Căștile EEG și imaginile pe ecran – noua metodă de detectare precoce a Alzheimerului
Testul Fastball EEG funcționează simplu: pacienții văd mai întâi opt imagini pe care trebuie să le numească, dar nu să le memoreze. Apoi sunt afișate sute de imagini în succesiune rapidă – aproximativ trei pe secundă. Fiecare a cincea imagine este una dintre cele opt văzute anterior. Căștile EEG înregistrează activitatea electrică a creierului și captează semnale care arată dacă creierul recunoaște imaginile familiare. La persoanele sănătoase, răspunsul de recunoaștere este clar, dar la cele cu deficiențe cognitive ușoare răspunsul este mai slab. Cercetătorii au testat metoda pe 106 participanți: 54 de adulți sănătoși și 52 de persoane cu deficiențe cognitive ușoare. Testul a reușit să facă distincția între grupuri, identificând rapid tipul de tulburare de memorie cel mai strâns legat de Alzheimerul precoce. Un an mai târziu, când au repetat testul, unii participanți progresaseră către Alzheimer. Testele cognitive standard nu au detectat această evoluție, dar testul Fastball a înregistrat rezultate mai slabe, scrie Science Alert. Avantajele testului sunt clare: durează doar trei minute, nu depinde de efortul sau starea de spirit a pacientului și poate fi făcut acasă sau la medicul de familie. Acest lucru ar putea reduce anxietatea pacienților și ar facilita accesul mai multor persoane. Studiul nu a inclus însă alte afecțiuni care provoacă deficiențe de memorie, cum ar fi depresia sau problemele tiroidiene, astfel încât testul nu poate fi folosit independent pentru diagnosticarea Alzheimerului. Cercetătorii speră că instrumente ca testul Fastball vor schimba îngrijirea Alzheimerului de la diagnosticarea tardivă la intervenția timpurie. Prin identificarea persoanelor cu risc cu ani în urmă, medicii ar putea recomanda schimbări ale stilului de viață sau terapii când acestea au impact mai mare. Studiul a fost făcut de cercetători în neuroimunologie de la UCL și rezultatele au fost publicate recent.
Prezervativul, cea mai populară metodă contraceptivă în rândul tinerilor de 18-35 ani din România
50,1% dintre tinerii care au răspuns la cel mai recent chestionar online realizat de platforma www.planificaneprevazutul.ro declară că folosesc doar prezervativul pentru a preveni o sarcină nedorită, în timp ce doar 38,7% aleg să combine această metodă cu una hormonală, aşa cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Alte metode încă populare sunt retragerea (13,9%) şi metoda calendarului (7,6%), iar 3,3% dintre respondenţi nu folosesc deloc contracepţie. 96,8% dintre respondenţi ştiu că pastila de a doua zi poate fi cumpărată fără reţetă, ceea ce indică o bună informare privind accesibilitatea metodei. Sondajul a fost completat de peste 3.000 de utilizatori ai platformei de informare şi educare pe teme de sănătate sexuală şi contraceptivă, peste 90 la sută fiind femei din mediul urban, cu vârste între 17 – 35 de ani. Rezultatele arată că, deşi există un nivel bun de informare, persistă încă numeroase mituri legate de contracepţia de urgenţă şi metodele hormonale. Mituri şi confuzii persistente despre pastila de a doua zi Chiar dacă 97% dintre participanţi ştiu că pilula de a doua zi este mai eficientă în primele 24 de ore, aproape 40% cred în mod greşit că aceasta rămâne eficientă chiar dacă apar vărsături imediat după administrare, ignorând faptul că o nouă pastilă trebuie luată dacă vărsăturile apar în primele 3 ore. De asemenea, 17% dintre respondenţi consideră că organismul se poate „obişnui” cu această metodă, ceea ce poate reduce încrederea în eficienţa ei – o percepţie contrazisă de studiile medicale. În acelaşi timp, 87,3% dintre participanţii la sondaj ştiu că pastila de a doua zi nu oferă protecţie pentru tot restul lunii, ceea ce indică o înţelegere corectă a modului în care funcţionează această metodă de contracepţie de urgenţă. Cu toate acestea, 13% încă presupun, eronat, că oferă protecţie pentru tot restul lunii, ceea ce sugerează nevoia continuă de educare. Aproape 47% dintre tinerii respondenţi cred că pilula de urgenţă are efecte secundare severe, ceea ce poate descuraja utilizarea acesteia în caz de nevoie. Peste 59% dintre respondenţi au aflat prima dată despre pilula de a doua zi din online şi social media sau de prieteni/familie (33%) şi medicul ginecolog (13%). De asemenea, 72,7% dintre participanţi ştiu despre existenţa variantei orodispersabile a pastilei, care se dizolvă direct în gură şi este astfel mai uşor de administrat. Teama de judecată socială rămâne o barieră reală Pentru o parte dintre tineri, decizia de a apela la contracepţia de urgenţă nu este influenţată doar de nivelul de informare, ci şi de teama de judecată din partea celorlalţi. Potrivit sondajului, 3,4% dintre respondenţi se tem că vor fi judecaţi de farmacist sau de cei din jur, iar 10,4% consideră că pilula de urgenţă este prea scumpă sau greu de procurat. Aceste obstacole pot avea un impact semnificativ asupra deciziei de a apela la metode sigure şi eficiente de prevenire a unei sarcini nedorite, mai ales în situaţii-limită, atunci când este recomandată contracepţia de urgenţă. De aceea, normalizarea discuţiilor despre contracepţie şi accesul facil la metode moderne trebuie să rămână priorităţi în comunicarea către tineri. Responsabilitatea contracepţiei: un subiect de cuplu Un mesaj important reiese din atitudinea respondenţilor faţă de comunicarea pe teme sexuale şi contraceptive în cuplu: 88,3% dintre ei consideră că ambii parteneri ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru contracepţie, fapt ce subliniază nevoia de comunicare şi colaborare în cuplu. „Rezultatele acestui sondaj ne arată clar: tinerii din România sunt interesaţi de sănătatea lor sexuală, dar au nevoie de date clare, accesibile şi validate medical. Prea mulţi se bazează exclusiv pe mituri sau pe sfaturile de pe internet, ceea ce le poate afecta deciziile. Prin Planifică Neprevăzutul, încercăm să le oferim o sursă sigură şi confidenţială de informaţii şi încredere. Şi le reamintim că a te informa este primul pas către o viaţă sexuală responsabilă şi lipsită de regrete”, arată dr. Elena Ucenic, medic primar obstetrică-ginecologie şi specialist al platformei Planifică Neprevăzutul. Potrivit unui studiu al Guttmacher Institute, partener al OMS, în perioada 2015-2019, în România existau în medie 385.000 de sarcini anual. Dintre acestea, 200.000 de sarcini erau neplanificate, iar 140.000 se încheiau cu avort.