Abuzurile din Groenlanda. Premierul Danemarcei își cere scuze pentru contracepția forțată aplicată femeilor
Prim-ministra Danemarcei și-a cerut miercuri scuze femeilor care au fost supuse unei campanii de control al natalității fără consimțământ, care a durat zeci de ani. Între 1966 și 1991, mii de fete și femei, unele având doar 12 ani, au primit implanturi intrauterine fără consimțământul lor, scrie Reuters. Perioada aceasta îndelungată de abuzuri a persistat până în momentul în care Groenlanda și-a preluat controlul asupra sistemului de sănătate. „Nu cred că putem ajunge la relația mai egală și mai adecvată pe care mulți dintre noi o dorim dacă nu îndrăznim să deschidem chiar și cele mai întunecate capitole”, a spus Mette Frederiksen în timpul unei ceremonii la Nuuk, capitala Groenlandei. Evenimentul a fost unul important, mai ales pentru restabilirea relațiilor dintre Danemarca și Groenlanda, după ce Donald Trump a declarat că ar putea prelua controlul asupra Groenlandei, din motive de securitate. „Prin urmare, scuzele pe care le ofer astăzi nu se referă doar la trecut. Se referă și la prezentul și viitorul nostru. La încrederea reciprocă care trebuie să existe între noi”, a spus Mette Frederiksen victimelor. Traumele și abuzurile femeilor din trecut O anchetă recentă a arătat că până la sfârșitul anilor 1970, în jur de 4.070 de femei au fost dotate cu dispozitive intrauterine. Numărul acesta înseamnă aproximativ jumătate dintre femeile aflate la vârsta fertilă din Groenlanda. Numeroase femei au raportat dureri abdominale severe, iar multe dintre ele nu au mai putut rămâne însărcinate nici după scoaterea dispozitivului, din cauza infecțiilor. „Primirea unor scuze nu înseamnă că acceptăm ceea ce s-a întâmplat. Suntem aici astăzi pentru că nu acceptăm ceea ce s-a întâmplat”, a afirmat prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen.
Zelenski va face tot posibilul ca Ucraina să adere la UE, în ciuda deciziei de veto a Ungariei
În cadrul declarțiilor de presă, președintele Volodimir Zelenski a precizat că va face „orice” ca Ucraina să continue negocierile de aderare la UE, potrivit Euronews. „Nimeni nu poate opri Ucraina în acest mod. Țara depinde de unitate. Din partea noastră, noi vom face orice. Avem nevoie de sprijin din partea tuturor liderilor”, a precizat Zelenski în cadrul ceremoniei de lansare a președinției rotative la UE din Aarhus. Zeleski a dat declarații, alături de premiera daneză Mette Frederiksen, președintele Consiliului European António Costa și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Danemarca sprijină aderarea Ucrainei la UE Premiera daneză, Mette Frederiksen a declarat public sprijinul față de accederea Kievului, iar tema principală a discuțiilor a fost deschiderea primului capitol de negocieri. Danemarca intenționează să folosească statutul de mandatul de președinție la Consiliul UE pentru a pune presiuni asupra Ungariei să schimbe decizia de veto în ceea ce privește negocierile pentru aderarea Ucrainei la UE. „Ucraina aparține familiei Europene și NATO”, a declarat premiera daneză Mette Frederiksen, adăugând că Danemarca se gândește la „cea mai bună variantă de a continua” procesul, fără a oferi alte detalii.
Nouă state UE cer o nouă interpretare a drepturilor europene pentru a ușura deportarea migranților
Liderii a nouă state membre ale Uniunii Europene spun că doresc o reinterpretare a Convenției Europene a Drepturilor Omului pentru a aborda mai bine migrația neregulamentară pe continent și pentru a crește numărul deportărilor. Într-o scrisoare deschisă făcută publică joi la Roma, liderii au declarat că interpretările Convenției privind drepturile omului de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului au limitat flexibilitatea Guvernelor naționale și le-au împiedicat pe acestea să expulzeze migranții care comit infracțiuni. Documentul a fost publicat joi ca parte a unui efort condus de Italia și Danemarca. De asemenea, a fost semnat de lideri din Austria, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, conform Associated Press. Mesajul lor vine în timp ce partidele anti-imigrație din întreaga Europă au crescut în popularitate în ultimele luni. Interpretarea Convenției de către instanță a protejat „persoanele greșite” Interpretarea Convenției de către instanță în „cazurile privind expulzarea cetățenilor străini infractori” a protejat „persoanele greșite” și a impus prea multe limite pentru a decide cine poate fi expulzat, se arată în scrisoare. „Este important să evaluăm dacă, în unele cazuri, instanța a extins excesiv domeniul de aplicare al Convenției în comparație cu intențiile sale inițiale, modificând astfel echilibrul dintre interesele care trebuie protejate”, au scris ei. În timpul unei conferințe de presă joi cu omologul său danez Mette Frederiksen, premierul italian Giorgia Meloni a declarat că scrisoarea urmărește „deschiderea unei dezbateri politice asupra unor convenții europene și asupra capacității acestor convenții de a aborda marile probleme ale timpului nostru, începând tocmai cu problema migrației”. „Credem că dezvoltarea interpretării Curții a limitat, în unele cazuri, capacitatea noastră de a lua decizii politice în democrațiile noastre”, au adăugat semnatarii. În scrisoare, Meloni, Frederiksen și co-semnatarii lor au subliniat câteva schimbări concrete pe care ar dori să le vadă. Propunerile includ o mai mare libertate de a decide când să fie expulzați cetățenii străini și capacitatea de a lua măsuri eficiente împotriva „statelor ostile care încearcă să ne folosească valorile și drepturile împotriva noastră prin instrumentalizarea migranților la granițele noastre”. Curtea Europeană a Drepturilor Omului se ocupă de plângerile împotriva celor 46 de state membre ale Consiliului Europei, în temeiul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Printre acestea, inclusiv multe cazuri care implică migranți și solicitanți de azil. Organizația interguvernamentală nu este o instituție a Uniunii Europene și a fost înființată în urma celui de-al Doilea Război Mondial pentru a promova pacea și democrația. Semnată în 1950 de Consiliul Europei, Convenția este un tratat internațional conceput pentru a proteja drepturile omului și libertățile fundamentale în Europa. În acest an, trecerea neregulamentară a frontierei în Uniunea Europeană a scăzut cu 27%, potrivit Frontex, Agenția Uniunii Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă. Foto: Profimedia CITIȚI ȘI: Donald Tusk a RESPINS planurile cancelarului german Friedrich Merz de a înăspri controalele la frontierele Germaniei Adrian Sabău, originar din București, a absolvit studiile de licență la Universitatea din București. Aflat la începutul carierei la “Gândul”, a mai lucrat anterior ca traducător. Este pasionat … vezi toate articolele