR. Însă adevărata miză este asocierea unui nume de utilizator la alegere, ca și identitate alternativă la banalul număr de mobil. Disponibile deja de ani de zile pentru utilizatorii Telegram, opțiunea rezervării unui nume de utilizator la alegere va fi curând disponibilă și utilizatorilor de WhatsApp. La început se va proceda la fel ca la înregistrarea unei adrese e-mail pe un domeniu nou apărut, utilizatorii la curent cu știrile zilei și foarte iute de mână rezervând exact numele de WhatsApp pe care și-l doresc. Dar pentru restul opțiunile vor fi împărțite între rezervarea unui șir de caractere nu foarte intuitiv și adjudecarea unuia dintre numele de utilizator preferențiale, pe care WhatsApp le va oferi contracost. Primele indicii că această funcționalitate va deveni realitate în curând și-a făcut deja apariția în cea mai recentă versiune WhatsApp beta pentru Android (v 2.25.29.14), opțiunea de rezervare a numelui de utilizator apărând chiar sub opțiunea Username prezentă în tab-ul Profile. Ce-i drept, opțiunea pentru rezervare contracost nu este imediat evidentă în codul aplicației. Însă ceea ce putem spune cu certitudine este că dacă ai de gând să-ți rezervi un nume preferențial de WhatsApp ai face bine să instalezi versiunea disponibilă pe canalul de testare beta, administratorul platformei informând că numele pe care îl rezervi va rămâne al tău chiar dacă noua funcționalitate nu este încă activă. Altfel spus, dacă aștepți anunțul oficial de lansare poți fi sigur că selecțiile cele mai bune vor apărea deja rezervate. Chiar și așa, WhatsApp va opri în mod automat acele selecții foarte populare, în anticiparea următoarei etape. Pentru început se vor aplica doar anumite reguli simple. Spre exemplu, numele de utilizator nu poate începe cu „www”. Trebuie să conțină cel puțin o literă și sunt permise doar literele mici, cifrele, punct și subliniere. Potrivit Meta, această funcție va spori și confidențialitatea, deoarece mulți utilizatori nu se simt confortabil să-și divulge numărul de telefon cu persoanele pe care abia le-au cunoscut pe WhatsApp. Dar pentru alții, identitatea de WhatsApp este mai importantă decât orice număr de telefon, revendicarea numelui de utilizator valorând… oricât va stabili administratorul platformei de mesagerie. Momentan, WhatsApp nu a stabilit un calendar de lansare, lăsând doar de înțeles că funcționalitatea ar putea fi activată în mod gradual, utilizatorii din anumite regiuni primind acces înaintea celora din alte părți ale lumii. Ceea ce ar putea fi o problemă dacă numele de utilizator la care râvnești este unul cu rezonanță internațională, criteriul „primul venit-primul servit” funcționând doar pentru conturile de WhatsApp înregistrate într-una din regiunile privilegiate.
AMD și Meta prezintă Helios, un sistem bazat pe noul standard Open Rack pentru AI
Pe scurt: La OCP Global Summit 2025, AMD a prezentat „Helios”, un sistem modular la nivel de rack, conceput ca platformă de referință deschisă pentru aplicații AI, compatibil cu noul standard Open Rack Wide (ORW), propus de Meta în cadrul Open Compute Project. Bazat pe plăcile video AMD Instinct™, procesoarele EPYC™ și soluțiile de rețea avansate AMD Pensando™, sistemul „Helios” oferă performanța, eficiența și scalabilitatea necesare pentru sarcinile AI de ultimă generație. Prin „Helios”, AMD își reafirmă angajamentul de a dezvolta infrastructura esențială pentru a susține cererea globală tot mai mare de soluții bazate pe inteligență artificială. În cadrul Open Compute Project (OCP) Global Summit din San Jose, AMD a prezentat pentru prima dată public sistemul „Helios”, o soluție la nivel de rack dedicată infrastructurii AI. Dezvoltat conform noii specificații Open Rack Wide (ORW), introdusă de Meta, „Helios” extinde abordarea AMD privind hardware-ul deschis. Soluția acoperă toate nivelurile: de la cipuri, la sisteme și până la rack-uri, și marchează un progres semnificativ spre o infrastructură AI deschisă și interoperabilă. Helios continuă poziția de lider a companiei AMD în domeniul inteligenței artificiale și al calculului de înaltă performanță. Sistemul oferă o bază solidă pentru construirea unei infrastructuri deschise și scalabile, capabile să susțină cererea tot mai mare la nivel global pentru soluții AI. Proiectată pentru centre de date de dimensiuni foarte mari (la scară de gigawați), noua specificație ORW definește un rack dublu, deschis, optimizat pentru cerințele de alimentare, răcire și mentenanță ale sistemelor AI de generație viitoare. Prin adoptarea standardelor ORW și OCP, „Helios” oferă industriei o fundație unificată și standardizată pentru dezvoltarea și implementarea eficientă a infrastructurii AI la scară largă. „Colaborarea deschisă este esențială pentru scalarea eficientă a AI,” a declarat Forrest Norrod, vicepreședinte executiv și director general al diviziei Data Center Solutions Group din cadrul AMD.„Cu ‘Helios’, AMD transformă standardele deschise în sisteme reale, gata de implementare. Soluția combină plăcile video AMD Instinct, procesoarele EPYC și rețelele deschise pentru a oferi industriei o platformă flexibilă și performantă, pregătită pentru sarcinile AI ale viitorului.” Proiectată pentru o infrastructură AI deschisă, eficientă și sustenabilă Platforma „Helios” de la AMD, concepută la scară de rack, integrează standarde deschise de calcul precum OCP DC-MHS, UALink și arhitecturile Ultra Ethernet Consortium (UEC). Sistemul oferă suport atât pentru rețele de tip scale-up, cât și pentru cele scale-out. Rack-ul este echipat cu sistem de răcire cu lichid cu deconectare rapidă, pentru performanță termică constantă, un format dublu care facilitează mentenanța și conectivitate Ethernet standardizată, pentru reziliență multi-path. Fiind un design de referință, „Helios” le oferă producătorilor OEM, ODM și operatorilor hyperscale posibilitatea să adopte, să extindă și să personalizeze rapid sisteme AI deschise. Această abordare reduce timpul de implementare, îmbunătățește interoperabilitatea și susține scalarea eficientă pentru sarcini AI și HPC. Platforma reflectă angajamentul continuu al companiei AMD în cadrul comunității OCP de a sprijini dezvoltarea unei infrastructuri deschise și scalabile pentru implementări AI la nivel global. Poți afla mai multe despre „Helios” pe blogul AMD aici și despre celelalte contribuții AMD la OCP aici. Despre AMD De peste 55 de ani, AMD a condus inovația în tehnologiile de calcul de înaltă performanță, grafică și vizualizare. Miliarde de oameni, afaceri de top din Fortune 500 și instituții de cercetare științifică de vârf din întreaga lume se bazează zilnic pe tehnologia AMD pentru a îmbunătăți modul în care trăiesc, lucrează și se joacă. Angajații AMD sunt concentrați pe construirea de produse de înaltă performanță și adaptive care împing limitele a ceea ce este posibil. Pentru mai multe informații despre cum AMD sprijină prezentul și inspiră viitorul, vizitați site-ul AMD (NASDAQ: AMD), blogul, paginile de LinkedIn și Twitter.
Un senator american cere Meta să interzică accesul minorilor la chatboturile AI
Meta, compania care deține Facebook și Instagram, se confruntă din nou cu critici pe tema modului în care chatboturile sale AI interacționează cu minorii. Senatorul Edward Markeya transmis luni o scrisoare către CEO-ul Mark Zuckerberg, în care acuză compania că nu a ținut cont de avertismentele sale din 2023 și cere acum interzicerea totală a accesului adolescenților la aceste funcționalități. Reuters a dezvăluit luna trecută că un document intern Meta arăta cum chatboturile au permis conversații „romantice sau senzuale” cu minori, fapt ce a declanșat un val de indignare pe Capitol Hill. În replică, Meta a limitat accesul adolescenților la anumite personaje AI și a anunțat noi măsuri de protecție. Markey a reamintit că în urmă cu doi ani avertizase că chatboturile vor „amplifica problemele existente ale rețelelor sociale” și a cerut companiei să amâne lansarea. Meta a refuzat atunci, susținând că va introduce funcțiile „treptat și cu grijă”, incluzând chiar feedback de la adolescenți în dezvoltarea modelelor. „Meta a demonstrat încă o dată că acționează iresponsabil. Ați ignorat solicitarea mea, iar astăzi avertismentele mele s-au adeverit”, a scris senatorul. Un purtător de cuvânt Meta a precizat pentru NBC News că, în august, compania a implementat limitări suplimentare, printre care interzicerea chatboturilor de a răspunde minorilor pe subiecte precum suicid, tulburări alimentare sau conversații romantice inadecvate.
Surprize în clasamentul 100 TIME AI 2025 / Care sunt marii absenți din cel mai prestigios clasament la ora asta
Prestigioasa revistă Time AI, aflată la cea de-a treia ediție, a publicat clasamentul celor 100 de personalități din domeniul AI, care au avut o contribuție semnificativă în acest domeniu în ultimele 12 luni. Clasamentul este împărțit în patru categorii: inovatorii, liderii, modelatorii de piață și tehnologie și vizionarii, ale căror idei sunt considerate „progrese revoluționare care remodelează lumea”. Clasamentul demonstrează în mod cert că direcția dezvoltării inteligenței artificale este determinată mai degrabă de oameni decât de mașini și algoritmi. Redactorul-șef al revistei, Sam Jacobs, a subliniat, în introducerea sa, că deciziile acestor persoane vor modela viitorul tehnologiei care schimbă lumea sub ochii noștri. Iată cine a făcut parte din acest clasament prestigios! Primul grup e relativ puțin surprinzător. El include toți giganții care implementează și dezvoltă propriile modele lingvistice mari, cum ar fi: Sam Altman, șeful OpenAI, Elon Musk, fondatorul xAI, Mark Zuckerberg, fondatorul META, Jenseng Huang, CEO Nvidia, cel mai mare producător de cipuri AI. Categoria e completată de nume din China: Reng Zhengfei, fondatorul Huawei Liang Wenfeng, autorul recentului model de succes, DeepSeek. Absența oricăror reprezentanți Google este o surpriză, deși există personalități precum Andy Jassy (Amazon), Dario Amodei (Anthropic) și puternicul investitor Masayosi Son (Softbank). Categoriile „Inovatori” și „Formatori” sunt deosebit de interesante. Time subliniază că firmele de tehnologie concurează agresiv pentru oameni de știință și specialiști în prezent, oferind contracte-record, așa cum este exemplificat de Meta. Gigantul Meta era cunoscut pentru ofertele depuse cercetătorilor, în valoare de până la 1,5 miliarde de dolari pentru un contract de șase ani. Nu era vorba doar de salariu sau opțiuni pe acțiuni, ci și de accesul la 30.000 de unități grafice pentru cercetarea în domeniul inteligenței artificiale. Cu toate acestea, această politică de personal a dat rezultate mixte – după un val de transferuri de profil înalt, compania a înghețat recrutarea în departamentul său de inteligență artificială, iar mai mulți cercetători de profil înalt au părăsit noul Laborator de Superinteligență. La „inovatori” s-au numărat: Andy Persons de la Adobe, James Peng de la Pony AI, o companie-lider în industria vehiculelor autonome, Alex Blania, cofondator al Tools for Humanity, o companie cofinanțată de Altman, care dezvoltă proiectul World ID, (ce implică scanarea irisului oamenilor folosind dispozitivul Orb și crearea unui identificator unic). Polonezul Mati Staniszewski, cofondator al start-up-ului ElevenLabs, a fost recunoscut printre inovatori. Autorii raportului subliniază că Staniszewski a construit un start-up care dă voce IA, iar valoarea afacerii sale s-a triplat în acest timp, ajungând la 3,3 miliarde de dolari. Staniszewski a fondat ElevenLabs împreună cu vechiul său prieten, Piotr Dąbkowski. De data aceasta, nu se află pe prestigioasa listă, dar în anii precedenți a fost recunoscut de revista Time. Lista arată puterea tot mai mare a companiilor asiatice în lumea tehnologiilor viitorului. Printre acestea se numără Wenfeng, Zhengfei, Peng și Xingxing de la Unitree Robotics. Este un semn clar că China este acum una dintre forțele motrice din spatele revoluției globale a inteligenței artificiale.
Mark Zuckerberg este hotărât să câștige războiul AI, indiferent de cost: planul ambițios care l-a făcut să recruteze genii precum Alexandr Wang
În Silicon Valley există o regulă nescrisă: dacă intri într-o cursă tehnologică, o faci ca să o câștigi. Mark Zuckerberg știe asta foarte bine. A învățat lecția când Facebook a trecut de la o rețea universitară la gigantul pe care îl știm astăzi. Iar acum, cu inteligența artificială generativă ca nou câmp de luptă, fondatorul Meta pare hotărât să repete strategia… la o scară fără precedent, scrie Vanguardia. În ultimele luni, Meta a lansat o ofensivă tăcută, dar puternică. Primul semnal: o campanie agresivă de recrutare a talentelor – ingineri și dezvoltatori de elită, aduși de la OpenAI, Google DeepMind, Anthropic sau Thinking Machines. Nu este vorba despre angajări obișnuite, ci despre adevărate „lovituri de piață”: profesioniști care au condus unele dintre cele mai importante realizări în IA generativă și care acum lucrează sub umbrela lui Zuckerberg. „Răzbunătorii” lui Zuckerberg: Alexandr Wang în fruntea echipei Piesa centrală a mișcării a fost achiziția Scale AI pentru 14,3 miliarde de dolari. În frunte, tânărul fondator Alexandr Wang (28 de ani), acum element-cheie în noul proiect de vârf al Meta. Odată cu el, au venit și echipe întregi, obișnuite să lucreze la granița tehnologiei, aducând un know-how imposibil de replicat rapid de la zero. Cifrele spun tot: Bonusuri de recrutare de peste 100 milioane de dolari. Salarii de milioane pentru atragerea și păstrarea talentelor. Investiții în infrastructura de IA care, doar în 2024, vor depăși 70 de miliarde de dolari. Mega-clustere precum Prometheus (Ohio) și Hyperion (Louisiana), concepute pentru antrenarea și implementarea modelelor la o scară accesibilă doar câtorva companii din lume. De ce plătește atât de mult Meta Modelele LLaMA ale Meta erau, până recent, un reper în open source. Însă LLaMA 4 nu a îndeplinit așteptările și a fost depășit de rivali precum noile modele chineze open source sau GPT-OSS de la OpenAI. Mai mult decât un eșec, acest rezultat a fost un semnal de alarmă pentru Zuckerberg: nu era suficient să îmbunătățească treptat… trebuia să accelereze și să riște. Într-un interviu pentru The Information, Zuckerberg a explicat limpede motivele: Raritatea extremă – foarte puțini ingineri în lume pot lucra la modele lingvistice de ultimă generație.Valoarea capitalului intelectual – cunoștințele și metodele unei echipe îi aparțin membrilor ei, nu companiei unde au lucrat înainte. „Cumperi persoana, cumperi creierul… și tot ce a învățat.” De asemenea, Zuckerberg a subliniat că echipele care fac progrese uriașe în IA sunt surprinzător de mici. Modelul OpenAI care a câștigat olimpiada de matematică a fost creat de 3 persoane. Alte inovații majore – de echipe sub 13 oameni. Rareori se depășesc 100 de persoane. Spre deosebire de vremurile în care Windows, Office sau Chrome necesitau sute de dezvoltatori. Acum, cu ajutorul „copiloților” de IA integrați în programare, productivitatea echipelor crește enorm. Ce se făcea în ani și cu sute de angajați poate fi realizat în câteva luni de grupuri restrânse. Viziunea lui Zuckerberg Obiectivul este clar: crearea celui mai bun asistent pentru viața ta. Nu doar pentru productivitatea la locul de muncă, ci și pentru gestionarea relațiilor, divertisment, informare, înțelegerea contextului emoțional și acționarea ca un prieten de încredere. Asta înseamnă că proiectul depășește modelele de limbaj: include ochelarii de realitate augmentată și virtuală, cum sunt Ray-Ban AR, noi versiuni Meta Quest și, în perspectivă, integrarea holografiei. Zuckerberg vede un ecosistem în care IA face parte naturală din viața ta, atât digitală, cât și fizică. IA de la Meta ar putea: Participa la conversații ca un membru obișnuit al grupului. Aminti discuții și evenimente importante. Sugeră planuri și coordona întâlniri. Fi partener în experiențe virtuale sau mixte.
Mark Zuckerberg și conducerea Meta dați în judecată de acționari. Se cer despăgubiri uriașe
Un proces colectiv intentat de investitori împotriva CEO-ului Meta, Mark Zuckerberg, și altor lideri ai companiei a început miercuri în Delaware. Acționarii cer despăgubiri de peste 8 miliarde de dolari, susținând că Facebook nu a dezvăluit în mod corespunzător riscurile privind utilizarea neautorizată a datelor personale de către firma de consultanță politică Cambridge Analytica, implicată în campania lui Donald Trump din 2016. Potrivit acuzațiilor, Facebook ar fi încălcat în mod repetat un ordin din 2012 al Comisiei Federale pentru Comerț (FTC), care îi interzicea să colecteze și să partajeze datele utilizatorilor fără consimțământul acestora. Mai mult, platforma ar fi continuat să vândă date comercianților și să elimine din setările de confidențialitate informații cerute prin acel ordin. După izbucnirea scandalului, Facebook a acceptat să plătească o amendă record de 5,1 miliarde de dolari către FTC, a fost sancționată în Europa și a ajuns la o înțelegere de 725 de milioane de dolari cu utilizatorii săi americani. Acum, acționarii cer ca Zuckerberg și alți foști sau actuali lideri să acopere aceste costuri, estimând prejudiciul total la peste 8 miliarde de dolari.
Meta investește sute de miliarde în centre de date uriașe pentru AI, dar consumă apa planetei. Cum ajunge Mark Zuckerberg să coalizeze cu schimbările climatice
Meta, compania condusă de Mark Zuckerberg, a anunțat că are planuri ambițioase de a construi mai mule centre de date gigantice, menite să susțină dezvoltarea inteligenței artificiale. CEO-ul a declarat că investiția va ajunge la „sute de miliarde de dolari”, cu scopul final de a atinge nivelul de superinteligență, un concept asociat cu inteligența artificială generală (AGI), capabilă să egaleze abilitățile umane în mai multe domenii, scrie Engadget. Primul centru, denumit Prometheus, va fi inaugurat anul viitor în Ohio, iar următorul, Hyperion, aproape de dimensiunea Manhattanului, ar putea ajunge la o capacitate de până la 5GW în câțiva ani. Aceste campusuri vor fi printre cele mai mari din lume, depășind cu mult centrele actuale, care generează doar câteva sute de megawați. Meta și-a consolidat echipa Superintelligence Labs, recrutând specialiști de la OpenAI, DeepMind și alte companii de top în domeniu, sub coordonarea lui Alexandr Wang, cofondatorul Scale AI. Impact major asupra resurselor de apă, iar Meta poartă toată vina Însă aceste mega-proiecte nu vin fără consecințe. Centrele de date sunt mari consumatoare nu doar de energie, ci și de apă, necesară pentru răcirea echipamentelor. Un material publicat pe The New York Times arată cum un centru Meta din estul orașului Atlanta a afectat grav fântânile locale și a dus la creșterea prețurilor la apă, cu riscul ca până în 2030 să apară penurii și raționalizări. În regiune, tariful apei ar urma să crească cu 33% în următorii doi ani. În mod obișnuit, un centru de date consumă circa 500.000 de galoane de apă pe zi, dar complexele AI planificate de Meta ar putea avea nevoie de milioane de galoane zilnic. În Newton County, autoritățile au primit cereri de permise pentru până la șase milioane de galoane pe zi – mai mult decât consumul zilnic al întregului județ. „Ceea ce nu înțeleg centrele de date este că epuizează resursa comunității”, a avertizat Mike Hopkins, directorul Autorității de Apă și Canalizare Newton County. Criză iminentă în mai multe state americane Fenomenul nu este izolat. În Texas, Arizona, Louisiana și Colorado, concentrarea centrelor de date pune presiune pe rezervele locale de apă. În Phoenix, spre exemplu, dezvoltatorii imobiliari au fost nevoiți să oprească proiectele de construcții din cauza secetei agravate de consumul acestor complexe. În timp ce Meta se pregătește să deschidă centre uriașe pentru a susține viitorul AI, comunitățile locale se confruntă cu riscul de a rămâne fără una dintre cele mai vitale resurse. Experții atrag atenția că, fără reglementări stricte, ambițiile tehnologice ar putea alimenta crize sociale și ecologice.
Zuckerberg și liderii Meta sunt dați în judecată pentru 8 miliarde de dolari
Mark Zuckerberg și alți lideri ai Meta sunt acuzați într-un dosar ce vizează daune de 8 miliarde de dolari, care începe miercuri, la Curtea de Chancery din Wilmington, Delaware. Timp de opt zile, instanța va analiza acuzațiile de încălcare a confidențialității datelor utilizatorilor, în special în legătură cu scandalul Cambridge Analytica, din 2018. Firma a fost implicată în campania electorală a lui Donald Trump din 2016, unde a folosit datele pentru a crea profiluri detaliate ale alegătorilor și pentru a desfășura campanii de publicitate politică direcționată. Acționarii Meta Platforms îi cer lui Zuckerberg și celorlalți lideri ai companiei despăgubiri pentru încălcarea acordului privind protecția datelor, semnat de Facebook cu Comisia Federală pentru Comerț, în anul 2012, susținând că aceștia au permis colectarea și utilizarea neautorizată a datelor utilizatorilor, potrivit Reuters. „Se pune întrebarea dacă putem avea încredere în Mark Zuckerberg” Scandalul Cambridge Analytica a scos la iveală cum datele utilizatorilor Facebook au fost colectate fără consimțământul lor, ceea ce a dus la o amendă record de 5 miliarde de dolari impusă Meta în anul 2019. În acest proces, acționarii solicită rambursarea a 8 miliarde de dolari, întreaga sumă plătită de Meta pentru a acoperi costurile asociate cu scandalul. Printre acuzați se numără fostul director operațional Sheryl Sandberg, investitorul Marc Andreessen și membri ai consiliului de administrație ai Meta, precum Peter Thiel și Reed Hastings. În documentele depuse înaintea procesului, acționarii susțin că pot dovedi că, după acordul din 2012, Facebook a continuat să practice metode înșelătoare privind confidențialitatea datelor, sub conducerea lui Zuckerberg. Zuckerberg și ceilalți acuzați au respins acuzațiile Aceștia afirmă că probele vor demonstra că fost creată o echipă pentru protecția confidențialității, angajată o firmă externă pentru a asigura conformitatea și că Facebook a fost victima unei „înșelăciuni bine planificate”, orchestrată de Cambridge Analytica. Meta nu este acuzată direct, iar Zuckerberg și ceilalți acuzați au respins acuzațiile, numindu-le „extreme” și au refuzat să comenteze pe marginea procesului. „Acest caz va oferi o oportunitate importantă de a înțelege ce știau liderii Facebook despre datele utilizatorilor și când au aflat despre acestea”, a precizat Jason Kint, directorul grupului de lobby Digital Content Next, organizație care reprezintă interesele companiilor din media digitală. Kint a adăugat: „Se pune întrebarea dacă putem avea încredere în Mark Zuckerberg!” Tranzacțiile financiare ale lui Zuckerberg, sub lupa instanței Procesul, care se desfășoară fără juriu, va analiza în principal evenimentele și întâlnirile din cadrul consiliului de administrație al Facebook din urmă cu un deceniu, pentru a stabili modul în care a fost implementat acordul din 2012. Totodată, va fi examină și posibilitatea ca Zuckerberg să fi utilizat un plan de tranzacționare a acțiunilor pentru a-și proteja investițiile personale în contextul scăderii valorii acțiunilor Meta după ieșirea la lumină a scandalului. În prezent, Meta – compania-mamă a Facebook, Instagram și WhatsApp – se află sub supraveghere strictă legată de confidențialitatea datelor utilizatorilor și de modul în care compania antrenează modelele sale de inteligență artificială, proces prin care Meta folosește datele colectate pentru a antrena algoritmi de inteligență artificială.
Meta sfidează UE în scandalul datelor personale. Teoretic urmează sancțiuni, practic e greu cu Trump pe fundal
Meta, compania-mamă a Facebook, Whatsapp și Instagram, refuză să mai facă modificări suplimentare la controversatul său model „plătești sau accepți”, în ciuda presiunilor venite din partea Comisiei Europene. În teorie, gigantul american riscă amenzi zilnice usturătoare, dar realitatea geopolitică, în care președintele Donald Trump negociază dur taxe vamale cu Europa, complică deciziile Bruxelles-ului. Potrivit agenției Reuters, care citează surse directe din interiorul negocierilor, Meta nu are de gând să ofere concesii suplimentare în ceea ce privește modelul său de monetizare a datelor personale. Acest model le oferă utilizatorilor europeni doar două opțiuni: fie consimt la utilizarea datelor pentru publicitate personalizată, fie plătesc un abonament lunar pentru acces fără reclame. Comisia Europeană a considerat că această abordare încalcă Digital Markets Act (DMA), legislația menită să limiteze abuzurile marilor companii tech. Riscul amenzilor este real, dar aplicarea lor este… delicată Oficialii europeni au avertizat deja Meta cu privire la posibile amenzi de până la 5% din veniturile sale globale zilnice – o cifră care s-ar putea ridica la milioane de dolari. Cu toate acestea, sursele citate de Reuters afirmă că Meta nu va schimba nimic în absența unor „circumstanțe noi”. Iar aceste circumstanțe ar putea veni mai curând de la Washington decât de la Bruxelles. În aprilie, Meta a fost deja amendată cu 200 de milioane de euro pentru o presupusă încălcare anterioară a DMA. De atunci, compania a ajustat ușor modelul – folosind mai puține date personale în reclame – dar nu într-atât încât să liniștească autoritățile europene. Pe 27 iunie, termenul limită pentru conformare a expirat, iar deciziile Comisiei privind noi sancțiuni ar trebui să apară în curând. Trump, taxa digitală și frica de represalii comerciale Problema este că Europa se află într-o poziție delicată. Președintele Trump, reales recent, a făcut din taxele vamale o armă de negociere în relația cu UE. Una dintre temele sensibile este chiar „taxa digitală” propusă de mai multe state membre, inclusiv Franța și Germania, care vizează companiile americane precum Meta, Google și Amazon. Washingtonul a reacționat agresiv la orice tentativă de reglementare percepută ca discriminatorie. În acest context tensionat, un nou val de amenzi împotriva Meta ar putea fi exploatat de Trump pentru a impune tarife vamale europenilor, într-un moment economic delicat. Astfel, deși Comisia Europeană a promis acțiuni ferme împotriva abuzurilor Big Tech, în culise se joacă un joc diplomatic mult mai complex, în care interesele comerciale riscă să bată drepturile utilizatorilor. Ce urmează pentru utilizatorii europeni? Pentru moment, europenii rămân captivi în același model „alege: datele sau banii”. Meta insistă că oferă „mai mult decât cere legea” și că este tratată incorect în comparație cu alte platforme. Însă criticii spun că acest sistem subminează libertatea de alegere reală a consumatorului și transformă protecția datelor într-un lux pe care doar unii și-l permit. Decizia finală a Comisiei Europene privind posibilele amenzi este așteptată în următoarele săptămâni, dar puțini mai cred că Bruxelles-ul va risca o confruntare deschisă cu Washingtonul. Până atunci, Meta câștigă timp și bani, iar principiile europene despre confidențialitate rămân, cel puțin pentru moment, în stand-by.
Trump își impune voința în Europa: Facebook, Google, Apple și ceilalți scapă de taxa digitală
Comisia Europeană a renunțat oficial la planurile de a introduce o taxă digitală asupra marilor companii din domeniul tehnologiei, o decizie care echivalează cu o victorie clară pentru președintele american Donald Trump și giganții americani precum Facebook (Meta), Google, Apple și Amazon. Potrivit unui document consultat de publicația Politico, ideea unei taxe impuse platformelor digitale a fost retrasă în ultimul moment din propunerile pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, care va începe în 2028. Inițiativa fusese vehiculată în luna mai ca sursă de venit pentru rambursarea datoriilor comune ale blocului european, însă a fost abandonată pe fondul negocierilor intense cu Statele Unite pentru un nou acord comercial. O întoarcere spectaculoasă de poziție, după ani de discuții Decizia marchează o schimbare radicală de strategie din partea Bruxelles-ului, care ani la rând a încercat să reglementeze fiscal activitatea companiilor digitale americane pe teritoriul UE. În special Franța și alte țări vest-europene au susținut ferm o astfel de măsură, acuzând multinaționalele tech că plătesc impozite minime raportat la profiturile uriașe obținute. Dar în contextul în care Donald Trump, revenit la Casa Albă, amenință din nou cu tarife vamale împotriva statelor care taxează companiile americane, Comisia a ales o cale pragmatică. Oficialii europeni speră că renunțarea la taxa digitală va netezi drumul către un acord comercial favorabil cu SUA, pe fondul relațiilor economice tot mai tensionate dintre cele două blocuri. UE caută alte surse de venit: țigări, electronice uzate și corporații locale În locul taxei digitale, Comisia Europeană propune alte trei surse potențiale de venit: o taxă comună pe produsele din tutun (precum țigările și trabucurile), o taxă pe echipamente electrice și electronice uzate și o contribuție din partea companiilor cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Obiectivul acestor măsuri este de a genera între 25 și 30 de miliarde de euro anual pentru a acoperi rambursarea datoriilor comune ale Uniunii, contractate în special pentru redresarea economică post-pandemie. În paralel, Comisia vrea să păstreze planurile mai vechi privind o taxă la frontiera de carbon și redistribuirea unei părți din veniturile schemei ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii). Totuși, propunerea prevede că doar o mică parte din banii ETS vor merge către bugetul UE, restul urmând să rămână la dispoziția guvernelor naționale. Negocieri dificile în anii următori Toate aceste noi propuneri fiscale trebuie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, proces care se anunță lung și anevoios. Țări precum Suedia și România și-au exprimat deja rezervele privind transferul unor venituri naționale către Bruxelles. Renunțarea la taxa digitală este însă cel mai clar semnal că UE este dispusă să facă compromisuri majore în relația cu Washingtonul. Rămâne de văzut dacă această concesie va fi suficientă pentru ca Statele Unite să accepte un acord comercial care să salvgardeze interesele economice europene.