Cel mai rar și mai scump metal din lume, de zeci de ori mai valoros decât aurul sau platina. Se extrage masiv dintr-o singură țară
Într-o lume în care aurul este adesea sinonim cu bogăția supremă, puțini știu că un alt metal prețios, mult mai rar și mai scump, îl eclipsează complet. Este vorba despre rodiu – un element atât de rar și de valoros încât prețul său poate depăși de peste zece ori valoarea aurului sau a platinei. Deși puțin cunoscut publicului larg, rodiul joacă un rol esențial în tehnologia modernă și este extras în cantități masive dintr-o singură regiune-cheie a lumii: complexul Bushveld din Africa de Sud. Ce este rodiul și de ce valorează mai mult decât aurul și platina Rodiul este un metal alb-argintiu, parte a grupului platinoidelor, cunoscut pentru rezistența sa excepțională la coroziune, oxidare și temperaturi extreme. Este clasificat drept „metal nobil” și catalizator ideal, tocmai pentru că nu reacționează ușor cu oxigenul și poate rezista în medii chimice dure, inclusiv la temperaturi de peste 600°C, atât în apă, cât și în aer. Valoarea sa extraordinară provine din combinația rarității extreme și cererii industriale constante. La începutul anilor 2020, rodiul a atins valori record de peste 10.000 de dolari pentru o uncie (28,3 grame), ceea ce înseamnă că 35 de grame puteau ajunge la peste 10.300 de dolari. Comparativ, aceeași cantitate de aur valorează de aproape zece ori mai puțin. Cel mai rar metal din grupul platinei și o concentrație minusculă în scoarța terestră Din punct de vedere geologic, rodiul este extrem de rar. Potrivit Royal Society of Chemistry, apare în scoarța terestră într-o concentrație de doar 0,000037 părți per milion – de peste 30 de ori mai puțin decât aurul, care are o abundență de aproximativ 0,0013 părți per milion. Este cel mai rar membru al grupului platinei, care include și alte metale valoroase precum platina, paladiul, iridiul și osmiul. De obicei, rodiul este obținut ca produs secundar în procesul de rafinare a minereurilor de platină, nichel sau cupru – dar numai câteva regiuni din lume oferă concentrații suficient de ridicate pentru a justifica exploatarea economică. În ciuda aspectului său, bijuteriile nu sunt cea mai comună utilizare a rodiului. (Foto: RHJPhtotos/Shutterstock.com) Sudul Africii, epicentrul mondial al rodiului Africa de Sud domină fără rival producția mondială de rodiu, cu peste 80% din volumul total extras la nivel global. Aici, depozitul geologic numit Complexul Bushveld este considerat cea mai bogată sursă naturală de rodiu de pe planetă. Minereul extras din această regiune poate conține între 0,5 și 10 grame de rodiu pe tonă de rocă – de zeci de ori mai mult decât în alte zăcăminte de pe glob, unde concentrațiile coboară la 0,001 grame per tonă. Alte țări, precum Rusia, Canada sau Zimbabwe, extrag cantități modeste de rodiu, dar depind aproape în totalitate de extracția acestuia ca produs secundar. În total, doar aproximativ 16 tone de rodiu sunt produse anual la nivel global, iar rezervele estimate sunt în jur de 3.000 de tone. Utilizări industriale și rolul vital în combaterea poluării Chiar dacă rodiul are o strălucire aparte, fiind folosit ocazional în bijuterii (mai ales pentru acoperirea aurului alb), cea mai mare parte din producția mondială nu are nicio legătură cu estetica. Aproximativ 90% din rodiul extras este utilizat în industria auto, în special pentru producerea catalizatoarelor – componente esențiale care reduc emisiile de gaze toxice, transformând oxizii de azot în gaze mai puțin nocive. Datorită acestei utilizări, rodiul este o resursă vitală în eforturile globale de combatere a poluării atmosferice, fiind inclus și în strategiile pentru tranziția energetică și economia verde. De asemenea, se regăsește în componente de aeronave, contacte electrice, termocupluri și alte aplicații industriale de înaltă tehnologie, unde rezistența la temperatură și coroziune este crucială. Rodiul joacă un rol esențial în tehnologie, fiind folosit în catalizatoare auto, contacte electrice și echipamente rezistente la temperaturi extreme. (Foto: Wikipedia) Un metal cu o istorie aparte și o piață volatilă Descoperit în 1803 de către chimistul englez William Hyde Wollaston, rodiul a fost izolat dintr-un minereu de platină provenit din America de Sud, în același an în care a fost descoperit și paladiul. Numele său provine din grecescul „rhodon” (trandafir), făcând referire la colorarea roșiatică a sărurilor sale – un contrast interesant față de aspectul metalic alb strălucitor în formă solidă. În ciuda rarității și cererii constante, piața rodiului este una extrem de volatilă, înregistrând fluctuații dramatice în funcție de contextul geopolitic, reglementările de mediu sau crizele industriale. Prețul său a crescut cu peste 3.000% într-un singur deceniu, ceea ce îl transformă într-o investiție riscantă, dar cu potențial uriaș. Care sunt cele mai scumpe metale de pe Pământ, dincolo de rodiu În lumea metalelor prețioase și a elementelor rare, valoarea este dictată nu doar de frumusețea și raritatea lor, ci și de aplicabilitatea în diverse domenii, de la bijuterii și ornamentații la tehnologie avansată și echipamente medicale. Iată o listă a celor mai scumpe metale din lume și motivele care stau la baza valorii lor impresionante. 1. Rodiul Rodiul conduce adesea lista celor mai scumpe metale datorită rarității sale și a cererii puternice din industria auto, unde este folosit în catalizatoare pentru a reduce emisiile nocive. Acest metal rar, parte a grupului platinoidelor, se distinge prin rezistența sa remarcabilă la coroziune și proprietățile sale catalitice. 2. Platină Platina este apreciată atât în bijuterii, datorită aspectului său estetic și rezistenței la coroziune, cât și în aplicații industriale, inclusiv în catalizatoarele auto și echipamentele medicale. Densitatea sa mare și proprietățile chimice o fac ideală pentru dispozitive de precizie și tehnologie de vârf. 3. Aur Aurul nu este doar un simbol al bogăției și opulenței, dar și un metal extrem de valoros folosit în bijuterii, electronice și ca standard de investiții. Maleabilitatea, conducerea electrică și rezistența la coroziune îl fac indispensabil în diverse domenii. 4. Paladiu Paladiul a câștigat teren ca unul dintre cele mai valoroase metale, în special datorită utilizării sale în catalizatoarele pentru automobile, care ajută la reducerea poluării. Asemenea platină și rodium, paladiul este esențial în tehnologia curată și bijuterii. 5. Iridiu Iridiul, un alt membru al grupului metalelor platinice, este extrem de dur și rezistent la coroziune, fiind
Comisia de mediu din Parlament, în vizită în Baia Mare: maramureșenii mor otrăviți cu metale grele
Diana Buzoianu a prezentat, alături de parlamentarii USR Brian Cristian și Allen Coliban, concluziile vizitei întreprinse săptămâna trecută la Baia Mare, precum și fotografii și înregistrări video ale dezastrului ecologic care îi îmbolnăvește și chiar omoară pe maramureșeni, „în timp ce autoritățile statului fie ridică din umeri, fie spun că au monitorizat și nu au găsit nimic în neregulă”. „Dezastrul de la Bozânta Mare reiese limpede și din cifrele privind îmbolnăvirile: de la 1.500 la 15.000 de bolnavi de cancer în evidența spitalului din apropiere, din cauza otrăvirii constante cu metale grele. Înfricoșător de-a dreptul este faptul că toate autoritățile cu care am vorbit știu situația, dar ridică din umeri. De exemplu, Conversmin SA, societatea din subordinea Ministerului Economiei care trebuia să se ocupe de ecologizarea iazurilor de decantare, a primit ZERO lei pentru această acțiune. De 10 ani încoace, locuitorii din zonă mor din cauza poluării, dar nu s-au găsit 160 de milioane de lei – căci atât ar fi trebuit – pentru ecologizarea iazurilor”, declară Diana Buzoianu, deputată USR și președinta Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților. La fel de grav precum inacțiunea din ultimul deceniu este faptul că nici măcar acum, în al 12-lea ceas, autoritățile nu par să aibă intenția de a îndrepta situația. „În județul Maramureș sunt mai multe iazuri de decantare, cel de la Bozânta Mare este cel mai mare. Vorbim de grămezi de steril, provenit în urma exploatărilor miniere și care conține substanțe toxice, inclusiv silice cristalină, asociată direct cu cazurile de cancer pulmonar. La momentul închiderii minelor, statul și-a luat angajamentul să ecologizeze zona, dar nu a făcut nimic. Mai mult, la Ministerul Economiei există un proiect care prevede ca pe iazul de la Bozânta să fie depozitat nămol provenit de la stațiile de epurare a apelor de mină, dar și de la operatorul de apă și canalizare. Adică, dacă tot avem deja foarte multe substanțe toxice într-un loc, vor să vină și să pună mai multe substanțe toxice. Nu putem permite asta”, afirmă deputatul USR de Maramureș Brian Cristian. Comisia pentru mediu a mers și la Iazul Tăuții de Sus, unde autoritățile spun că au fost desfășurate 70% din acțiunile de ecologizare și că ar mai fi nevoie de 26 de milioane de lei pentru finalizarea lucrărilor. Banii nu vin însă de ani de zile, în schimb Consiliul Județean Maramureș vrea să construiască la foarte mică distanță (doar câteva zeci de metri) un parc industrial și un centru educațional dual, unde vor învăța sute de studenți și elevi. De asemenea, membrii Comisiei pentru mediu au vizitat fosta fabrica Cuprom, prilej de a vedea cum gestionează statul imobilele Companiei Remin, companie aflată în insolvență de aproape 10 ani. „La dezbaterea pe care am avut-o la Primăria Baia Mare nu a participat Institutul Național de Sănătate Publică, deși discutam o problemă ce afectează viețile locuitorilor. Apoi, Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș a susținut că măsurătorile pe care le-a efectuat în zonă nu au scos nereguli la iveală. Dar Agenția a măsurat doar pulberile în suspensie, nu și poluarea cu metale grele. Cu alte cuvinte, vedem cum instituțiile care ar trebui să reacționeze primele și să sancționeze poluatorii sunt cele mai pasive. Sunt probleme grave în funcționarea instituțiilor și se vede incapacitatea statului în respectarea articolului din Constituție care garantează românilor dreptul la un mediu curat”, precizează Allen Coliban, deputat USR și vicepreședinte al Comisiei pentru mediu. USR va face toate demersurile pentru a se asigura că statul va aloca banii necesari lucrărilor de ecologizare a iazurilor, astfel încât sănătatea românilor să nu mai aibă de suferit.