Al doilea fiu al lui El Chapo își recunoaște vinovăția pentru trafic de droguri. Fiul baronului drogurilor colaborează cu procurorii
Cunoscut în Mexic sub numele de „Chapitos” sau „micul Chapos”, Joaquin Guzman Lopez și fratele său Ovidio Guzman Lopez au fost acuzați că aceștia conduc o facțiune a cartelului din Sinaloa. Autoritățile federale au descris operațiunea drept un efort masiv de a trimite cantități „uluitoare” de fentanil în SUA, potrivit Associated Press. Joaquin Guzman Lopez a pledat vinovat pentru două acuzații de trafic de droguri, dar și continuarea activității criminale. El și un alt lider longeviv al cartelului Sinaloa, Ismael „El Mayo” Zambada, au fost arestați în iulie 2024 în Texas, după ce au aterizat în SUA cu un avion privat. Ambii bărbați au pledat anterior nevinovați pentru diverse acuzații de trafic de droguri, spălare de bani și deținere de arme de foc. Capturarea lor a provocat o creștere a violenței în statul Sinaloa din nordul Mexicului, în urma ciocnirilor dintre două facțiuni ale cartelului Sinaloa. Ca parte a acordului de recunoaștere a vinovăției, Joaquin Guzman Lopez a recunoscut că a ajutat la supravegherea producției, dar și introducerea și punerea în vânznare în SUA a unei cantități mari de cocaină, heroină, metamfetamină, marijuana și fentanil, alimentând o criză care a contribuit la zeci de mii de decese prin supradoză în fiecare an. Potrivit sursei citate, avocatul său, Jeffrey Lichtman, a felicitat autoritățile americane și cele mexicane. „Până în prezent, guvernul a fost foarte corect cu Joaquin”, a declarat el după înfățișarea la tribunal. „Apreciez faptul că guvernul mexican nu a intervenit”. Primul fiu al lui El Chapo care a încheiat o înțelegere cu procurorii din SUA Fratele său, Ovidio, a devenit primul fiu al lui „El Chapo” care a încheiat o înțelegere cu procuratura SUA în iulie. El a pledat vinovat pentru trafic de droguri, spălare de bani și deținere ilegală de arme de foc, pentru rolul său ca lider al cartelului. Experții juridici americani au calificat înțelegerea drept „un pas important pentru guvernul SUA” în ceea ce privește anchetarea ți urmărirea penală a liderilor cartelului Sinaloa. Tatăl celor doi fii, Joaquin „El Chapo” Guzman, a fost condamnat la închisoare pe viață în 2019, pentru rolul său de fost lider al cartelului spaniol, după ce a introdus cantități de cocaină și alte tipuri de droguri în SUA, timp de 25 de ani. Frații urmau să preia rolul de lideri ai cartelului, după tatăl lor.
Echipa Națională a României, umilită pe aeroportul din Mexic. Sportivii români, reținuți 12 ore și alungați din țara gazdă
Echipa națională de pescuit din caiac a României, calificată la Campionatul Mondial din Mexic, a fost întoarsă din drum de autoritățile mexicane imediat după aterizare, deși sportivii prezentaseră toate documentele necesare. Sportivii au fost reținuți 12 ore, privați de telefoane și pașapoarte, iar în final au fost urcați într-un avion și trimiși înapoi la Madrid. Echipa națională caută soluții pentru a reveni la competiție. Incidentul a fost relatat de Răzvan Ghindăoanu, membru al lotului, care a descris tratamentul primit drept degradant și umilitor. Potrivit acestuia, scandalul a pornit de la faptul că autoritățile de frontieră au cerut o dovadă tipărită pentru cazarea delegației pe perioada oficială a campionatului. Echipa Națională a României, umilită pe aeroportul din Mexic Sportivii susțin că aveau toate documentele necesare: confirmarea rezervării pentru zilele de antrenament, dovada plății către Federația Mexicană de Pescuit — în valoare de 13.500 de euro, care acoperea caiacele și cazarea — precum și scrisoarea oficială de invitație la Campionatul Mondial, potrivit Știri Diaspora. Echipa Națională a României, umilită pe aeroportul din Mexic Cu toate acestea, autoritățile mexicane nu au considerat actele suficiente. „Cea mai tristă zi din 2025! Am ajuns în Mexic plini de speranță după un an de gânduri și pregătiri. Eram fericiți că vom participa la Campionatul Mondial de pescuit din caiac… însă fericirea a dispărut și a fost înlocuită de frustrare și neputință când am aflat (după 20 de ore de zbor și escale) că ne-a fost refuzată intrarea în Mexic pe motiv că nu aveam tipărită o dovadă de la organizator pentru rezervarea cazării pe durata oficială a competiției!”, a scris Răzvan Ghindăoanu. El afirmă că delegația avea toate actele necesare: „Noi aveam dovada rezervării pentru zilele de antrenament neoficial și dovada plății către organizator (Federația Mexicană de Pescuit) pentru caiace și cazare (13.500 €). Aveam scrisoarea de invitație la Campionat. Toate acestea nu au contat!” Foto: Facebook Recomandarea autorului: Șeful FIFA se folosește de banii saudiților pentru a dezvolta fotbalul în țările sărace. A fost anunțat un program pentru oferit împrumuturi Lovitura pregătită de Dan ȘUCU: negociază cu AS Roma pentru un jucător. Este mijlocaș ofensiv și are o cotă de piață de 13 milioane de euro Eșec dureros cu Uruguay la RUGBY! Ni s-au anulat trei eseuri după analiza video
Protestele se înmulțesc în Mexic, alimentate de asasinarea primarului
În Mexico City, un mic grup de protestatari cu glugi au dărâmat gardurile din jurul Palatului Național, unde locuiește președinta Claudia Sheinbaum, provocând o ciocnire cu poliția anti-revoltă, care a folosit gaze lacrimogene, potrivit martorilor Reuters. Secretarul pentru siguranță publică al orașului Mexico City, Pablo Vazquez, a declarat într-o conferință de presă că 100 de polițiști au fost răniți, dintre care 40 au necesitat îngrijiri medicale. Alți 20 de civili au fost răniți, a declarat Vazquez pentru publicația locală Milenio. Secretarul pentru siguranță publică a mai spus că 20 de persoane au fost arestate și alte 20 „trimise în judecată pentru infracțiuni administrative”. Alte marșuri au avut loc în diferite orașe din Mexic, inclusiv în statul vestic Michoacan, unde furia a izbucnit după asasinarea, pe 1 noiembrie, a primarului din Uruapan, Carlos Manzo, care a fost împușcat mortal în timpul unei manifestații publice organizate cu ocazia Zilei Morților. Unii demonstranți din Mexico City și-au îndreptat furia împotriva partidului lui Sheinbaum, scandând „Afară, Morena!”. Unii au cerut, de asemenea, eforturi mai susținute din partea statului pentru a opri criminalitatea și violența, strigând „Carlos nu a murit, guvernul l-a ucis”. Un grup care se autointitulează „Generația Z Mexic” și care a chemat la proteste a declarat într-un „manifest” difuzat pe rețelele de socializare că este apolitic și reprezintă tineretul mexican care s-a săturat de violență, corupție și abuz de putere. Generația Z se referă la persoanele născute între 1997 și 2012, imediat după generația milenialilor, iar grupurile de protest din alte țări din întreaga lume au preluat această denumire pentru a promova schimbări sociale și politice. Guvernul Sheinbaum a pus la îndoială motivele din spatele marșurilor de sâmbătă, afirmând că acestea au fost organizate în mare parte de oponenții politici de dreapta și promovate de roboți pe rețelele de socializare.
Monede de aur în valoare de un milion de dolari găsite într-o epavă spaniolă
Peste 1.000 de monede de argint și aur, despre care se crede că au fost bătute în coloniile spaniole din Bolivia, Mexic și Peru, au fost descoperite în această vară în largul coastei atlantice a Floridei, a anunțat 1715 Fleet – Queens Jewels LLC, potrivit AP. Cu secole în urmă, averea era transportată înapoi în Spania când un uragan a distrus navele flotei pe 31 iulie 1715, vărsând comorile în mare, potrivit 1715 Fleet Society. De-a lungul anilor, milioane de dolari în monede de aur din flota din 1715 au fost găsite de salvatori și vânători de comori într-o zonă de coastă care se întinde de la Melbourne la Fort Pierce. Datele și marcajele monetare sunt încă vizibile pe unele dintre monedele recuperate recent, a declarat compania de salvare, un avantaj pentru istorici și colecționari care speră să afle mai multe despre comoara pierdută. Excavators find $1 million in gold coins from Spanish shipwreck along Florida’s ‘Treasure Coast’ https://t.co/uszkMHZHMm pic.twitter.com/FfQz2MWTwF — Broomfield Enterprise (@bfld_enterprise) October 2, 2025 „Această descoperire nu se referă doar la comoara în sine, ci și la poveștile pe care le spune”, a declarat Sal Guttuso, directorul operațional al companiei de salvare, într-un comunicat. „Fiecare monedă este o bucată de istorie, o legătură tangibilă cu oamenii care au trăit, au muncit și au navigat în timpul Epocii de Aur a Imperiului Spaniol. Găsirea a 1.000 dintre ele într-o singură recuperare este atât rară, cât și extraordinară”. Conform legii din Florida, orice „comoară” sau alte artefacte istorice „abandonate” pe terenuri sau în apele aparținând statului aparțin acestuia, deși echipele pot primi permisiunea de a efectua „servicii de recuperare”. Legea prevede ca aproximativ 20% din materialele arheologice recuperate să fie păstrate de stat pentru colecții de cercetare sau expunere publică.
Mexicul extrădează 26 de lideri ai cartelurilor către SUA, în cel mai amplu transfer din ultimii ani
Conform AP, Mexicul a predat Statelor Unite 26 de figuri de rang înalt din mai multe carteluri, printre care lideri ai „Los Cuinis”, grup aliat cartelului Jalisco New Generation (CJNG), membri ai cartelului Sinaloa şi ai grupării Los Zetas. Printre cei extrădaţi se află Abigael González Valencia, cumnatul liderului CJNG Nemesio Rubén „El Mencho” Oseguera Cervantes, unul dintre cei mai căutaţi traficanţi de droguri de către autorităţile americane, precum şi Roberto Salazar, acuzat de uciderea unui adjunct de şerif din Los Angeles în 2008. Transferul a avut loc după ce Departamentul de Justiţie al SUA a convenit să nu solicite pedeapsa cu moartea pentru niciunul dintre inculpaţi, similar cu un acord încheiat în februarie, când Mexicul a predat 29 de membri ai cartelurilor, inclusiv pe celebrul Rafael Caro Quintero. Preşedintele mexican Claudia Sheinbaum a arătat o deschidere mai mare faţă de cooperarea în domeniul securităţii decât predecesorul său, însă a respins categoric ideea unei intervenţii militare americane pe teritoriul Mexicului. Administraţia Trump a desemnat CJNG şi alte şapte grupuri criminale latino-americane drept organizaţii teroriste străine, începând să formuleze acuzaţii de terorism în unele cazuri legate de carteluri.
Mexicul dă oficial în judecată Google, după ce Trump a redenumit Golful Mexic în Golful Americii
Dispută diplomatică neașteptată între Mexic și SUA, cu Google prins la mijloc. Președinția mexicană a anunțat că a inițiat o acțiune în justiție împotriva gigantului american Google, acuzând compania că a schimbat pe nedrept numele „Golfului Mexic” în „Golful Americii” pe Google Maps. Totul a pornit de la un decret semnat de Donald Trump, imediat după revenirea sa la Casa Albă. O decizie controversată impusă de la Washington Potrivit presei franceze, Donald Trump, revenit la președinția SUA în ianuarie 2025, a decis în luna februarie să redenumească simbolic apele care scaldă sudul Statelor Unite, Mexicul și Caraibele. Astfel, în hărțile oficiale americane, „Golful Mexic” a fost înlocuit cu „Golful Americii”, o denumire care a stârnit reacții puternice în Mexic. Google a urmat rapid noua linie trasată de administrația Trump, modificând denumirea pe platforma Google Maps. În timp ce utilizatorii din Mexic încă văd eticheta „Golfo de México”, cei din America Centrală și de Sud sunt confruntați cu o denumire dublă, unde „Golfo de América” apare în paralel. Apple a ezitat inițial, dar a sfârșit prin a adopta aceeași terminologie, susținând că urmează surse guvernamentale oficiale precum GNIS (Geographic Names Information System) din SUA. Claudia Sheinbaum contraatacă în numele suveranității Trei luni mai târziu, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă că a fost depusă oficial o plângere împotriva Google. Deși nu a precizat detalii privind instanța sau momentul exact, lidera de la Ciudad de México a acuzat compania că a aplicat greșit un decret american, extinzându-i efectele asupra întregului golf, nu doar asupra zonei de jurisdicție americană. „Tot ce dorim este respectarea exactă a decretului emis de administrația SUA. Nici măcar Statele Unite nu pretind că pot redenumi întreaga întindere maritimă. Este vorba strict de platoul continental american”, a declarat Sheinbaum. Mai mult, ca răspuns simbolic la decizia administrației Trump, președinta mexicană a lansat o ironie istorică: a propus ca, în replică, Mexicul să redenumească Statele Unite în „America Mexicană”, făcând trimitere la o hartă din secolul al XVII-lea în care acest nume ar fi fost menționat. Ce urmează pentru Google și ce mize are Mexicul Disputa scoate la iveală un conflict delicat între geopolitică, suveranitate culturală și puterea de influență a platformelor digitale globale. Google, care a afirmat că doar respectă liniile directoare ale administrației americane, se află acum în poziția de a răspunde acuzațiilor venite din partea unui stat suveran. Pentru Mexic, miza este una de identitate națională și simbol geopolitic. Golful Mexic nu este doar un toponim geografic, ci și un element esențial al istoriei și culturii naționale. Orice tentativă de rebranding din exterior este privită drept o încălcare a demnității naționale. Procesul intentat de Mexic ar putea deveni un precedent important în definirea limitelor pe care companiile tech le au atunci când modifică denumiri geografice sensibile în funcție de interesele guvernelor dominante.